GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ,

DESEN TEHNIC ŞI
INFOGRAFICĂ
This is a geometric world

Prof.dr.ing. Ionel SIMION

Obiectivele cursului:
 Dezvoltarea abilităţilor referitoare la: vederea
în spaţiu, convertirea spaţiului tridimensional
în bidimensional şi reciproc

 Modelarea gândirii tehnice bazate pe

reprezentarea grafică a obiectelor spaţiului
cartezian

 Studiul corpurilor şi al suprafeţelor

 Cunoaşterea elementelor de bază ale graficii

inginereşti - limbaj universal pentru
exprimarea şi transmiterea ideilor şi
proiectelor inginereşti.

 Însuşirea tehnicilor şi convenţiilor de

reprezentare prin proiecţii a obiectelor tehnice.

 Iniţiere în infografică.

3/5/2019 2
  Activitatea la laborator 50%
Modul de evaluare a
 Teme de casă 20%
rezultatelor
 Prezenţa la curs 10%

 Testare finală 20%

Bibliografie:

3/5/2019 3
3/5/2019 4
Formatul

Pentru Pentru
lucrările de temele de
laborator * casă *

Indicator
simplificat **

Indicator
complet *

3/5/2019 5
Prima parte a cursului are ca scop insușirea următoarelor abilități:

 Proiecțiile punctelor în
diverse sisteme de  Reprezentare
proiecție. a suprafețelor

 Proiecțiile dreptelor.

 Obținerea
secțiunilor
plane prin
suprafețe
 Planul și obiectele
plane în sisteme de
proiecție.

 Intersecții ale
suprafețelor și
solidelor.
 Determinarea
formelor și mărimilor
reale ale obiectelor,
în proiecție

3/5/2019 7
Cap1. SISTEME DE PROIECŢIE

 Grafica inginerească are ca suport teoretic studiul proprietăţilor proiecţiilor.

 Prin proiecţie se înţelege imaginea unui obiect din spaţiu, pe o suprafaţă de proiecţie.

 Această imagine se poate obţine printr-o corespondenţă oarecare, care face ca unui
punct A din spaţiu, să-i corespundă un punct a (proiecţia lui A pe suprafaţa de
proiecţie).

 În mod curent, suprafaţa de proiecţie este o suprafaţă plană.

3/5/2019 8
1.1 Sistemul central de proiecţie

 planul de proiecţie [P] – suprafaţa plană

pe care se realizează proiecţia;

 centrul de proiecţie S – poziţia, reală sau

imaginară, a ochiului observatorului
(punctul de vedere).
 proiecţia:

m  SM [P]

3/5/2019 9
Probleme care apar

 Proiecţia unei drepte este determinată de proiecţiile a

două puncte A şi B ale dreptei : A, B  D
SA  [ P ]  a, SB  [ P ]  b
a, b  d
 Fie punctul M al dreptei D, pentru care
proiectanta SM este paralelă cu proiecţia
d. Întrucât, în spaţiul euclidian, două
drepte paralele nu se intersectează, nu
există pe proiecţia d nici un punct m, care
să fie proiecţia punctului M.

 În mod analog, punctul n de pe dreapta d,

aflat pe o proiectantă paralelă cu D, nu
poate fi considerat proiecţie pentru nici un
punct al dreptei D.

 Pentru studiul proiecţiilor obiectelor, spaţiul euclidian

trebuie deci, completat cu anumite elemente
geometrice noi.
3/5/2019 10
1.2 Spaţiul proiectiv

 Mulţimea punctelor aparţinând unei drepte din spaţiul euclidian, va fi completată cu

un punct impropriu, aflat la infinit, care aparţine tuturor dreptelor paralele cu
dreapta dată. Două drepte paralele se întâlnesc deci, în punctul impropriu de la
infinit.
 Planul euclidian va fi completat cu o dreaptă improprie, care este locul geometric
al punctelor improprii ale planului. Spaţiul euclidian va fi completat cu un plan
impropriu, care este locul geometric al tuturor punctelor şi dreptelor improprii.

 Spaţiul proiectiv este obţinut prin adăugarea la mulţimea punctelor,

dreptelor şi planelor spaţiului euclidian - numite elemente proprii - a unor
elemente numite improprii, aflate la infinit – punctul, dreapta şi planul de la
infinit.

 proiecţiile centrale a două drepte paralele

sunt concurente

3/5/2019 11
1.4 Sistemul paralel de proiecţie

 planul de proiecţie [P] – suprafaţa plană pe

care se realizează proiecţia;
 direcţia de proiecţie  , cu care sunt paralele
toate proiectantele.
 proiecţia:
M  A // 
 A [ P ] m

3/5/2019 12
1.6 Sistemul proiecţiei ortogonale

 este un caz particular al sistemului paralel de proiecţie, în care direcţia

de proiecţie este perpendiculară pe planul de proiecţie:

3/5/2019 13
Sistemul proiecţiei ortogonale

 Proiecţia ortogonală a unui segment de

dreaptă este un segment de mărime cel mult
egală cu mărimea segmentului proiectat.

 Unghiul dintre două drepte concurente se

proiectează în adevărată mărime dacă planul
celor două drepte este paralel cu planul de
proiecţie

3/5/2019 14
Sistemul proiecţiei ortogonale

 Proiecţiile a două drepte perpendiculare sunt

perpendiculare, dacă cel puţin una dintre
drepte, este paralelă cu planul de proiecţie.
D 2  D1 , D 2  I i
 D 2  [ Q1 ]
 D 2  [ d1 ]

 Proiecţia ortogonală a unui cerc este o elipsă.

Axa mare a elipsei este proiecţia
diametrului paralel cu planul de proiecţie, iar
axa mică a elipsei este proiecţia diametrului
perpendicular pe primul.
mn  MN cos   2 R cos 

ab  AB cos 0   AB  2 R

cd  CD cos  2 R cos
3/5/2019 15
Comparație

Sistemul proiecţiei centrale

Sistemul proiecţiei paralele

Sistemul proiecţiei ortogonale

3/5/2019 16
Cap2. EPURA PUNCTULUI

 Univocitatea proiecţiei pe un plan.

3/5/2019 17
2.1 Sistemul proiecţiei dublu ortogonale

 planul orizontal de proiecţie – notat cu [H];

 planul vertical de proiecţie – notat cu [V].

 Există totuşi situaţii când, datorită poziţiei

particulare pe care o ocupă obiectul
reprezentat, dubla proiecţie ortogonală
nu este suficientă pentru determinarea
formei şi poziţiei obiectului

3/5/2019 18
2.2 Sistemul proiecţiei triplu ortogonale

 planul orizontal de proiecţie – notat cu [H] ;

 planul vertical de proiecţie – notat cu [V] ;
 planul lateral de proiecţie – notat cu [L]

Coordonatele descriptive ale punctului A:

 abscisa - distanţa de la punctul A la planul
[L]
 depărtarea - distanţa de la punctul A la
planul [V]
 cota - distanţa de la punctul A la planul [H]

Epura punctului
Scopul: obținerea
proiecțíilor pe un singur plan.

Cum se obține aceasta?

3/5/2019 19
Fie punctul A de coordonate (4,5,3)

Se procedează astfel:

 se păstrează planul [V] ca suprafață a

desenului, definit de axele OX și OZ

 planul [H] se rabate în jurul axei OX iar planul

[L] în jurul axei OZ, pînă se suprapun peste
.
planul [V]

 axele OY și OZ ajung în poziția din figură

3/5/2019 20
  se măsoară pe axele de coordonate, pornind A (4,5,3)
din originea O, la o scară convenabil aleasă,
segmentele Oa x , Oa y , Oa z de mărime
Oa x  x  4 Oa y  y  5 Oa z  z  3
A A A

 prin punctele a x , a y , a z astfel obţinute, se

construiesc liniile de ordine perpendiculare
pe axe
 la intersecţia liniilor de ordine din a x şi a y
se determină proiecţia orizontală a;
 la intersecţia liniilor de ordine din a x şi a z
se. determină proiecţia verticală a’;
 la intersecţia liniilor de ordine din a z şi a y
se determină proiecţia laterală a’’.

3/5/2019 21
 Când a treia proiecție nu este necesară A (4,5,3)

Se procedează astfel:

 se măsoară pe axa OX, pornind din originea O,

la o scară convenabilă, segmentul Oa x  x  4
A

 prin punctul a x se construiește linia de

corespondență, perpendiculară pe axa OX

 pe această perpendiculară, se măsoară

ax a  y  5 a x a' z  3
A A

3/5/2019 22
LABORATOR
 P. 1, 4, 5

 P.2,3
TEME CASĂ
3/5/2019
 D. 1…6 23
Cap3. EPURA DREPTEI

3.1 Reprezentarea dreptei

Punct pe dreaptă

A , BD  a ,b d ; a' ,b'  d ' ; a' ' ,b' '  d ' '

3/5/2019 24
3.2 Urmele dreptei

Construcţia

3/5/2019 25
3.4 Dreptele în poziţii particulare faţă de planele de proiecţie

3.4.1 Dreapta paralelă cu planul

[H] se numeşte dreaptă
orizontală sau de nivel

3.4.2 Dreapta paralelă cu planul

[V] se numeşte dreaptă de front

3.4.3 Dreapta paralelă cu planul

[L] se numeşte dreaptă de profil

3/5/2019 26
Dreptele în poziţii particulare faţă de planele de proiecţie

3.4.4 Dreapta perpendiculară pe

planul [H] se numeşte dreaptă
verticală

3.4.5 Dreapta paralelă cu planul

[V] se numeşte dreaptă de capăt

3.4.3 Dreapta paralelă cu planul

[L] se numeşte dreaptă fronto-
orizontală

3/5/2019 27
Poziţia relativă a două drepte

3.5 Dreptele paralele

3.6 Dreptele concurente

3.7 Perpendicularitatea pe o
dreaptă paralelă cu un plan de
proiecţie
3/5/2019 28
Cap4. EPURA PLANULUI
4.1 Reprezentarea planului

4.2 Urmele planului

3/5/2019 30
 4.3&4.4 Dreapta şi punct conţinute în plan

D [ P] 
H  PH , h ph , h'  p ' h , h' '  p ' ' h
V  PV ,v pv ,v'  p ' v ,v' '  p ' ' v
L PL ,l  pl , l'  p 'l ,l' '  p ' 'l

A[ P ]  A D  [ P ]

3/5/2019 31
4.5 Drepte particulare ale planului.

4.5.1 Dreapta de nivel a planului

4.5.1 Dreapta de front a planului

3/5/2019 32
4.5.4 Linia de cea mai mare pantă a planului [P]

D P  d  p
H h

3/5/2019 33
4.6 Determinarea urmelor planului

Urmele planului definit prin linia de

cea mai mare pantă

3/5/2019 34
 Determinarea urmelor planului

Urmele planului definit prin două

drepte concurente

3/5/2019 35
Determinarea urmelor planului

Urmele planului definit prin două

drepte paralele

3/5/2019 36
Determinarea urmelor planului

Urmele planului definit prin

trei puncte Prin punctul 3 se
constuieşte o dreaptă
paralelă la dreapta 12

Prin punctul 3 se
constuieşte o dreaptă
concurentă cu dreapta 12

Urmele planului definit prin o

linie şi un punct exterior
Prin punctul P se
constuieşte o dreaptă
paralelă la dreapta dată

Prin punctul P se
constuieşte o dreaptă
concurentă cu dreapta dată

3/5/2019 37
4.7 Plane în poziţii particulare faţă de planele de proiecţie

Planul perpendicular pe planul [H]

se numeşte plan vertical

Planul perpendicular pe planul [V]

se numeşte plan de capăt

3/5/2019 38
Poziţia relativă între două plane

4.8 Planele paralele

4.9 Dreapta de
intersecţie a două plane

3/5/2019 39
Poziţia relativă dintre o dreaptă şi un plan

4.10 Dreapta paralelă cu un plan

4.11 Dreapta
perpendiculară pe
un plan

3/5/2019 40
4.12 Punctul de intersecţie dintre o dreaptă şi un plan

 pasul 1: se construieşte un plan auxiliar [Q], care să conţină dreapta D

pasul 2: se determină dreapta de intersecţie D1 dintre planele [P] şi [Q];

 pasul 3: se determină punctul M de intersecţie dintre dreptele D1 şi D , care
este punctul căutat.

3/5/2019 41
 Punctul de intersecţie dintre o dreaptă şi un plan M  D [P]

Fie dreapta D si planul [P].

 pasul 1: se construieşte un plan

auxiliar [Q], care să conţină
dreapta D

pasul 2: se determină dreapta de

intersecţie D1 dintre planele [P] şi [Q];

 pasul 3: se determină punctul M de

intersecţie dintre dreptele D1 şi D , care
este punctul căutat.

3/5/2019 42
 Intersecţia dintre dreaptă şi plan, fără a utiliza urmele planului

Fie dreapta D si planul [ABC]. M  D [P]

 pasul 1: se construieşte un plan

auxiliar [Q], care să conţină
dreapta D

 pasul 2: se determină segmentul de

intersecţie 12 dintre planele [P] şi [Q];

 pasul 3: se determină punctul de intersecţie M

dintre dreptele D şi 12 care este punctul căutat.

VIZIBILITATEA
3/5/2019 43
Vizibilitatea

1
APP2

APP1

3/5/2019 44
 Segmentul de intersecţie dintre două plăci plane

Fie plăcile triunghiulare [ABC] şi [DEF], considerate opace.

[Q1 ]  DE
 pasul 1: se intersectează dreapta DE cu
[Q1 ] [ ABC ]  12
planul [ABC].
12  DE  M

 pasul 2: se intersectează dreapta DF cu  step 3: MN is

planul [ABC]. the intersection
[Q2 ]  DF
 step 4: visibility
[Q2 ] [ ABC ]  34
34  DF  N

3/5/2019 45
 Laborator

Să se determine proiecţiile punctului de intersecţie Să se determine intersecţia şi vizibilitatea plăcilor

dintre dreapta MN şi placa triunghiulară ABC. triunghiulare ABC şi DEF: A(120,35,10); B(10,50,60);
A(70,5,5); B(45,40,45); C(0,10,10); M(70,-10,25); C(40,10,0); D(70,60,60); E(110,10,0); F(10,30,20)
N(10,35,10);

3/5/2019
TEME CASĂ Pl. 11 46