GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ 33

4.POZIŢII PARTICULARE ALE UNEI DREPTE FAŢĂ DE

PLANELE DE PROIECŢIE
4.1.DREAPTĂ PARALELĂ CU UN PLAN DE PROIECŢIE
O dreaptă este paralelă cu un plan de proiecţie dacă este paralelă cu o dreaptă conţinută în acel plan.
Consecinţă: Mulţimea punctelor situate pe o dreaptă paralelă cu un plan de proiecţie, au aceeaşi cotă dacă dreapta este paralelă cu
planul [H], aceeaşi depărtare dacă este paralelă cu planul [V] şi aceeaşi abscisă, dacă dreapta este paralelă cu planul [L].
Se consideră o dreaptă D = AB || [V], unde AB || a' b' . Să se determine grafic proiecţiile dreptei pe planele [H] şi [L].
Pentru construcţia grafică, atât în imagine intuitivă (fig.4.1) cât şi în epură (fig.4.2), se aleg elementele minim necesare a fi cunoscute
pentru punctele ce delimitează dreapta dată (de ex. A, B, a’, b’, pentru fig.4.1 şi a’, b’, ay ≡ by pentru fig.4.2). Celelalte elemente gra-
fice care definesc punctele A şi B, precum şi proiecţiile dreptelor, rezultă în urma construcţiei grafice, conform procedeului prezentat
în cazul proiecţiei punctului.
În urma construcţiei grafice (fig.4.1) se observă o altă consecinţă a relaţiei de paralelism dintre o dreaptă şi un plan de proiecţie şi
anume că dreapta se proiectează în adevărata sa mărime pe planul [V], cu care se află în relaţie de paralelism, iar proiecţiile pe
celelalte două plane sunt paralele cu axele Ox, respectiv Oy.

4.2.DREAPTĂ PERPENDICULARĂ PE UN PLAN DE PROIECŢIE

O dreaptă este perpendiculară pe un plan de proiecţie dacă se proiectează într-un singur punct pe acel plan de proiecţie.
Consecinţă: O dreaptă perpendiculară pe unul din planele de proiecţie, este paralelă cu celelalte două plane de proiecţie.
Se consideră dreapta D = AB ⊥ [V] şi proiecţiile a' ≡ b'; să se demonstreze grafic că AB || a b şi AB || a " b " .
Proiectând punctele cunoscute A, B şi a', b' se obţin proiecţiile dreptei d = a b şi d " = = a " b " care se observă că sunt paralele cu dreapta
spaţială (fig.4.3). Pentru construcţia epurei se consideră cunoscute a' ≡ b' şi a, b, restul elementelor grafice ale punctelor A şi B rezultă prin
construcţie grafică (fig.4.4).

Figura 4.1
34 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

Figura 4.2

Figura 4.3

Figura 4.4
GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ 35

4.3. APLICAŢII
1. Să se construiască, în imagine axonometrică şi în epură, o dreaptă ce trece prin punctul M ce aparţine triedrului I şi este
paralelă cu planul orizontal de proiecţie.

2. Să se construiască, în imagine axonometrică şi în epură, o dreaptă ce trece prin punctul M ce aparţine triedrului I şi este
paralelă cu planul lateral de proiecţie.
36 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

3. Având dată reprezentarea în epură să se construiască imaginea axonometrică.

4. Având dată imaginea axonometrică să se construiască epura

GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ 37

5. Având imaginea axonometrică să se construiască epura

38 GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

6. Având dată imaginea în epură să se construiască imaginea axonometrică

GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ 39

7. Să se construiască, în imagine intuitivă şi în epură, o dreaptă definită de două puncte, paralelă cu planul lateral de proiecţie
şi situată în triedrul V de proiecţie. Pe imaginea grafică, să se construiască o dreaptă simetrică cu cea dată, faţă de planul
orizontal de proiecţie şi, respectiv, faţă de centrul sistemului ortogonal de proiecţie. Să se arate că aceste drepte aparţin
triedrului VIII, respectiv III de proiecţie.
8. Să se construiască o dreapta D = AB , paralelă cu planul orizontal de proiecţie, [H]. Prin punctul A să se traseze o dreaptă
D1 = MN , perpendiculară pe acelaşi plan de proiecţie. Să se demonstreze, în imagine axonometrică şi în epură, că: valoarea ∠
Mba este mai mare în cazul amplasării punctului M deasupra punctului A (mz > az,) decât în cazul alegerii acestuia la o cotă mai
mică (mz < az).
9. Fie punctele E ≠ F, situate în triedrul I de proiecţie. Prin E se duce o dreaptă D = AB , perpendiculară pe planul orizontal
de proiecţie, iar prin punctul F o dreaptă D1 = M N perpendiculară pe planul vertical de proiecţie. Să se demonstreze, prin
construcţia imaginii intuitive (axonometrice) şi a epurei, că dreptele D şi D1 sunt disjuncte (oarecare).
10. Fie dreptele D = AB şi D1 = MN situate în primul triedru de proiecţie, paralele între ele. Cunoscând proiecţia d = a b ,
să se determine proiecţiile celor două drepte, în imagine axonometrică.
11. Dreptele spaţiale definite de punctele A, B şi, respectiv, E, F se intersectează în punctul I. Construiţi imaginea
axonometrică şi epura acestor drepte, apelând la numărul minim de date care definesc aceste elemente spaţiale. Menţionaţi
aceste date.
12. Două drepte spaţiale se intersectează în spaţiu în punctul I, iar în proiecţie verticală în punctul j' (proiecţia unui punct spa-
ţial J). Să se demonstreze grafic că dreptele sunt disjuncte.
13. Fie I un punct spaţial. Să se traseze dreptele D = AB şi D1 = MN care se intersectează în punctul I. Construiţi imaginea
intuitivă şi epura dreptelor spaţiale, folosind un număr minim de elemente geometrice care le definesc. Enunţaţi aceste
elemente.
14. Punctul A se află în triedrul III, iar punctul B în triedrul VIII. Să se determine punctul de intersecţie dintre dreapta
D = AB şi planele de proiecţie [V] şi [L], ştiind că: az = bz.
15. O dreaptă spaţială definită de două puncte M şi N, D = MN străbate triedrele VI şi VII de proiecţie (M se află în triedrul VI, iar
N în triedrul VII). Să se construiască dreapta D1 = AB , unde A este simetricul lui M faţă de planul lateral [L], iar B simetricul
lui N faţă de axa Oz. Ce fel de drepte sunt dreptele D şi D1 (oarecare, paralele, sau perpendiculare pe unul din planele de proiec-
ţie)?
16. O dreaptă D = E F este situată în triedrul VI de proiecţie şi este paralelă cu planul lateral [L]. Să se construiască dreapta
D1 = M N , paralelă cu planul [H], care să intersecteze dreapta D într-un punct I situat în triedrul II de proiecţie. Să se de-
termine urmele dreptei D2 = E M (A ∈ [H], C ∈ [L]), în imagine intuitivă şi în epură.