DESEN DE CONSTRUCTII

SI
LUCRARI PUBLICE
COTAREA IN DESENUL
DE CONSTRUCTII
„ Princotarea unui desen de
construcţii se înţelege înscrierea în
acel desen a dimensiunilor parţiale şi
totale necesare pentru determinarea
precisă şi clară a tuturor elementelor
construcţiei.
 Elementele cotării.
Elementele cotării în desenul de construcţii sînt:
„ cota care indică valoarea numerică a dimensiunii
considerate;
„ linia de cotă, care indică lungimile sau unghiurile la
care se referă cota şi pe care se înscrie valoarea cotei
respective;
„ liniile ajutătoare, care delimitează porţiunile cotate şi
se folosesc în cazurile cînd linia de cotă nu taie conturul
elementului;
„ liniile de indicaţie sau de referinţă (liniile frînte), care
se folosesc cînd spaţiul dintre extremităţile liniei de cotă
nu este suficient pentru înscrierea .
 Cotarea pereţilor

„ Pereţii se cotează în planul de secţionare în funcţie de

caracteristicile materialelor din care sînt executaţi, dimensiunea
„ grosimii pereţilor exprimîndu-se în unităţi metrice (centimetri sau
milimetri).
„ Pe desenele de ansamblu, cotele vor fi cele ale dimensiunilor de
coordonare, iar pe desenele de detaliu elementele se va cota cu
dimensiunile lor de bază. Exemplu: grosimea pereţilor de cără-midă
din desenele de ansamblu se va cota cu 75, 125, 255, 375 cm etc, iar
în desenele de detaliu cotele vor fi: 65, 115 245, 365 cm sau 63, 115,
240, 365 mm.
„ Dimensiunile urechilor de zidărie în planurile de ansamblu se
cotează separat pentru cîteva locuri caracteristice, iar în desenele de
execuţie se reprezintă în detaliile de montaj ale tîmplăriei.
„ în planuri de clădiri, elementele de construcţie care nu ajung pînă la
tavan se indică şi se cotează prin trimitere la nota explicativă. în
cazul pere-ţilor despărţitori izolaţi, înălţimea lor se poate indica şi
prin notaţia h ==...scrisă în lungul peretelui.
 Cotarea golurilor pentru uşi şi ferestre
„ Cotarea golurilor pentru uşi şi ferestre. Cotele tîmplăriei (uşi şi ferestre) se dau numai
în desenele de execuţie şi reprezintă dimensiunile modulate ale golurilor zidăriei scrise
sub formă de fracţie; de exemplu, 2,00/1,40 înseamnă că lăţimea este egală cu 200
cm, iar înălţimea cu 140 cm. Aceste cote reprezintă dimensiunile efective
exterioare ale tîmplăriei plus locul liber (jocul) necesar pentru montaj.
„ Cotele golurilor pentru ferestre şi uşi exterioare se înscriu în exteriorul conturului
clădirii sub formă de fracţie pe liniile de cotă, iar cele pentru uşi interioare se înscriu
de asemenea sub formă de fracţie pe linia de cotă a golurilor.
„ Poziţia golurilor din pereţii exteriori se va indica prin cotarea succesiunii de plinuri şi
goluri. Facultativ se pot cota şi distanţele de la axele lor la un reper determinat.
„ Golurile suprapuse se reprezintă şi se cotează separat după cum sînt cuprinse în
planul de secţionare sau situate deasupra planului de secţionare
„ Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit, cu trimitere
la detaliu.
„ în cazul golurilor în zidărie în care nu se montează tîmplarie, se păstrează acelaşi
sistem de cotare fără a se mai înscrie indicativul.
„ Poziţia golurilor din pereţii interiori se va indica prin cota de la marginea golului la
reperul cel mai apropiat (zid, stîlp etc.)
„ înălţimea de la care începe golul unei ferestre se notează, în dreptul fiecărei gol prin
p=...faţă de cota pardoselii (de exemplu, p=90).
„ Dacă parapetele sînt toate la fel, în acelaşi desen înălţimea lor se scrie numai în
cîteva locuri, iar dacă sînt variate, înălţimea lor se scrie la toate golurile.
Cotarea usilor si ferestrelor in plan
Cotarea golurilor suprapuse :
a. Vedere
b. Sectiune
Cotarea golurilor cu forme variate :
a. vedere
b. sectiune
 Cotarea stîlpilor

In desenele de construcţii, poziţia şi dimensiunile stîlpilor se

indică prin cote.Poziţia se determină fie prin distanţa
dintre axele stîlpilor fie prin distanţa dintre feţele lor
acest tip de cotare se numeşte cotarea plinurilor şi a
golurilor.
In cazul unui şir de stîlpi cu aceeaşi secţiune şi aşezaţi la
distanţe egale, în locul şirului de cote identice se
procedează prin cotarea a trei sau patru elemente de la
capătul şirului, iar poziţia se determină prin cota
distanţei între axele stîlpilor marginali sub forma unui
produs între numărul de distanţe egale şi distanţa care
se repetă
Cotarea stalpilor:
a.Cotarea intre axe
b. Cotarea golurilor si plinurilor

Cotarea stalpilor asezati la

distante egale
 Cotarea secţiunilor elementelor mici.

„ Secţiunile elementelor mici desenate în planuri se cotează fie

obişnuit, fie prin înscrierea pe o linie de referinţă a cotelor celor
două laturi înmulţite între ele. Prima cotă va fi latura de bază a
elementului, după poziţia sa în construcţie sau din poziţia normală a
desenului .
„ Inălţimea de la care începe golul faţă de nivelul pardoselii se înscrie
sub cota secţiunii lui, precedată de notaţia h = . .. Literele sau
cifrele romane din dreptul acestor goluri indică nivelul pe care-l
deservesc, şi anume: S — pentru subsol; P — pentru parter; I—
pentru etajul I ; II— pentru etajul II ,etc.
„ Golurile de aceeaşi secţiune şi echidistanţă se poziţionează prin
cotarea distanţei totale între axele sau feţele elementelor marginale,
sub formă de produs între numărul de repetări şi dimensiunea care
se repetă; daca valorile celor doi factori sînt apropiate şi pot da
naştere la confuzii, se cotează şi dimensiunea care se repetă o dată
la capătul şirului
Cotarea sectiunii elementelor mici:
a. Sectiuni de stalpi
b. Sectiuni de goluri

Cotarea golurilor cu aceeasi sectiune asezate la

distante egale
 Cotarea scărilor şi a rampelor de circulaţie

La scări, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, astfel:

lăţimea deasupra, iar înălţimea dedesubt .
„ Sensul urcării se indică prin săgeţi înguste desenate pe linia pasului.
Treptele se numerotează pentru fiecare palier separat sau în
continuare. Lăţimea podestelor se cotează pînă la linia contratreptei
(linia întreruptă). în cazul scărilor fără contra trepte cotele se dau
pînă la vîrful treptei.
„ Nivelul planului de secţionare se indică prin îngroşarea liniei treptei
respective.
„ înălţimea de la care începe golul unei ferestre în casa scării se
notează prin p=...faţă de cota palierului respectiv.
„ Pe podeşte se înscriu obligatoriu cotele de nivel.
Cotarea unei scari
 Indicarea pantelor

Pantele se indică printr-o săgeată paralelă cu panta, astfel:

„ avînd sensul de urcare pentru scări, rampe de circulaţie etc.
„ avînd sensul de coborîre pentru pantele de scurgere (acoperiş,
terasament, canalizare etc.)
„ Valoarea pantei se scrie sub formă de raport sau de procent,
deasupra săgeţii. în planuri săgeţile indicînd direcţia pantelor la
rampe şi scări au lungimea elementului respectiv
Indicarea in desen a pantelor :
a.Rampa (in sectiune si plan) ; b. acoperis ( in vedere si plan)
c. Profilul unui drum
 Indicarea cotelor de nivel
Cotele de nivel se indică în metri, cu două zecimale (chiar dacă acestea sînt zero).
„ Cota-reper se indică prin ±0,00; cotele de deasupra cotei reper sînt precedate
de semnul plus (+), iar cotele de sub acest nivel sînt precedate de semnul minus (—
) fig. IV.46).
„ Drept nivel de reper se consideră, în general, nivelul pardoselii finite de la parterul
corpului principal al clădirii. în cazuri speciale se poc lua şi alt nivel caracteristic.
„ Pe desenele unor detalii de execuţie se indica, în centimetri sau milimetri, unele de
nivel locale, în raport cu un reper Ic: (de exemplu, cota de nivel a sifonului de
pardoseala în raport cu faţa finită a pardoselilor orizontale de la etajul respectiv).
„ Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizează, atît în secţiuni şi faţade cît şi în
planuri, simbo-luri triunghiulare (triunghi echilateral cu înălţimea egală cu a cifrelor de
cotă). Simbolurile se utili-zează astfel:
„ pentru cote în raport cu nivelul-reper, simbolul înnegrit pe jumătate (fig. IV.46, a);
„ pentru cote în raport cu un alt nivel decît cel de reper stabilit, simbol neînnegrit,
menţio-nîndu-se care este acest nivel (fig. IV.46, b);
„ în planuri, simbolul se completează cu un dreptunghi, în care se înscrie cota (fig.
IV.46, c).
„ Simbolurile pot fi reprezentate şi numai prin jumătate triunghi echilateral folosind pe
acelaşi plan o notaţie unitară (fig. IV.46, d).
„ Pentru claritatea, indicării cotei de nivel, se poate distanţa, după necesitate, braţul
orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referinţă, cu indicarea
simbolului triunghiular. în funcţie de claritatea desenului braţul poate fi orientat Ia
stînga sau la dreapta, iar vîrful săgeţii în sus sau în jos (fig. IV.46, e).
„
Inscrierea cotelor de nivel :
a. In raport cu un nivel – reper ;
b. In raport cu un alt nivel decat cel de reper
c. In planuri
d. Simbol simplificat
 Indicaţii generale

Trimiterile la detalii sau note explicative se indică prin fracţii înscrise în

cerculeţe; la numărător se trece numărul sau indicativul detaliului,
iar la numitor numărul planşei în care este desenat detaliul .
Scrierea cotelor şi delimitările lor pe desenele executate în creion se va
face, de preferinţă, în tuş.

Notaţia pentru trimiteri

la detalii.
Aplicatie : sa se deseneze Plan birouri , scara 1 : 50
Aplicatie : sa sa deseneze Sectiune , scara 1: 50