2.

Dreapta

Cuprins
2. Dreapta ............................................................................................................................................... 1
2.1. Metoda dublei proiecții ortogonale ........................................................................................... 2
2.2. Regiunile dreptei ........................................................................................................................ 3
2.3. Metoda triplei proiecții ortogonale ............................................................................................ 3
2.4. Drepte remarcabile .................................................................................................................... 4
2.4.1. Drepte paralele cu unul din planele de proiecție ................................................................. 4
2.4.2. Drepte perpendiculare pe planele de proiecție ................................................................... 6
2.5. Poziția relativă a două drepte .................................................................................................... 8
2.5.1. Drepte paralele ....................................................................................................................... 8
2.5.2. Drepte disjuncte ..................................................................................................................... 9
2.5.3. Drepte concurente ................................................................................................................. 9
2.5.4. Drepte perpendiculare ......................................................................................................... 10

Introducere Alături de modul de reprezentare al punctului și de studiul asupra planului,

studiul dreptei, formează baza geometriei descriptive.

Durata medie de Timpul alocat studiului acestei teme este de circa 2 ore, incluzând aici și
studiu individual testele de autoevaluare.

Scop Dobândirea unor cunoștințe referitoare la modul de reprezentare și

utilizare a dreptelor în geometria descriptivă.

Obiective • cunoașterea modului de reprezentare al unei drepte în sistemul

dublei proiecții paralele ortogonale;
• cunoașterea modului de reprezentare al unei drepte în sistemul
triplei proiecții paralele ortogonale;
• cunoașterea dreptelor remarcabile și a proprietăților acestora;
• cunoașterea pozițiilor relative în care se pot afla două drepte.

Competenţe • Capacitatea de a reprezenta în epură o dreaptă din spațiul

tridimensional și de a regăsi o dreaptă din spațiul 3D pornind de
la proiecțiile acesteia.
• Capacitatea de a deduce din proiecțiile unei drepte poziția
acesteia în raport cu planele de proiecție ori cu o altă dreaptă din
spațiul 3D.
• Capacitatea de a trasa o dreaptă într-o anumită poziție în raport
cu planele de proiecție sau cu o altă dreaptă.
1
 2.1. Metoda dublei proiecții ortogonale

Putem spune despre o dreaptă D din spaţiul tridimensional

că este determinată dacă se cunosc două puncte, A şi B, ale sale
(fig. 2.1). Proiecţiile dreptei sunt date de proiecţiile de acelaşi nume
ale punctelor A(a, a’) şi B(b, b’) pe planele de proiecţie. Aşadar,
proiecţia orizontală a dreptei, d va fi dată de proiecţiile a şi b iar

proiecţia verticală a dreptei, d' va fi dată de proiecţiile a’ şi b’ ale

punctelor A(a, a’) şi B(b, b’). Dreapta se notează astfel: D ( d , d' ).

O dreaptă care are o poziţie oarecare în raport cu planele

de proiecţie se numeşte dreaptă de poziţie generală, (Popa, și alții,
1991). Figura 2.1 Proiecţiile dreptei

Punctele în care o dreaptă D ( d , d' ) intersectează planele de proiecţie poartă denumirea de urmele
dreptei (fig. 2.2). Convenţional urma verticală se notează cu V(v,
v’) iar cea orizontală cu H(h, h’). Pentru a găsi urmele dreptei,
atunci când sunt cunoscute proiecţiile sale, se procedează astfel:
prelungim proiecţia orizontală d până când aceasta intersectează

axa de proiecţie OX şi, de aici, ridicăm linie de ordine până la

proiecţia verticală a dreptei d' obţinând urma verticală V(v, v’);

prelungim proiecţia verticală d' până când intersectăm axa de

proiecţie OX , ridicăm linie de ordine până când intersectăm

proiecţia d şi rezultă urma orizontală H(h, h’).

Un punct A aparţine unei drepte dacă proiecţiile sale sunt

Figura 2.2 Urmele dreptei
situate pe proiecţiile de acelaşi nume ale dreptei. Conform figurii
2.2 putem scrie:

a  d, a' d'  A(a, a' )  D(d, d') (1)

Relaţia (1) se citeşte astfel: proiecţia a a punctului A aparţine proiecţiei d a dreptei D ,

proiecţia a’ a punctului A aparţine proiecţiei d' a dreptei D , rezultă că punctul A de proiecţii a, a’

aparţine dreptei D de proiecţii d , d' .

2
 2.2. Regiunile dreptei

Porţiunea dintr-o dreaptă care aparţine unui singur diedru se numeşte regiune (fig. 2.3). Cum
diedrele sunt delimitate de planele de proiecţie rezultă că regiunile dreptei sunt determinate de
urmele dreptei. O dreaptă de poziţie generală străbate trei diedre, în timp ce o dreaptă de poziţie
particulară străbate unul sau două diedre (Popa, și alții, 1991).

Fiind dată o dreaptă D prin proiecţiile sale d şi d' (fig.

2.3), pentru a cunoaşte diedrele prin care trece aceasta
trebuie să găsim, mai întâi, urmele sale, V (v, v’) şi H(h, h’).
Apoi vom lua câte un punct pe dreapta în discuţie, pentru
fiecare poziţie distinctă, şi îi vom analiza semnele
coordonatelor descriptive. Aşa cum se poate observa din
figură, atunci când punctul A(a, a’) se află între urmele V(v, v’)
şi H(h, h’) atât cota sa cât şi depărtarea au valori pozitive, deci
punctul nostru este situat în diedrul I. Când punctul ales B(b,
b’) se află la stânga urmei orizontale H(h, h’) depărtarea are o
valoare pozitivă, iar cota are o valoare negativă – diedrul IV.
În sfârşit, când punctul C(c, c’) se află la dreapta urmei
verticale V(v, v’), depărtarea are o valoare negativă în timp ce,
cota are o valoare pozitivă – diedrul II (Prună, și alții, 2006).
Figura 2.3 Regiunile dreptei

2.3. Metoda triplei proiecții ortogonale

Când se foloseşte şi planul lateral de proiecţie [L], (fig. 2.4), unei drepte D din spaţiu îi
corespund trei proiecţii: proiecţia orizontală d , proiecţia verticală d' şi proiecţia laterală d" , dreapta

notându-se: D ( d , d' , d" ).

Acum se poate vorbi şi de urma laterală a dreptei L(l, l’, l”). Pentru a o găsi, în epură,
prelungim proiecţiile d şi d' , până la axa OZ , determinăm proiecţiile l şi l’ ale urmei laterale şi, apoi,
cu ajutorul acestora din urmă se află proiecţia laterală a urmei [L] – l”.

3
 Figura 2.4 Tripla proiecţie ortogonală a dreptei; regiunile dreptei

2.4. Drepte remarcabile

Dreptele remarcabile sunt acele drepte din spaţiu care ocupă poziţii particulare în raport cu
planele de proiecţie. Aşadar, acestea pot fi:

- drepte paralele cu unul din planele de proiecţie;

- drepte perpendiculare pe unul din planele de proiecţie.
Ele ies în evidenţă prin proprietăţile de care se bucură. Aceste proprietăţi sunt utile în rezolvarea
anumitor probleme care apar ulterior, în studiul Geometriei Descriptive, (Prună, și alții, 2006).

Dreptele remarcabile mai sunt cunoscute şi sub următoarele denumiri: drepte principale şi
drepte particulare.

2.4.1. Drepte paralele cu unul din planele de proiecție

Aceste drepte sunt:

- orizontala (dreapta de nivel);

- frontala;
- dreapta de profil.

4
 Orizontala este dreapta paralelă cu planul orizontal de proiecţie [H] (fig. 2.5).

Proprietăţi:

- orizontala are la distanţă finită doar urmă verticală V(v,

v’);
- punctele acesteia au toate aceeaşi cotă (proiecţia

verticală d ' este paralelă cu axa de proiecţie OX , d ' // OX );

- unghiul , pe care orizontala îl face cu planul vertical de

proiecţie [V], se proiectează pe planul orizontal de proiecţie [H]
în adevărata mărime;
- proiecţia orizontală a unui segment de dreaptă inclus Figura 2.5 Orizontala

intr-o dreaptă de nivel redă adevărata mărime a segmentului de dreaptă.

Frontala este dreapta paralelă cu planul vertical de proiecţie [V] (fig. 2.6).

Proprietăţi:

- frontala are la distanţă finită doar urmă orizontală H(h, h’);

- punctele acesteia au toate aceeaşi depărtare (proiecţia
orizontală d este paralelă cu axa de proiecţie OX , d // OX );
- unghiul , pe care acesta îl face cu planul orizontal de
proiecţie [H], se proiectează pe planul vertical de proiecţie [V] în
adevărata mărime;
- proiecţia verticală a unui segment de dreaptă inclus intr-o
dreaptă de front redă adevărata mărime a segmentului de dreaptă.
Figura 2.6 Frontala

Dreapta de profil este dreapta paralelă cu planul lateral de proiecţie [L] (fig. 2.7).

Proprietăţi:

- dreapta de profil are atât urmă verticală V(v, v') cât şi urmă orizontală H(h, h');

- punctele sale au toate aceeaşi abscisă (atât proiecţia verticală d ' cât şi cea orizontală d sunt

perpendiculare pe axa de proiecţie OX , d ' ⊥ OX , d ⊥ OX şi sunt situate una în continuarea

celeilalte);
- unghiurile  şi  pe care aceasta le face cu planele de proiecţie [V] şi [H], se proiectează în
adevărată mărime pe planul lateral de proiecţie [L];

5
 - proiecţia laterală a unui segment de dreaptă
inclus într-o dreaptă de profil redă adevărata mărime a
segmentului de dreaptă.

Figura 2.7 Dreapta de profil

2.4.2. Drepte perpendiculare pe planele de proiecție

Aceste drepte sunt:

- dreapta de capăt;
- dreapta verticală;
- fronto-orizontala.

Ele sunt cazuri particulare ale orizontalei, frontalei sau dreptei de profil. Însă, sunt tratate
distinct în literatura de specialitate, datorită utilizării lor frecvente în practică. Acestea pe lângă
proprietăţile pe care le primesc de la dreptele prezentate anterior au proprietăţi suplimentare, (Prună,
și alții, 2006).

6
 Dreapta de capăt este dreapta perpendiculară pe planul
vertical de proiecţie [V] (fig. 2.8), fiind un caz particular al orizontalei.

Proprietăţi suplimentare:

- proiecţia orizontală d este perpendiculară pe axa de proiecţie

OX , d ⊥ OX ;
- proiecţia verticală d ' este un punct care se confundă cu urma

verticală a dreptei d'  V  v' .

Figura 2.8 Dreapta de capăt

Verticala este dreapta perpendiculară pe planul orizontal de

proiecţie [H] (fig. 2.9), fiind un caz particular al frontalei.

Proprietăţi suplimentare:

- proiecţia verticală d ' este perpendiculară pe axa de proiecţie

OX , d ' ⊥ OX ;

- proiecţia orizontală d este un punct care se confundă cu urma

orizontală a dreptei d  H  h .

Figura 2.9 Verticala

Fronto-orizontala este dreapta perpendiculară pe planul lateral de proiecţie (fig. 2.10), ea

fiind tot un caz particular al orizontalei.

Proprietăţi suplimentare:

- proiecţiile sale d ' şi d sunt paralele cu axa de

proiecţie OX , d ' // OX şi d // OX ;

- proiecţia laterală d" este un punct care se

confundă cu urma laterală a dreptei d"  L  l" .

Figura 2.10 Fronto-orizontala

7
 2.5. Poziția relativă a două drepte

Două drepte din spaţiul tridimensional D şi D1 pot fi, una în raport cu cealaltă, în următoarele

relaţii, (Popa, și alții, 1991):

- Drepte paralele ( D // D1 , caz particular D  D1 adică drepte confundate);

- Drepte disjuncte;

- Drepte concurente (caz particular D ⊥ D1 ).

2.5.1. Drepte paralele

În legătură cu acestea, (fig. 2.11), există următoarea

teoremă:

Două drepte D şi D1 sunt paralele, dacă proiecţiile de

acelaşi nume ale acestora sunt paralele, (Popa, și alții, 1991).

Reciproca teoremei este adevărată.

Se poate scrie:

d // d1 , d' // d'1  D(d, d' ) // D1 (d1 , d'1 )

Figura 2.11 Drepte paralele
Se citeşte: proiecţia d este paralelă cu proiecţia d 1 ,

proiecţia d ' este paralelă cu d '1 , rezultă că dreapta D de proiecţii d şi d ' este paralelă cu dreapta

D1 de proiecţii d 1 şi d '1 .

8
 2.5.2. Drepte disjuncte

Dreptele, din spaţiul tridimensional, care se

încrucişează dar nu se intersectează se numesc disjuncte. În

epură, ştim că două drepte, D(d, d ') şi D1 (d1, d'1 ) , sunt

disjuncte dacă punctul de intersecţie al proiecţiilor orizontale

d şi d 1 nu este pe aceeaşi linie de ordine, faţă de axa de

proiecţie OX , cu punctul de intersecţie al proiecţiilor verticale

d ' şi d '1 (fig. 2.12), (Popa, și alții, 1991).

Figura 2.12 Drepte disjuncte

2.5.3. Drepte concurente

În legătură cu acestea există următoarea teoremă:

Două drepte sunt concurente în spaţiu, dacă, în

epură, punctul de intersecţie al proiecţiilor orizontale d şi

d 1 este pe aceeaşi linie de ordine, faţă de axa de proiecţie

OX , cu punctul de intersecţie al proiecţiilor verticale d ' şi

d '1 (fig. 2.13), (Popa, și alții, 1991).

Figura 2.13 Drepte concurente

9
 2.5.4. Drepte perpendiculare

Acestea sunt un caz particular al dreptelor concurente. Pe lângă condiţia de concurenţă care
trebuie îndeplinită, este necesar să existe şi o alta care să ne asigure că dreptele în discuţie sunt şi
perpendiculare. Ei bine, în epură, în cazul general, perpendicularitatea a două drepte din spaţiul
tridimensional nu se evidenţiază.

Aşadar, perpendicularitatea, în epură, poate fi pusă în evidenţă doar în cazul în care una din
cele două drepte este o dreaptă remarcabilă (orizontală, frontală, dreaptă de profil, dreaptă verticală,
dreaptă de capăt şi dreaptă fronto-orizontală), (Prună, și alții, 2006).

Astfel, în cazul în care dreapta D1 ( d 1 , d '1 ) este o orizontală

iar dreapta D ( d , d ' ) este o dreaptă de poziţie generală, putem

spune despre ele că sunt perpendiculare dacă, şi numai dacă,
proiecţiile lor orizontale sunt perpendiculare (fig. 2.14).

Se poate scrie:

d ⊥ d1 , d  d1 = i, d'  d'1 = i' ; i  i’ sunt pe aceeaşi linie de ordine Figura 2.14 Perpendicularitatea în
cazul unei orizontale
 D(d, d') ⊥ D1 (d1 , d'1 ) .

Asemănător, atunci când una din drepte - D1 ( d 1 , d '1 )

este o frontală iar cealaltă - D ( d , d ' ) este o dreaptă de poziţie

generală, putem spune despre ele că sunt perpendiculare dacă,
şi numai dacă, proiecţiile lor verticale sunt perpendiculare.

Se poate scrie: Figura 2.15 Perpendicularitatea în

cazul unei frontale
d ’ ⊥ d '1 , d  d1 = i, d'  d'1 = i' ; i  i’ sunt pe aceeaşi linie de

ordine  D(d, d') ⊥ D1 (d1 , d'1 ) (fig. 2.15).

10
 În cazul în care una din cele două drepte este o dreaptă de profil avem nevoie şi de proiecţia
laterală. Este necesar ca proiecţiile laterale ale dreptelor să fie perpendiculare pentru ca dreptele să
fie perpendiculare.

Bibliografie

*. 1974. Dicționar de Matematici Generale. București : Editura Enciclopedică Română, 1974.

**. 1980. Mică Enciclopedie Matematică. București : Editura Tehnică, 1980.

***. January 2012. wikipedia. [Interactiv] January 2012. [Citat: 09 Aprilie 2012.]
http://en.wikipedia.org/wiki/William_Farish_%28chemist%29.

Anghel, Alina și Dănăilă, Wanda. 2004. Geometrie Descriptivă. Iași : Editura Performantica, 2004.

Botez, Mihail Ștefan. 1965. Geometrie Descriptivă. București : Editura Didactică și Pedagogică,
1965.

Popa, Constantin, Onofrei, Ligia și Popa, Iordache. 1991. Geometrie Descriptivă. Iași : Rotaprint,
1991.

Popa, Constantin, și alții. 1998. Geometrie Descriptivă. Iași : Casa de Editură Venus, 1998.

Prună, Liviu, și alții. 2002. Geometrie Descriptivă. Iași : Editura Tehnică, Științifică și Didactică
Cermi, 2002.

Slonovschi, Andrei, Prună, Liviu și Antonescu, Ion. 2006. Geometrie Descriptivă.Aplicații. Iași :
Editura Tehnopress, 2006.

Sorin, Aldea. 1977. Geometrie Descriptivă. București : Litografia I.P.B, 1977.

Tănăsescu, Aurelian. 1965. Geometrie Descriptivă. București : Editura Didactică și Pedagogică,

1965.

11
 Teste de autoevaluare

Testul nr.1

Nr. Întrebare Adevărat Fals

crt.
Un punct aparține unei drepte dacă proiecțiile sale sunt
1
situate pe proiecțiile dreptei.
Urmele unei drepte determină regiunile îi determină
2
regiunile.
Dreptele remarcabile ocupă poziții particulare în raport cu
3
planele de proiecție.
În epură, recunoaștem paralelismul a două drepte după
4
poziția proiecțiilor acestor drepte.
În epură, perpendicularitatea a două drepte este
5
întotdeauna relevantă.
Urmele unei drepte ne ajută să stabilim dacă două drepte
6
sunt perpendiculare sau nu.

Testul nr.2

a.) orizontala
Dreptele paralele cu planul vertical de proiecție [V] b.) frontala
sunt: c.) verticala
d.) fronto-orizontala
a.) orizontala
Dreptele paralele cu planul orizontal de proiecție [H] b.) frontala
sunt: c.) fronto-orizontala
d.) dreapta de capăt
a.) dreapta de profil
Dreptele paralele cu planul lateral de proiecție [L] b.) dreapta de capăt
sunt: c.) frontala
d.) orizontala

12
 Răspunsuri la teste

Testul nr.1

Nr. test Întrebare Răspuns

1 Fals
2 Adevărat
3 Adevărat
Testul nr.1
4 Adevărat
5 Fals
6 Fals

Testul nr. 2

Nr. test Întrebare Răspuns

1 c), d)
Testul nr.2 2 a), c), d)
3 a), b)

13