Topografie

1. Topografia
 Obiectul topografiei constă atât în ridicări topografice, cât şi în trasări.
 Ridicări topografice – ansamblul de măsurători de teren + calcule aferente (calcule de
birou) efectuate in vederea întocmirii unui plan topografic sau harți topografice.
 Trasarea - operația inversa ridicării topografice prin care având dispoziție un plan în
urma unor calcule si măsurători, transpunem in teren anumite obiective sau
elemente de pe plan.
 Planul - reprezentarea grafic-convențională a unei suprafețe relativ mici de teren. Se
executa la scări mari pentru a putea evidenția cat mai bine detaliile din teren.
 Harta - reprezentare grafic-convențională a unei suprafețe mari de teren care se
întocmeşte la scări mici si cuprinde mai puține detalii fata de plan.
 Hărțile topografiei
o Planimetria (X, Y)
 Se ocupa cu studiul instrumentelor măsurătorilor si calculelor necesare
determinării poziției în plan a punctelor topografice (puncte de detaliu.
o Nivelmentul (Altimetria - H)
 Se ocupa cu studiul instrumentelor, măsurători si calcule pentru
determinarea poziției nivelitice a punctelor topografice.
 Poziție nivelitică – cota punctelor topografice.
o Tahimetria (X, Y, H)
 Este procedeul prin care in urma măsurătorilor topografice si a
calculelor aferente se obține atât poziția în plan, cat si poziția nivelitică
a punctelor de detaliu.

2. Geodezia
 Se ocupa cu măsurători si calcule in vederea stabilirii formei şi dimensiunii pământului sau a
unor porțiuni întinse din el.
 Se ocupa cu determinarea cu mare precizie a poziției unor puncte din teren care alcătuiesc
aşa numita rețea geodezică.

 Rețeaua geodezică este ulterior folosită în topografie.

3. Fotogrammetria

 Se ocupa cu studiul poziției in timp şi spațiu a obiectelor fixe sau deformabile.

4. Cartografia
 Se ocupă cu întocmirea hărților şi planurilor.

1. Elemente topografice in plan vertical

 Topografie

 Aliniamentul
o Linia naturală a terenului care uneşte 2 puncte din teren.
 Distanta inclinata (DÎ)
o Distanța măsurată după linia de cea mai mare pantă.
 Distanta orizontala (d)
o Proiecția distanței înclinate pe un plan orizontal.
 Panta terenului (p%)
o Tangenta trigonometrica a unghiului de înclinare a terenului. De obicei se
exprima in procente.
 Suprafața de nivel
o Locul geometric al punctelor care au acelaşi potențial al gravității. Suprafața
de nivel A si B.
 Diferența de nivel (∆HAB)
o Reprezintă diferența dintre 2 suprafețe de nivel.
 ∆HAB ≠ ∆HBA
 ∆HAB = -∆HBA
 Unghiul zenital
o Unghiul măsurat fata de verticala punctului respectiv.
 z + p= 100°

2. Elemente topografice in plan orizontal

 Topografie

 Coordonate rectangulare absolute (XA, YA, XB, YB)

o Distanța de la centrul sistemului de proiecție la punctul in cauza măsurata
după axa X, respectiv Y.
 Coordonate rectangulare relative (∆XAB si ∆YAB)
o Diferența dintre coordonatele rectangulare absolute.
 ∆XAB = XB – XA
 ∆YAB = YB - YA
 Orientarea unei direcții (∆AB)
o Unghiul orizontal pe care acestea îl face cu direcția Nord sau cu o paralela la
direcția Nord.
 ∆AB ≠ ∆BA (∆AB = QAB, ∆BA = QBA)
 Topografie
 Orientarea are intotdeauna valori pozitive si se masoara in sens orar.
o Valoriile sunt cuprinse intre 0 si 400 de grade.
 Orientarea este un unghi orizontal si are numai valori pozitive.
o Unghiul orizontal este unghiul diedru format de planele care contin cele doua linii
de vizare (are valori pozitive)
 Unitatiile de masura folosite in topografie pentru lungimi in sistemul international de
masura (S.I).
o Metrul impreuna cu multipli si submultiplii sai.
 mm - x10-3
 cm - x10-2
 mm - x10-1
 dam - x101
 hm - x102
 km - x103
 Unitati de masura pentru grade (Grd)
o 1g = 100c (1 grad = 100 minute)

o 1c = 100cc (1 minut = 100 secunde)

o Exemplu:

 1.20.40 + 285.32.71 = 286.53.11

 Sistemul de axe folosit (cercul topografic) in topografie.

 Unitati de masura pentru suprafete

o m2

 Cel mai uzual suprafetele se exprima in m2 sau hectare (ha)

o 1 ha = 10.000 m2

o 1 ar = 100 m2

o 1 ha = 100 ar

 In actele oficiale suprafetele care apar sunt suprafete orizontale.

 Scara

o Scari numerice

 Arata raportul dintre distanta masurata pe plan si distanta masurata in

teren
 Topografie
d 1
 Se exprima sub forma unui raport =
D N

 d – distanta masurata pe plan

 D – distanta masurata in teren (corespondent lui d)

 N – numitorul scarii de reprezentare

 Cu cat valoarea lui N creste, scara este mai mica si la fel invers.

1 1
 >
500 10 000

 Cunoscund doua din cele trei valori care intervin la relatia scarii rezulta a
treia.

o Scari grafice

 Aparatura folosita in masuratori topografice

o Nivela
 Topografie
 Se foloseste pentru determinarea diferentelor de nivel, de regula
impreuna cu o miră verticala.

 Nivelele pot fi clasice, optice sau electronice, digitale.

o Pentru masurat unghiuri folosim

 Teodolitul

 Masoara doar unghiuri

 Tahimetrul

 Masoara si distantele

 Tahimetrele electronice si citirea pe cercurile gradate sunt afisate direct pe

un ecran.

o Statiile totale

 Inglobeaza pe langa partea mecanica si o parte electronica de calcul.

 Avantajul statiilor totale este reprezentat prin faptul ca in teren pe langa

masuratorile pe care le efectuam ea poate prelucra aceste masuratori
oferind rezultate directe cum ar fi coordonate, cote, diferente de nivel,
distante orizontale sau inclinate, suprafete, calcul de suprafete.

 Unghiurile orizontale
o Se pot masura folosind pozitia intai ( c.v.s ) a lunetei sau folosind si pozitia a II-a
(c.v.d).
o Metoda semireiteratiei (simpla)
 Foloseste numai pozitia I a lunetei
 Topografie

Unde apare o cruce inseamna ca punctul este nestationabil

 Mod de lucru
 Se instaleaza tahimetrul in punctul de statie (101), se centreaza, se
caleaza (nu invers), dupa care avand luneta in pozitia intai (c.v.s), se
vizeaza punctul 203, dupa care se noteaza citirea efectuata pe
cercul orizontal. Se vizeaza punctul 204, se citeste corespunzator
pe cercul orizontal.
 Unghiu orizontal
o α101 = Cd – Cs

o Metoda reiteratiei
 Foloseste ambele pozitii ale lunetei
 Topografie

 Mod de lucru
 Dupa ce am efectuat citirile in pozitia I a lunetei, se pune luneta in
pozitia a II-a.
 Precizia cu care determina valoarea unghiului este mai mare decat
in cazul porecedent (decat la metoda semireiteratiei).
o CII = CI ± 200g ± Pc (pozitia citire)
o Exemple:
 Pc = 25cc (THEO – 020)
 Pozitia I = 186.25.50
 Pozitia II = 386.24.50 (marja eroare 25cc)

o Metoda turului de orizont

 Topografie
 Este cazul in care avem de masurat mai multe unghiuri orizontale dintr-un
punct de statie, avand posibilitatea de a ne corecta eroarea de neinchidere
a unghiului.

THEO – 020 Pc = 25 cc
Citire pe cerc Valori
Punct Reducere la zero Media Corectie (cc)
orizontal corectate
Statia Viza Pozitia I Pozitia II Pozitia I Pozitia II
201 113.26.75 313.26.50 0.00.00 0.00.00 0.00.00 0.00.00
202 168.95.50 368.95.75 55.68.75 55.69.25 55.69.00 -6 55.68.94
203 186.57.25 386.57.50 73.30.50 73.31.00 73.30.75 -12 73.30.63
101 262.42.5
204 375.69.25 175.69.00 262.42.50 262.42.50 -18 262.42.32
0
400.00.2
201 113.27.00 313.26.75 400.00.25 400.00.25 -25 400.00.00
5
Calcule: -25 : 4 = -6.25
α1= 55.68.94 α2 = 17.61.69 α3 = 189.11.69 α4 = 137.57.68
i=4

∑ αi
i=1
 Topografie
o Metoda repetitiei
 Se aplica in cazul unghiurilor izolate unde avem nevoie sa determinam
valoarea unui unghi cu o precizie mare insa avem la dispozitie un aparat
care are o precizie mica.
 Metoda se poate aplica numai pentru tahimetre repetitoare.
 La tahimetrul repetitor putem fixa o anumita citire pe cercul
orizontal, dupa care putem viza un punct dorit si putem incepe
masuratorile din acel punct avand pe cercul orizontal valoarea
citirii fixata de noi.
 Modele:
o THEO – 080
o THEO – 020
o DHALTA - 010
 Tahimetre reiteratoare
 Prima data se vizeaza punctul dorit dupa care se introduce citirea
dorita pe cercul orizontal cu ajutorul surubului reiterator.
 Modele:
o THEO – 010
 Precizie 1CC

 Se foloseste pozitia I a lunetei si se recomanda ca pozitia de start sa

fie 0.

 Mod de lucru:
o Efectuam citirea Cs; efectuam citirea Ca; blocam miscarea
inregistratoare (m.i.b); vizam punctul 201; deblocam
 Topografie
miscarea inregistratoare (m.i.d); vizam punctul 202; blocam
miscarea inregistratoare (m.i.b); vizam punctul 201.
o Se efectueaza un numar de 4 – 5 serii, dupa care ne oprim
si avem o citire finala.
Cf −Cs
 α1 =
nr . de serii

3. Determinari de diferente de nivel

 Tipuri de nivelment:
o Geometric
 Foloseste principiul vizelor orizontale, iar ca aparatura, nivela + mira
verticala gradata sau nivela digitala sau mira cu cod de bare.
 Portea
 Este distanta de la aparat la mira si nu trebuie sa depaseasca 100 –
120 m.
 Tipuri de nivelment geometric:
 Nivelment geometric de la capat

o Se aplica pe terenuri unde diferentele de nivel au valori de

maxim 2 – 2.5 m.
o Verificare:
 Topografie
SB+ JB
 MB = ± 1 – 2 mm
2
o Elemente masurate de operator:
 IA – inaltimea aparatului
 MB – citirea pe mira din punctul B la firul de mijloc
(care trebuie verificate -1, -2 mm).
 ∆HAB = IA- MB
 OBS: Daca cota unui punct este cunoscuta (exemplu HA – cunoscut)
rezulta cota celuilalt punct B (HB = HA + ∆HAB).
 Daca ∆HAB > 0, de la A la B avem rampa
 Daca ∆HAB < 0, de la A la B avem panta
 Ca inconvenient reprezinta faptul ca operatorul
trebuie sa masoare acel IA , ocazie cu care poate
introduce erori.
 Nivelmentul geometric de la mijloc

o Conditii de aplicabilitate:
 Diferentele de nivel mai mici de 2.5 m
 Porteele de maxim 100 m, insa ca recomandare se
aplica in toate cazurile posibile
o Elemente masurate de operator:
 Citirile pe mira la firul de mjiloc in punctul A si B
(verificate).
 ∆HAB = MA- MB
 ∆HBA = - ∆HAB
 Topografie
 OBS: Aparatul (nivela) se instaleaza aproximativ la jumatatea
distantei dintre puncte, insa nu neaparat pe aliniamentul celor 2
puncte.
 OBS2: Este foarte important ca inainte de orice operatie in teren sa
se efectueze verificarea aparatului.

 Aplicatie:

o Se da:
 HA = 89,90 m
 a1 = 1,682 m
 a2 = 1,325
 a3 = 1,742
 a4 = 1,826
 a1 – 4 = citit la mira pe firul de mijloc
o Se cere:
 ∆HAB = a1 – a2
 ∆HAB = 1,682 m – 1,325 m
 ∆HAB = 0,357 m
 ∆HBC = a3 – a4
 ∆HBC = 1,742 m – 1,826 m
 ∆HBC = -0,084 m
 ∆HAC = ∆HAB + ∆HBC
 ∆HAC = 0,357 m + (-0,084) m
 ∆HAC = 0,273 m
 ∆HCB = -∆HBC
 Topografie
 ∆HCB = a4 – a3
 ∆HCB = 1,826 – 1,742
 ∆HCB = 0,084 m
 HB = HA + ∆HAB
 HB = 89,90 m + 0,357 m
 HB = 90,257 m
 HC = HB + ∆HBC
 HC = 90,257 m + (-0,084) m
 HC = 90,173 m
o Trigonometric
o Hidrostatic
o Barometric

4. Masurarea distantelor
 Distantele pot fi masurate in 2 feluri:

1. Masurarea directa a distantelor

o Se face cu panglici de otel, rulete, panglici cu panza si insertie de otel etc.
 Corectii aplicate la masurarea directa a distantelor:
o Corectia de etalonare
 Aceasta corectie se poate aplica in cazul in care dispozitivul de masurat a
fost dus la metrologie si verificat. In urma verificarii, in buletinul
metrologic se inscrie lungimea justa a panglicii.
 Exemplu: 50 -> 50,02 m
 Corectia de etalonare se aplica astfel:
Lj
 Dj = De
¿
o Dj – valoarea distantei masurate in teren
o De (valoarea justa) – distanta eronata masurata in teren
o Lj – lungimea justa obtinuta la etalonare
o Le – valoarea nominala inscrisa pe ruleta sau panglica
 Daca in teren, cu asemenea ruleta s-a masurat o distanta de 128,30 m, cat
este valoarea reala a distantei din teren?
50,02
 Dj = 128,30 = 128,351 m
50
o Corectia de temperatura
 Corectia datorata temperaturii este
t ° c −20° c D
 Ct = x
5° c d
 Topografie
o D – distanta masurata
o d – lungimea panglicii
 Jalonarea
 Jalonarea inspre sine

o Se aplica in cazul distantelor de aproximativ 200 m si se efectueaza de catre 2

operatori.
 In capetele aliniamentului se instaleaza 2 jaloane (A, B). Un operator
sta in spatele jalonului din A si dirijeaza pe celalalt care sa vina din B
inspre A jalonand astfel aliniamentul.
 Nu se face dinspre A inspre B datorita aparentei „unghiului mort”
 Jalonarea unui aliniament atunci cand nu avem vizibilitate intre puncte.

o Se alege un punct C1 din care sa avem vizibilitate inspre punctul A.

o Pe aliniamentul C1A se alege un punct D1 din care sa avem vizibilitate inspre B.
 Topografie
o Se muta jalonul din punctul C1 in punctul C2 situat pe aliniamentul D1B.
o Dupa cateva operatii se ajunge ca punctele Di si Ci sa ajunga pe aliniamentul
AB.

2. Masurarea indirecta pe cale optica a distantelor

 Aparatura folosita
o Nivela si mira verticala gradata
o Tahimetrul si mira verticala gradata
 ∆OAB ≈ ∆OBB’
AB D'
 =
bb' f
o AB -> L
o bb’ -> h
L D' f
 = -> D’ = xL
h f h
 D12 = K1 x L + K2
f
o D12 = D’ + δ + f = x L (K1) + (δ + f) (K2)
h
o L = sus – jos (S – J)
 Topografie
 K1 – constanta de multiplicare a aparatului. De regula K1 = 100, dar
poate avea si valori 50 sau 200. Ea este inscrisa in cartea tehnica a
aparatului.
 K2 – constanta aditionala a aparatului (inscrisa de asemenea in cartea
tehnica). De obicei este 0.
o Precizia de masurare a distantelor in acest caz este de ordinul ±10 cm.
 Exemplu:
 Pentru masurarea unei distante s-a folosit nivela (NI-025)
 Conform schitei, nivela s-a instalat un punctul de statie nr. 1,
mira fiind in celalalt capat al distantei de masurat.
 Citirea pe mira la firul de sus si firul de jos au fost dupa cum
urmeaza:
o S = 1,638 m
o J = 1,427 m
 Aceste citiri au fost verificate prin citirea la firul de mjiloc
aplicand relatia
S+ J
o M= ±1−2 mm
2
o Cunoscand din cartea tehnica valorile constantelor K1 =
100, K2 = 0.1, care este distanta masurata intre punctele
1 si 2?
o D12 = (1,638 – 1,427) x 100 + 0,1 = 21,2 m
 OBS: I tahimetrie distantele se masoara indirect folosind citirile
de pe mira.

5. Nivelmentul trigonometric
 Topografie
 Se aplica pe distante mari si diferente mari de nivel.
 Aparatura folosita
o Tahimetrul sau teodolitul
o Mira cu disc
 Influenta sfericitatii pamantului si a refractiei atmosferice in cazul diferentelor de nivel
o ∆TOP’
 (R + CS)2 = R2 + D2
 R2 + 2R x CS + CS2 = R2 + D2
 2R x CS = D2
D2
 CS =
2R
 CS – deformatia
 C≪R
o Foarte mic
 C< R
o mic
 In practica, pe langa coeficientul de sfericitate mai intervine si cel de
refractie atmosferica astfel incat, ele cumulat (adunate) pentru tara
noastra se exprima avand valoarea
2
D
 CH = 0,435
R
D2
 CH = (1 - K) x
2R
o K = 0,71

 Exemplu:
1002 (m)
 CH = 0,435 x
6400 x 103 (m)
 CH = 0,0906…. M

o ≈ = 0,001 m

1. Nivelmentul trigonometric de la capat cand distanta intre puncte este

cunoscuta
 Topografie

o Conditii de aplicabilitate
 Pentru diferente mari de nivel
 Distante mari
o Aparatura folosita
 Tahimetrul
 Mira verticala cu disc
o Elemente masurate de operator
 IA – inaltimea aparatului
 Z – unghiul zenital
o Elemente masurate de stadier (cel care tine mira)
 L – inaltimea la care se afla discul pe mira
 IA + h = ∆HAB + L
h
 Ctg z = d
AB

o h = ∆AB x ctg z
 ∆HAB = h + IA – L = dAB x ctg z + IA – L
o Deoarece in practica distantele pe care se aplica sunt mari, trebuie sa tinem cont
si de coeficientul de corectie datorita curburii pamantului si refractiei atmosferice
astfel incat
 ∆ABreal = dAB x ctg z + IA – L + Ch
d AB
 Ch - 0,435
R
 R = 6.400 km
o OBS: corectia este intotdeauna o valoare pozitiva care se aduna la diferenta de
nivel calculata.
 Topografie
o Daca inaltimea discului pe mira este egala cu inaltimea aparatului
 ∆ABreal = dAB x ctg z + Ch
 IA = L
o OBS: aparatura electronica (statiile totale) masoara diferente de nivel folosind
nivelementul trigonometric.
 Aplicatie ale nivelmentului trigonometric:

o Determinarea inaltimii unui obiectiv de constructii

 Pentru masurarea inaltimii s-a ales un punct de statie S din care sa avem o
buna vizibilitate, atat la baza constructiei cat si la varf.
 Distanta de la aparat la constructie a afost masurata cu ruleta in mod
direct.
 Unghiurile zenitale au fost masurate de catre operator.
 H = H1 =H2
 α1 = 100 – z1
 α2 = z2 - 100
H1
 tg α1 =
D
o H1 = D x tg x α1
H2
 tg α1 =
D
o H2 = D x tg x α2
 H = D (tg x α1 x tg x α2)

 Aplicatie practica pentru determinarea unei diferente de nivel prin nivelment

trigonometric de la capat, cand distanta intre puncte este cunoscuta.
 Topografie

o S-au obtinut urmatoarele valori:

 z = 75,40,26
 dAB = 35 m
 IA = 1,600 m
 L = 2,000 m
 ∆HAB = ?

o OBS: Datorita faptului ca distanta intre puncte are o valoare mica, avem de-a face
cu nivelment tahimetric.
 Geometric ≠ tahimetric (diferenta de nivelmentului este data de distanta)
 ∆HAB = dAB x ctg z + IA = L
1 1
 ctg z = = = 0,4068238
ctg z 2,4580668
 ∆HAB = 35 x 0,4068238 + 1,6 – 2,000
o ∆HAB = 13,838 m

o ATENTIE: Calculatoarele trebuie sa fie setate in modul de lucru centesimal.

 DEG RAD GRAD (daca tg 50-1 e bine)

2. Nivelmentul trigonometric de la mijloc cand distanta de la punctul de

statie la puncte este cunsocuta
 Topografie

o Conditii de aplicabilitate
 Pentru diferente mari de nivel
 Distante mari
o Elemente masurate de operator
 HA , HB – unghiuri zenitale
o Elemente masurate de stadier
 LA , LB – inaltimea discurilor pe mira
 hA + LA = ∆HAB + LB + hB
 ∆HAB = hA + LA – (hB + LB)
 ∆HAB = dSA x ctg ZA + LA – (dSB x ctg ZB + LB)
 Daca LA = LB, atunci
 ∆HAB = dSA x ctg ZA + CH – dSB x ctg ZB + C
d 2SA
o Ch - 0,435
R
2
d SB
o C - 0,435
R
o In practica sau in teren, datorita distantelor mari se aplica si corectia CCH
o OBS: nu mai este necesara masurarea inaltimii aparatului, posibila sursa de
introducere a erorilor.

3. Nivelmentul trigonometric de la capat cand distanta de la punctul de statie

la punctul in cauza nu poate fi masurata si nici calculata (necunoscuta)
 Topografie

 OBS: In acest caz se vor efectua 2 citiri pe mira cu disc.

 Elemente masurate de operator
o L1, L2, - citirile pe mira cu disc corespunzator celor 2 vize efectuate
 dAB = necunoscuta
 h = dAB x ctg Z2
 h - L= dAB x ctg Z1
 dAB x ctg Z2 – L = dAB x ctg Z1
 dAB (ctg Z2 - ctg Z2) = L
ctg Z 2−¿ctg Z
1

 dAB = L
¿
o h = dAB x ctg Z1
 ∆HAB = IA + h – L2
 ∆HAB = IA + h – L – L1
ctg Z 2−¿ctg Z
1

o ∆HAB = IA + L x ctg Z1 – L2
¿
o In practica, pe teren:
 ∆HABreal = ∆HAB + CH
d 2AB
 Ch - 0,435
R

6. Relatii de baza. Calcule topografice

 Topografie
1. Calculul orientarii

 Din coordonate

o Avem nevoie de coordonatele rectangulare a 2 puncte.

 A XA
YA { ; B XB
YB {
 ΘcAb = arc tg | | ∆Y AB
∆ X AB
= arc tg | Y B −Y A
X B −X A |
o Dupa calculul orientarii de calcul, in functie de semnul coordonatelor relative
stabilim cadranul in care se afla orientarea reala iar ulterior valoarea ei.

 real c r eal
Θ AB =Θ AB , Θ AB ∈C I {
∆ X AB >0
∆Y AB > 0
 Topografie
 real g c
Θ AB =200 −Θ AB , Θ AB ∈C II
real
{∆ X AB <0
∆Y AB > 0

 real g c
Θ AB =200 +Θ AB , Θ AB ∈C III
real
{∆ X AB <0
∆Y AB < 0

 real g c
Θ AB =400 + Θ AB , Θ AB ∈C IV
real
{∆ X AB >0
∆Y AB < 0
o In calcule se va lucra intotdeauna cu valoarea reala a orientarii
 Aplicatie:
o Cunoscand coordonatele rectangulare pentru 2 puncte din teren, se se calculeze
din coordonate orientarea ΘAB si ΘBA.

o A {X A =3200 m
Y A =4800 m
; B { X B =73200 m
Y B=6430 m
o Calculam orientarea de calcul

 c
Θ Ab = arc tg
∆Y AB
∆ X AB | | = arc tg | Y B −Y A
X B −X A | = arc tg |++1630
4120 |
=

arc tg |+0,3956311| = 23.98.36

o Tinand cont de faptul ca ∆XAB > O si ∆YAB > 0 => orientarea reala se afla in cadranul
I.
 Θreal
AB =23.98.36

 c
ΘBA = arc tg
∆Y BA
∆ X BA | |
= arc tg
Y A −Y B
X A −X B |
= arc tg |
−1630
−4120
= | |
arc tg |+0,3956311| = 23.98.36
o Tinand cont de faptul ca ∆XBA < O si ∆YBA < 0 , valoarea orientarii reale va fi
Θreal real
 AB =23.98.36+ Θ BA =223.98 .36

o Relatia dintre orientarea directa si orientarea inversa.

 ΘBA = ΘAB + 200g
 ΘAB = ΘBA - 200g
g

 Θi, i + 1 = Θ±200
i ,i+1
 Topografie
o Daca aplicand relatia se obtine o valoare mai mare de 400g atunci se va lua in
calcul varianta cu -200g , iar daca in urma aplicarii relatiei rezulta o valoare
negativa atunci se ia in considetate varianta cu +200g .

2. Calculul unei orientarii in functie de o alta orientare si un unghi orizontal

 Se cunosc:
o ΘAB
 Se masoara
o α – unghi orizontal
 Calculam
o ΘBC = ?
 Aplicatie:
o ΘBC = ΘBA + α
o ΘAB = 137.20.40
o α = 138.21.20
o ΘBC = ?
g g

 ΘBA =Θ ±200
AB = 137.20.40 ±200 = 337.20.40
 ΘBC = 337.20.40 + 138.21.20 = 475.41.60
o Deoarece valoarea rezultata din calcul este mai mare de 400 g se scade 400
rezultand ΘBC = 75.41.160
 Topografie

3. Calculul coordonatelor rectangulare ale unui punct

 Procedeul trigonometric
o Presupune cunoasterea coordonatelor rectangulare ale unui punct, a distantei
orizontale de la punctul de coordonate cunoscute la punctul careia dorim sa-i
determinam coordonatele si a orientarii de la punctul de coordonate cunoscute la
punctul caruia dorim sa-i determinam coordonatele.
o Se cunosc:

 A XA
YA { ; dAB; ΘAB

 { X B =X A + d ab x cos Θ AB
Y B =Y A + d ab x sinΘ AB
o Se cere:

 {
B X B=?
Y B =?
 Aplicatie:

o A {
X A =1200 m
Y A =1300 m
o dAB = 105 m
 Topografie
o ΘAB = 140.35.70

o
{
B X B=?
Y B =?
o Calculul coordonatelor relative:
 ∆ X AB =d ab x cos Θ AB=105 x (−0,5923128)
 ∆ Y AB=d ab x sin ΘAB =105 x(−0,8057081)
 ∆ X AB =−62,193m
 ∆ Y AB=+ 84,599 m
 X AB=1200+ (−62,193 )=1137,807 m
 Y AB=1200+ ( +84,599 )=1384,599 m
 Aplicatie:

o Se cunosc:

 A {
XA
YA
 ΘAB
o Se cere:
 dAB, dBC, α, β
o Se masoara:
 XB = XA + ∆XAB = XA + dAB x cos ΘAB
 YB = YA + ∆YAB = YA + dAB x sin ΘAB
 XC = XB + ∆XBC = XB + dBC x cos ΘBC
 XC = XA + ∆XAB + ∆XBC
 YC = YB + ∆YBC = YB + dBC x sin ΘBC
 YC = YA + ∆YAB + ∆YBC
 Procedeul analitic
 Topografie
o Presupune cunoasterea a doua puncte de coordonate cunoscute si a orientarilor
de la aceste puncte spre punctul caruia dorim sa-i determinam coordonatele.

o Se cunosc:

 {
A XA
YA
; {
B XB
YB
; ΘAN, ΘBN

o Se cere:

 {
N X N =?
Y N =?
 Aplicatie:
o YN = YA + (XN – XA) x tg ΘAN
o YN = YB + (XN – XB) x tg ΘBN
∆ Y AN Y N −Y A
o tg ΘAN = = (1)
∆ X AN X N −X A
∆ Y BN Y N −Y B
o tg ΘBN = = (2)
∆ X BN X N −X B
 YN (1) -> (2) -> XN
tg ΘBN−¿ tgΘ AN

 Y + X B x tg ΘBN −X A x tg Θ AN
X N= A ¿

 Aplicatie numerica:
 Topografie

 Se cunosc:

o B {
X B =3200 m
Y B=5600 m
o dAB = dBC = 100 m
o dCD = 150 m
o ΘAB = 236.40.60
 Se masoara
o α = 54.30.20
o β = 121.30.40
 Se cere
o ΘBA = ?
o ΘBC = ?
o ΘCD = ?
o ΘDA = ?
o dBD = ?

o A {
X A =?
Y A =?

o C {
X C =?
Y C =?

o D { X D =?
Y D=?
 Pentru calculul coordonatelor punctului A aplicam procedeul trigonometric
o ΘBA = ΘAB ± 200g = 36.40.60

 { X A =X B x d BA x cos Θ BA=3200+100 ( 0, 8408936 ) =3284,083 m

Y A =Y B x d BA x sin Θ BA =5600+100 ( 0,5412005 )=5654, 120 m
o ΘBC = ΘBA + α = 36.40.60 + 54.30.20 = 90.70.80
 Topografie
 { X C = X B x d BC x cos Θ BC =3200+100 ( 0, 1454407 )=3214, 544 m
Y C =Y B x d BC x sin ΘBC =5600+ 100 ( 0,989367 )=5698, 936 m
o OBS: La calculul coordonatelor se vor lua intotdeauna 3 zecimale dupa (virgula)
o ΘCB = ΘBC ± 200g = 290.70.80
o ΘCD = ΘCB + β = 290.70.80 + 121.30.40 = 412.01.20
 ΘCD = 12.01.20
 Fiind valoare peste 400, se scade 400g din valoarea respectiva

o
{
X D =X C x dCD x cos ΘCD =3214,544 +150 ( 0, 98225191 )=3361, 881m
Y D=Y C x dCD x sin Θ CD =56987,936+150 ( 0,1875665 )=5727, 071 m
 Pentru calculul distantei BD (dBD) avem 2 variante:
o dBD = √ ΔX 2 BD 2 + ΔY2 BD = √( X 2
−X B ) + ( Y D−Y B )
D
2
=
√ 26205,458+ 16147,039 = 205,797 m
o dBD = √ d 2BC + d 2DC −2 d BC x dCD x cos β = 205,798 m
o Neputand calcula ΘDA, functie de alte orientarii si unghiuri orizontale masurate,
incercam sa o calculam din coordonate

o ΘcDA = arc tg
∆Y DA
∆ X DA | |= arc tg |
Y A −Y D
X A −X D
= arc tg| |
−72,951
−77,792
= |
47.95.62
o OBS: La calculul orientariilor se vor lua intotdeauna 4 zecimale dupa (virgula)
o Stabilim valoarea orientarii reale in functie de semnul coordonatelor relative
o ΔXDA < 0, ΔYDA < 0 => ΘDA ∈ C III (cadranului 3)
o ΘReal
DA = ΘcDA + 200 = 247.95.62

7. Retele de sprijin. Indesirea lor

 Indesire retelelor de sprijin este necesara pentru a mari densitatea punctelor de
coordonate cunoscute (stationabile, nestationabile) la o valoare rezonabila din punct de
vedere al masuratorilor topografice.
 Se poate face prin:
o Triangulatii (geodezie)
o Intersectii unghiulare
o Drumuiri (poligonatii)

1. Intersectii unghiulare
 Topografie
 In intersectii se masoara numai unghiurile orizontale

 Intersectia laterala
 Presupune cunoasterea coordonatelor a 2 puncte stationabile, cu vizibilitate intre ele si
determinarea coordonatelor unui al 3-lea punct nestationar.

 Se cunosc

o A {XA
YA

o B {XB
YB
 Se masoara
o α
o β
 Se cere

o N { XN
YN
 Etape:
I. Calculul orientarilor ΘAB

o Θ AB = arc tg
| |
∆Y AB
∆ X AB
II. Calculul distantelor dAN si dBN
o δ = 200 – (α + β)
o Aplicam teorema sinusului in ΔABN
d AB d AN d BN
 = =
sin δ sin β sin α
 Topografie
sin β
 dAN = dAB =
sin δ
sin α
 dBN = dAB =
sin δ
III. Calculul orientarilor ΘAN si ΘBN
o ΘAN = ΘAB - α
o ΘBN = ΘBA + β = ΘAB ± 200g + β
o dAB = √ ΔX 2
AB + ΔY 2AB
IV. Calculul coordonatelor rectangulare relative (ex, ey)
o ΔXAN, ΔYAN
o ΔXBN, ΔYBN

 {
ΔX AN =d AN x cos Θ AN
ΔY AN =d AN x sin Θ AN

 { ΔX BN =d BN x cos ΘBN
ΔY BN =d BN x sin ΘBN
V. Calculul coordonatelor rectangulare ale punctului N cu valori absolute XN, YN

o
{
X N =X A x ΔX AN =X A +d AN x cos Θ AN
Y N =Y A x ΔY AN =Y A +d AN x sin Θ AN

o
{ X N =X B x ΔX BN =X B + d BN x cos Θ BN
Y N =Y B x ΔY BN =Y B +d BN x sinΘ BN
o OBS: Dezavantajul intersectiei laterale este lipsa controlului asupra unghiurilor
masurate, ceea ce este o posibila sursa de introducere a erorilor sau mai grav, a
greselilor.

 Procedeul analitic de rezolvare al intersectiei laterale

 Presupune calculul direct al coordonatelor punctului N dupa calculul orientarilor Θ AN
respectiv ΘBN.

o
{Y N =Y A + ( X N −X A ) x tg Θ AN
Y N =Y B + ( X N − X B ) x tg Θ BN
Y A −Y B + X B x tg ΘBN −X A x tg Θ AN
 XN =
tg Θ BN −tg Θ AN
Y B−Y A + X A x tg Θ AN − X B x tg Θ BN
 XN =
tg Θ AN −tg Θ BN
 Intersectia inainte
 Este cazul a 3 puncte stationabile din teren cu vizibilitate intre ele, 2 fiind de coordonate
cunoscute, al treilea fiind punctul la care trebuie sa-i determinam coordonatelor.
 Topografie

 Se cunosc:

 {
A XA
YA
; B{XB
YB
 Se cere:

o
{
N XN
YN
 Se masoara
o α', β’, γ’
1. Calculam erorii de neinchidere pe unghiuri.
o ±eα = Ve - Vj
 Ve – valoarea eronata
 Vj – valoarea justa
o La masurarea unghiurilor apare situatia masuratorilor conditionate de aceeasi
precizie.
 ±eα = (α'+ β’+ γ) – 200g
o Daca eroarea se incadreaza in toleranta admisa => ca masuratorile sunt corect
efectuate si se poate trece la urmatoarele etape de calcul. Daca nu, se refac
masuratorile de unghiuri.
o Daca eroarea nu se incadreaza in toleranta atunci avem de aface cu greseli in
masuratori.
o |± e α| ≤ Ta (toleranta admisa)
 Da – compensarea unghiurilor masurate
 Nu – se refac masuratorilor
2. Calculul corectiei unitare
Fe α
o Cα =
nα
 Topografie
 nα = numarul de unchiuri masurate
 Corectia are intotdeauna semn schimbat erorii.
3. Calculul unghiurilor cu valori juste.
 α = α' + Cα
 β = β’ + Cα
 γ = γ’ + Cα
o α', β’, γ’ - sunt unghiurile obtinute in urma masuratorilor din teren (valori
eronate).
o α, β, γ – sunt unghiurilecompensate (valori juste).
4. Verificare:
o α+ β+ γ = 200g

1. Calculul orientarii ΘAB

 Θ AB = arc tg
| |
∆Y AB
∆ X AB
= arc tg | Y B −Y A
X B −X A |
 ΘAN = ΘAB – α
 ΘBN = ΘBA + β = ΘAB ±200 + β
 Procedeul trigonometric:
o dAB = √∆ X 2
AB +∆ Y 2AB
o T.S -> ∆ABN
d AB d AN d BN
o = =
sin γ sin β sin α
 Topografie
sin β
o dAN = dAB
sin γ
sin α
o dBN = dAB
sin γ
5. Calculul coordonatelor relative:
o ∆XAN = dAN x cos ΘAN
o ∆YAN = dAN x sin ΘAN
o ∆XBN = dBN x cos ΘBN
o ∆YBN = dBN x sin ΘBN
6. Calculul coordonatelor punctului N:
o XN = XA + ∆XAN = XA = dAN x cos ΘAN
o YN = YA + ∆YAN = YA = dAN x sin ΘAN
o XN = XB + ∆XBN = XB = dBN x cos ΘBN
o YN = YB + ∆YBN = YB = dBN x sin ΘBN
 Fata de intersectia laterala avantajul este ca avem controlul asupra unghiurilor masurate.
 Se poate calcula si folosind procedeul analitic.
Y A −Y B + X B x tgΘBN −X A x tgΘ AN
o Xn =
tgΘ BN −tgΘ AN
o YN = YA (XN – XA)

 Intersectia inapoi (retrointersectia)

o Este cazul in care avem 3 puncte de coordonate cunoscute si 1 punct stationabil din care
sa avem vizibilitate spre cele 3 puncte, punct caruia trebuie sa-i determinam
coordonatele. De regula cele 3 puncte de coordonate cunoscute sunt nestationabile
 Topografie
 Se cunosc:

o {
1 X1
Y1
X
; 2 2
Y2{ X
; 3 3
Y3 {
 Se cere:

o P0
{
X0
Y0
 Se masoara
o α, β
 Exista mai multe procedee pentru calculul retrointersectiei.
o Procedeul Collins
 Se traseaza cercul circumscris punctelor 1, 3 si P0. Se prelungeste
segmentul P02 pana la intersectia cu cercul, obtinandu-se punctul C.
o Calculul coordonatelor punctului Collins (C).
∆Y B Y 3−Y 1
 Θ13 = arct tg =arct tg
∆ XB X 3 −X 1
o Aplicam procedeul analitic pentru calculul coordonatelor punctului C in intersectia
1, 3, C.
 Θ1C = Θ13 – β
 Θ3C = Θ13 + α ± 200g + α
Y 1 −Y 3+ X 3 x tgΘ3 C −X 1 x tgΘ1 C
 XC =
tgΘ3 C −tgΘ 1 C
 YC = Y1 + (XC - X1)tg Θ1C
 YC = Y3 + (XC – X3)tg Θ3C

2. Calculul orientarii Θ2C

∆ Y 2C Y −Y 2
 Θ2C = arct tg =arct tg C
∆ X2C X C −X 2
o Θ02 = Θ2C
o Θ03 = Θ02 + β
o Θ01 + α -> Θ01 = Θ02 – α
 Θ10 = Θ01 ± 200g
 Θ20 = Θ02 ± 200g
 Θ30 = Θ03 ± 200g
 In continuare, coordonatele punctului P0 se pot obtine din 3 intersectii. Se aplica
procedeul analitic in fiecare din cele 3 intersectii.
o 1, 2 P0

Y 1 −Y 2+ X 2 x tgΘ20− X 1 x tgΘ10
 X0 =
tgΘ20−tgΘ 10
 Topografie
 Y0 = Y1 + (X0 - X1)tg Θ10
 Y0 = Y3 + (X0 – X3)tg Θ20
o 2, 3, P0

Y 2−Y 3 + X 3 x tgΘ30− X 2 x tgΘ20

 X0 =
tgΘ30−tgΘ 20
 Y0 = Y2 + (X0 – X2)tg Θ20
 Y0 = Y3 + (X0 – X3)tg Θ30
o 1, 3, P0

Y 1 −Y 3+ X 3 x tgΘ30 − X 1 x tgΘ10
 X0 =
tgΘ30 −tgΘ 10
 Y0 = Y1 + (X0 - X1)tg Θ10
 Y0 = Y3 + (X0 – X3)tg Θ30
 Rezultatul pentru calculul coordonatelor punctului P0 indiferent din ce intersectie il
calculam trebuie sa fie aceeasi in limita ± 2mm.
 In practica apare verificarea de teren care consta in alegerea suplimentara a inca unui
punct de coordonate cunoscute.
3
 Facem un numar de combinatii C 4 (retrointersectie) = 4

8. Indesirea retelelor de sprijin prin drumuiri

 Drumuirile sunt folosite pentru indesirea retelelor de sprijin astfel incat punctele de statie
din care urmeaza sa efectuam masuratori sa fie cat mai aproape de punctele de detaliu.
 Daca ne intereseaza cotele punctelor de detaliu si acelor de drumuire atunci aveam de
aface cu drumuiri nivelitice.
 Daca ne intereseaza pozitiain plan a punctelor de detaliu si a punctelor de drumuire
atunci avem de aface cu drumuiri planimetrice.
 In practica, in cazul ridicarilor tahimetrice (cand determinam X, Y si H pentru punctele de
detaliu) drumuirile planimetrice si cele nivelitice folosesc acelasi puncte de drumuire.

 Drumuiri nivelitice
 Pot fi clasice cand se desfasoara intre 2 puncte de cota cunoscuta, cand punctul de
plecare (pornire) coincide cu punctul de inchidere (atunci avem drumuiri inchise), cu
punct nodal etc.

1. Drumuirea nivelitica clasica intre 2 puncte de cota cunoscuta

 Aparatura folosita:
o Nivela optica clasica
o mira verticala gradata
 Topografie
o Nivela digitala + mira cu cod de bare

o Elemente cunoscute:
 H1, HN
o Elemente masurate:
 M1*, M2*, … Mn-1*
 citiri inapoi
 M1, M3, … Mn
 citiri inainte
o Se cere:
 H2, H3, H4, … Hn-1 = ?
o Citirile se refera la firul de mijloc : M
I. Calculul diferentelor de nivel; valori eronate
o ∆H12’ = M1* - M2
o ∆H23’ = M2* - M3
o ∆H34’ = M3* - M4
o ………………………………….
o ∆Hn-1, n’ = Mn-1* - Mn
II. Calculul erorii de neinchidere pe diferente de nivel
o e = V e - Vj
i=n−1
 Ve = ∑ ∆ H 'i ,i +1
i=1

 Vj = Hn – H1
i=n−1
 ±e∆H = ∑ ∆ H 'i ,i +1 - (Hn – H1)
i=1

o Daca |e ∆ H| ¿ Ta (toleranta admisa)

 Topografie
 Se refac masuratorile.
o Daca |e ∆ H| ≤ Ta (toleranta admisa)
 Masuratorile sunt corecte si se trece la etapa de urmatoare
III. Calculul lui K∆H (coeficient unitar de corectie)
∓ e∆ H
o K∆H =
D
i=n−1
 D= ∑ d i ,i+1 (parcursul drumuirii)
i=1

IV. Calculul diferentelor de nivel, valori juste

o ∆H12 = ∆H12’ + K∆H x d12
o ∆H23 = ∆H23’ + K∆H x d23
o ∆H34 = ∆H34’ + K∆H x d34
o ………………………………….
o ∆Hn-1, n = ∆Hn-1, n’ + K∆H x dn-1, n
o Pentru verificare
i=n−1
 ∑ ∆ H i ,i +1 = Hn – H1
i=1

 Daca compensarile au fost efectuate

V. Calculul cotelor pentru punctele din drumuire, valori absolute
o H2 = H1 + ∆H12
o H3 = H2 + ∆H23
o …………………………………
o Hn = Hn-1 + ∆Hn-1, n
 Hn din anunt

2. Drumuirea nivelitica inchisa

 Este foarte de folosita in practica deoarece necesita doar 1 singur punct de cota
cunoascuta.
 Topografie

 Traseul ei de pe acest punct si se inchide in acelasi punct.

I. Calculul diferentelor de nivel; valori eronate

o ∆H12’ = M1* - M2
o ∆H23’ = M2* - M3
o ∆H34’ = M3* - M4
o ………………………………….
o ∆Hn-1, 1’ = Mn-1* - M1
II. Calculul erorii de neinchidere pe diferente de nivel
o ±e∆H = Ve - Vj
i=n−1
 ±e∆H = ∑ ∆ H 'i ,i +1 - (H1 – H1)
i=1

 Pentru i = n-1, i+1=1

i=n−1
 ±e∆H = ∑ ∆ H 'i ,i +1 - (H1 – H1)
i=1

 Pentru i = n-1, i+1=1

o Daca |e ∆ H| ¿ Ta (toleranta admisa)
 Se refac masuratorile.
o Daca |e ∆ H| ≤ Ta (toleranta admisa)
 Masuratorile sunt corecte si se trece la etapa de urmatoare
III. Calculul lui K∆H (coeficient unitar de corectie)
 Topografie
∓ e∆ H
o K∆H =
D
i=n−1
 D= ∑ d i ,i+1 (parcursul drumuirii)
i=1

 Pentru i = n-1, i+1=1

IV. Calculul diferentelor de nivel, valori juste
o ∆H12 = ∆H12’ + K∆H x d12
o ∆H23 = ∆H23’ + K∆H x d23
o ∆H34 = ∆H34’ + K∆H x d34
o ………………………………….
o ∆Hn-1, 1 = ∆Hn-1, 1’ + K∆H x dn-1, 1
o Pentru verificare
i=n−1
 ∑ ∆i , i+1 = Hn – H1
i=1

 Daca compensarile au fost efectuate

V. Calculul cotelor pentru punctele din drumuire, valori absolute
o H2 = H1 + ∆H12
o H3 = H2 + ∆H23
o …………………………………
o H1 = Hn-1 + ∆Hn-1, 1
 Hn din anunt

9. Tahimetria
 Este operatia folosita pentru determinarea coordonatelor rectangulare a punctelor de
detaliu (x, y), dar si a cotelor pentru aceste puncte (H).
 Aparatura folosita:
o Tahimetru cu mira verticala gradata
o Statia cotata cu prisma reflectorizanta

1. In cazul unui singur punct de statie

o 101 – punct de statie
o R – punct de legatura
 Topografie

o Elemente cunoscute

{
X 101
 101 Y 101
H 101
; R XR
YR{
 LEA – linie electrica aeriana

 Θ101, R = arc tg
|∆Y 101, R
∆ X 101, R | = arc tg | Y R −Y 101
X R −X 101 |
o Elemente masurate:
 Unghiurile orizontale
 Distantele de la punctul de statie la punctele de detaliu, masurate indirect
prin citiri pe mira (S-J), K1 + K2
 K1 = 100
 K2 = 0
 Se calculeaza diferentele de nivel intre punctul de statie si punctele de
detaliu astfel incat, in final sa se poata determina cota punctelor de detaliu
 Hi = H101 - ∆H101,i
 i = 1,12 ´
 Se recomanda ca elementele masurate sa se treaca centralizat in tablelele
special concepute.
o Pentru calculul (X1, Y1):
 Θ101,1 = Θ101,R + α1
o Coordonatele relative (∆X, ∆Y):

 {
∆ X 101, 1=d 101, 1 x cos Θ 101,1
∆ Y 101, 1=d 101,1 x sin Θ 101,1
 Topografie
↓

 { X 1=X 101 +∆ X 101, 1= X 101 +d 101, 1 x cos Θ 101,1

Y 1=Y 101 +∆ Y 101, 1=Y 101 + d 101,1 x sin Θ101,1
 H1 = H101 + ∆H101,i
o In practica, datorita faptului ca punctele de detaliu sunt numeroase, iar distributia
lor este de asa natura incat ridicarile topografice nu pot fi efectuate dintr-un
singur punct de statie, se apeleaza la mai multe puncte de statie (drumuirile
planimetrice, nivelitice).
o Exemplu:

2. In cazul mai multor puncte de statie

o 101, 102 – punct din drumuire planimetrica, nivelitica
 Topografie
o Elemente cunoscute

{ {
X 101 X 102
 101 Y 101 ; 102 Y 102
H 101 H 102
o Din punctul de statie 101 se vor efectua masuratori pentru punctele de detaliu 1,
2, 6.
o Din punctul de statie 102 se vor efectua masuratori pentru punctele de detaliu 3,
4, 5, 6.
 6 – punct luat din ambele statii, pentru verificare
o Indiferent ca ridicarile se fac dintr-un punct de statie sau mai multe puncte de
statie, prima viza si ultima viza se va da catre un punct de legatura cunoscut.