Geometrie descriptivă

semestrul I 2021-2022
Colectiv didactic:
curs: ș.l.dr.arh. Diana Giurea
seminar: drd.arh. Irina Mohora
arh. Robert Budău
arh. Emanuel Tamaș
arh. Alexandra Stan
Despre grafica
 Continua
Tip Intrerupta
Caracteristicile Linie-punct
liniilor
Groasa
Clase de grosime
Subtire

In reprezentarea grafica, fiecare linie este definita de cele doua caracteristici. Transmiterea informatiilor prin
intermediul desenului tehnic va avea in vedere semnificatia fiecarei linii din desen. Spre exemplu:

Linia continua groasa Muchii si contururi care exista si sunt vizibile

Linia continua subtire Linii ajutatoare, linii fictive vizibile, linii de cota
Linia intrerupta (groasa Muchii si contururi care exista, dar nu sunt vizibile
sau subtire)
Linia punct subtire Linia traseului planului de sectiune cu reprezentare in epura

Linia continua groasa Linia conturului de sectiune

Studiu de caz:
Dozari variate ale grosimii de linie, efecte perceptive
Studiu de caz:
-Dozari variate ale grosimii
de linie de sectiune,
-Efecte perceptive
-Evidentierea sectiunii
 Epura si axonometria

Sursa: https://www.archdaily.com/tag/axonometric
 Epura si axonometria

Axa Oz–cota Planul lateral de

proiectie [L]

Planul vertical
de proiectie [V]

Axa Ox–abscisa Axa Oy–

departarea

Planul orizontal
de proiectie [H]
Epura sau tripla proiectie se compune din reprezentari bidimensionale obtinute prin miscarea in directie paralela cu
planele de proiectie pana pe acestea a tuturor punctelor unei geometrii date.

Vedere frontala Vedere laterala

Vedere orizontala

Axonometria izometrica este tehnica de reprezentare tridimensionala a tuturor elementelor unei geometrii date.
Epura si axonometria sunt interdependente, mentinandu-se relatiile dintre elementele geometriei in studiu, locul
geometric al acestora fata de axe (coordonatele) si planele de proiectie.
 Triedre
Subimpartirea spatiului cartezian in 8 zone determinate de planele de proiectie si axele Ox, Oy, Oz
 Punctul
Punctul este definit de 3 coordonate A(ax,ay,az), unde:
ax - abscisa
ay -departarea
az -cota

Valorile numerice ale coordonatelor pot fi pozitive sau

negative, in functie de locul geometric al punctului.

Subzona Valoare Valoare Valoare

coordonata coordonata coordonata
x y z
Triedrul I + + +
Triedrul II + - +
Triedrul III + - -
Triedrul IV + + -
Triedrul V - + +
Triedrul VI - - +
Triedrul VII - - -
Triedrul VIII - + -
 Dreapta, segmente de dreapta

O dreapta din spatiu este determinata de 2 puncte a caror pozitie in spatiul

cartezian poate fi oriunde. Cele doua puncte vor delimita un segment de dreapta
(MN), insa dreapta (D), prin definitie este un element geometric infinit.
Punctele unde dreapta intersecteaza planele de proiectie se numesc urme (H, V, L)
Caz 1: Punctele A si B se afla ambele in triedrul I
Caz 2: Punctele A si B in triedrul I, punctul C in triedrul III
 Drepte, segmente de dreapta particulare
Dreapta de nivel (paralela cu [H] Dreapta frontala (paralela cu [V] Dreapta de profil (paralela cu [L])

Particularitatea dreptelor din

spatiu este determinate de
relatia pe care acestea o pot
stabili cu planele de proiectie.

Astfel, identificam doua situatii:

• Drepte paralele cu planele de
proiectie
• Drepte perpendiculare cu
planele de proiectie
Dreapta verticala (perpendiculara pe [H] Dreapta de capat (perpendiculara Dreapta fronto- orizontala
pe [V] (perpendiculara [L])
Relatii intre drepte
• Drepte paralele
• Drepte concurente (care se intersecteaza)
• Drepte oarecare

Dreapte paralele Dreapte oarecare concurente in punctul I Dreapte oarecare

 Planul

Planul se defineste ca suprafata plana care poate fi determinata de:

-3 puncte
-doua drepte paralele
-doua drepte concurente
-o drepta si un punct
In functie de locul geometric al punctelor sau a pozitiei dreptelor raportate la planele de proiectie, planul poate fi oarecare
sau particular. Intersectia planului cu planele de proiectie va genera urmele planului definite cu drepte de intersectie.
Plane particulare:
-paralele cu planele de proiectie
-perpendicular pe planele de proiectie

Plan de nivel (paralel cu [H]) Plan de front (paralel cu [V]) Plan de profil (paralel cu [L])

Plan vertical (perpendicular pe [H]) Plan de capat (perpendicular pe [V]) Plan parallel cu Ox (perpendicular pe [L])
Plane oarecare – determinarea urmelor unui plan oarecare pornind de la 3 puncte
Pentru determinarea urmelor PH, PV, PL se vor identifica pozitiile urmelor (H, V, L) aferente
dreptelor din care apartin segmentele AB, AC, BC.
Urmele planului se vor trasa prin urmele segmentelor de dreapta. De exemplu, urma PH se
va trasa prin punctele Hac si Hab