Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Generalitati
Toate reprezentarile grafice ale produselor tehnice utilizeaza sistemul de proiectie ortogonal. Imaginile semnificative ale
obiectului reprezentat se obtin pe trei plane, reciproc perpendiculare intre ele, al caror ansamblu se numeste triedru de
proiectie. Fata de aceste plane, directiile de proiectie sunt intotdeauna perpendiculare si dreptele care le materializeaza se
numesc drepte proiectante. In figura 1 proiectia triunghiului ABC pe planul [P] este triunghiul abc. Punctul b din [P]
reprezinta proiectia pe planul ]P] a punctului B din spatiu deoarece este intersectia dintre dreapta proiectanta Bb si [P],
dreapta Bb fiind perpendiculara pe planul [P]. Folosind notatii matematice scriem:
[P] . Fig. 1
In figura 2 sunt reprezentate intuitiv planele care formeaza triedrul de proiectie. Ele se numesc dupa cum urmeaza: planul
orizontal notat [H]; planul vertical, notat [V] si planul lateral (sau plan de profil), notat [W].
Prin intersectarea lor rezulta axele sistemului de proiectie notate cu OX, OY si OZ:
; ; .
Fig. 2 Fig. 3
Procesele de fabricatie se bazeaza pe desene de executie care sunt reprezentari in plan ale obiectelor. Trecerea de
la obiectul real din spatiu la reprezentarea sa in plan se face considerand ca planele orizontal si lateral, impreuna cu
proiectiile pe care le contin, se rotesc in jurul axelor OX si respectiv OZ pana cand se suprapun peste planul vertical, asa
cum se arata in figura 2. O astfel de reprezentare plana (figura 3) se numeste tripla proiectie ortogonala. Ea sta la baza
regulilor de dispunere a proiectiilor in desenul tehnic si este implementata in orice program de proiectare asistata de
calculator.
Observatie: Daca se utilizeaza doar planele orizontal si vertical atunci spunem ca se foloseste dubla proiectie
ortogonala sau epura Monge (geometrul care a introdus-o - Gaspard Monge 1746 - 1818).
Fig. 4
2. Reprezentarea punctului
Punctul reprezinta o entitate geometrica adimensionala, caracterizata in spatiul tridimensional prin pozitia sa
exprimata prin trei coordonate, notate x, y, z. Notatia obisnuita a unui punct in geometria analitica, mecanica etc. este A
(x, y, z). In geometria descriptiva coordonatele punctului poarta numele de coordonate descriptive si sunt (vezi figura 5):
Fig. 5 Fig. 6
Proiectiile punctului pe cele trei plane sunt puncte rezultate din intersectia
proiectantelor din punct cu planele de proiectie si se numesc:
Atunci cand se utilizeaza un program de proiectare asistata de calculator, reprezentarea punctelor (necesare pentru
definirea de noi entitati geometrice sau pentru modificarea pozitiilor entitatilor existente) se poate face indicand
coordonatele acestora: a) prin valori numerice sau b) prin definitii (Snap Modes).
2 - utilizand coordonatele relative ale punctului (coordonatele sale in raport cu un alt punct deja definit).
Fig. 7 Fig. 8
1) Utilizarea coordonatelor absolute (identice cu coordonatele descriptive - abscisa, departarea, cota) presupune
cunoasterea pozitiei punctului in raport cu originea sistemului de coordonate curent (activ). Tinand cont de faptul ca
aceasta origine se defineste dupa anumite necesitati si se modifica pe parcursul procesului de reprezentare, este dificil sa
se indice coordonatele absolute ale punctelor. In figura 7 este reprezentat punctul A. In sistemul de coordonate XOYZ
coordonatele sale absolute sunt A (20, 40, 60), dar fata de sistemul de coordonate X 1O 1Y 1Z 1 (OO 1 = 20) coordonatele
lui absolute sunt A(20, 40, 40). Din figura 8 se observa ca si reprezentarea ortogonala se modifica, pentru cele doua
sisteme de coordonate diferind pozitia proiectiei orizontale a punctului.
Fig. 9 Fig. 10
2) Pentru a evita greselile ce pot fi provocate de indicarea coordonatelor absolute ale punctelor, in desenarea in
plan (2D) sau modelarea spatiala (3D) este preferabil sa se defineasca pozitia unui punct fata de un alt punct, deja
reprezentat. Coordonatele absolute se inlocuiesc cu variatiile lor, notate Dx, Dy, Dz si definite astfel: Dx = x 2 - x 1, Dy =
y 2 - y 1, Dz = z 2 - z 1, aceste valori avand semnul algebric corespunzator. In figurile 9 si 10 coordonatele absolute fata de
sistemul XOYZ ale punctului B sunt B (35, 20, 15). Daca punctul A(20, 40, 60) este deja reprezentat atunci pentru
reprezentarea punctului B se pot folosi coordonatele sale relative in raport cu A, adica B(Dx, Dy, Dz) = B(15, -20, -45).
4. Reprezentarea dreptei
- un punct, daca dreapta este perpendiculara pe planul de proiectie respectiv (adica intersecteaza planul de proiectie sub
un unghi a p
- o dreapta, daca dreapta nu este perpendiculara pe planul de proiectie (a p 2). Aceasta situatie corespunde cazurilor in
care dreapta din spatiu intersecteaza planul de proiectie sau este paralela cu acesta (a p
Fig. 12
Fig. 13 Fig. 14
"Dreapta (D) este determinata de punctele A si C si are proiectiile d, d' si d''. Spunem ca:
- proiectia orizontala este notata cu d si rezulta prin unirea proiectiilor orizontale a si c ale punctelor A si C;
- proiectia verticala este notata cu d' si rezulta prin unirea proiectiilor verticale a' si c' ale punctelor A si C;
- proiectia laterala este notata cu d'' si rezulta prin unirea proiectiilor laterale a'' si c'' ale punctelor A si C.
Deoarece o dreapta reprezinta o multime de puncte, este important sa se poata verifica grafic, daca un punct, de
coordonate cunoscute, apartine unei drepte, de asemenea cunoscuta. Pentru ca tripla proiectie ortogonala stabileste o
legatura biunivoca intre punctele din spatiu si reprezentarea lor in epura, se poate enunta urmatoarea teorema:
T1 Un punct apartine unei drepte din spatiu daca proiectiile sale apartin proiectiilor de acelasi nume ale dreptei.
In plus, M reprezinta mijlocul segmentului AC adica AM MC . Din figura 14 se observa ca punctele m, m' si m''
reprezinta si ele mijloacele segmentelor ac, a'c' si a''c''. Aceasta afirmatie se poate demonstra usor cu ajutorul teoremei lui
Thales si ea constituie una dintre proprietatile proiectiei ortogonale:
Asa cum se observa din figurile 13 si 14, dreapta (D) este o dreapta inclinata
fata de toate planele de proiectie. O astfel de dreapta se numeste dreapta
oarecare.
Daca o dreapta este paralela cu unul dintre planele de proiectie ea face parte din categoria dreptelor simplu
particulare.
Daca o dreapta este paralela cu doua dintre planele de proiectie (sau altfel spus, este perpendiculara pe unul dintre
planele de proiectie) ea face parte din categoria dreptelor dublu particulare.
1) dreapta paralela cu planul orizontal de proiectie, (D 1) [H] numita dreapta de nivel (sau orizontala);
2) dreapta paralela cu planul vertical de proiectie, (D 2) [V] numita dreapta de front (sau frontala);
Fig. 15 Fig. 16
Fig. 17 Fig. 18
In figurile 17 si 18 este exemplificata reprezentarea in proiectie ortogonala a dreptei frontale si respectiv a dreptei
de profil.
Segmentul (QP) [Q(45, 15, 50), P(10, 15, 20)] este paralel cu planul T (D 4) [V];
2) dreapta paralela cu planele orizontal si vertical numita dreapta fronto-orizontala, adica: T (D 5) [W];
3) dreapta paralela cu planele vertical si lateral numita dreapta verticala, adica: T (D 6) [H].
Fig. 19 Fig. 20
In figura 21 este repre-zentat ortogonal un segment de dreapta fronto-orizontala, (CD) . Segmentul (CD) [W] si
deci proiectia sa laterala este un punct iar proiectiile orizontala (cd) si verticala (c'd') sunt paralele cu OX.
In figura 22 este exem-plificata reprezentarea ortogo-nala a unui segment de dreapta verticala, (EF) . Fig. 21 Fig.
22
Segmentul (EF) [H] si prin urmare proiectia sa orizontala este un punct iar proiectiile verticala (e'f') si laterala (e''f'') sunt
paralele cu OZ.
BIBLIOGRAFIE
1. VRACA Ileana DESEN INDUSTRIAL Editura Tehnica Bucuresti 1984 (Cap. 7 Reprezentarea, sectionarea si
intersectarea corpurilor geometrice uzuale pag. 63 - 69)
2. VASILESCU Elisabeta si colectiv DESEN TEHNIC INDUSTRIAL (Elemente de proiectare) Editura Tehnica
Bucuresti 1994 Cap. 1 Elemente grafice de baza ale proiectarii ingineresti pag. 7, 8, 11, 12)
Politica de confidentialitate
Proiecte
PROIECT DIDACTIC 5-7 ani activitate matematica - „Cum este si cum nu este aceasta piesa”
Lucrari de diploma
Lucrare de diploma Facultatea de Textile – Pielarie - Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitori -
PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A UNUI PR
Lucrari licenta
Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani
in concordanta cu cerintele handbalul
Lucrari doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
Lucrare atestat Tehnician operator tehnica de calcul - Sursa de tensiune cu tranzistoare npn