Geometrie descriptivă

semestrul I 2021-2022
Colectiv didactic:
curs: ș.l.dr.arh. Diana Giurea
seminar: drd.arh. Irina Mohora
arh. Robert Budău
arh. Emanuel Tamaș
arh. Alexandra Stan
Relatii intre puncte, drepte si plane - includere
Conditia pentru ca un punct sa fie continut intr-un plan este ca punctul sa apartina de o
dreapta a planului (particulara sau oarecare)
Relatii intre puncte, drepte si plane - includere
Conditia pentru ca o dreapta sa fie continuta intr-un plan este ca urmele ei H, V, L sa se
gaseasca pe urmele planului (de exemplu, urma H a dreptei se va regasi pe urma PH a
planului)
Relatii intre puncte, drepte si plane - intersectii
Relatii intre puncte, drepte si plane - intersectie
Intersectia dintre o dreapta si un plan este un
punct.
Aflarea locului geometric al acelui punct
presupune utilizarea unui plan ajutator (plan
vertical/ plan de capat/ plan parallel cu Ox) care
se va alege astfel incat sa contina dreapta.

Rezolvarea se reduce la aflarea dreptei de

intersectie dintre cele doua plane (planul initial
si cel ajutator), iar apoi aceasta dreapta se
intersecteaza cu dreapta initiala. Astfel, punctul
de intersectie dintre dreapta initiala si planul dat
este punctul de intersectie dintre dreapta initiala
si dreapta rezultata in urma intersectiei dintre
planul dat si planul initial.

In cazul trasarii unei drepte perpendiculare pe

un plan dat dintr-un punct exterior acestuia, se
va tine cont de faptul ca in epura proiectiile
dreptei cautate sunt perpendiculare pe
proiectiile planului dat (de exemplu, d’ va fi
perpendiculara pe PV)
Metodele geometriei
descriptive
Metodele geometriei descriptive – metode de transformare a proiectiilor elementelor geometrice

Aceste metode se aplica in cazurile in care se doreste aflarea de marimi adevarate ale elementelor geometrice prin
raportarea lor la anumite repere din spatiu.

Tipurile de adevarate marimi ca pot fi de interes in procesul de proiectare si executie:

-lungimea unui segment
-unghiuri intre elemente geomtrice oarecare si / particulare;
-distanta de la un element geometric la celalalt (de ex. de la un punct la o dreapta, de la un punct la un plan, distanta intre
doua drepte etc.)
-suprafata / conturul real al figurilor geometrice plane.

Metodele geometriei descriptive, dupa tipul de operare cu transformarea proiectiilor, sunt de 3 tipuri:

-metoda schimbarii planelor de proiectie

-metoda rotatiei

-metoda rabaterii
Metoda schimbarii planelor de proiectie

Sursa imagine: https://www.archdaily.com/323963/mo-house-frpo

METODA SCHIMBARII PLANELOR DE PROIECTIE

Aceasta metoda presupune schimbarea planului pe care se poate reprezenta proiectiile unei figure geometrice ale carei
proiectii initiale se cunosc. Cu alte cuvinte, se modifica pozitia de privire a observatorului. Cea mai uzuala este schimbarea
planelor de proiectie orizontal [H] sau vertical [V].
Transformarea unui segment de dreapta in segment particular (utilizand o singura schimbare de plan)

Transformarea unui segment de dreapta Transformarea unui segment de dreapta

in segment de nivel in segment de front
Transformarea unui segment de dreapta in segment particular (utilizand doua schimbari de plan de proiectie)

Transformarea unui segment de dreapta

Transformarea unui segment de dreapta in segment vertical
in segment de capat
Aflarea distantei de la un punct la o dreapta

Segmentul de dreapta AB se transforma in segment de front in urma primei schimbari de plan

Segmentul AB se transforma in segment vertical in urma celei de-a doua schimbari de plan
Fiecare schimbare de plan se aplica si punctului M
Aflarea distantei dintre doua drepte paralele
Segmentele de dreapta AB, CD se transforma in segmente de front in urma primei schimbari de plan
Segmentele de dreapta AB, CD se transforma in segmente verticale in urma celei de-a doua schimbari de plan
Conversia unui plan oarecare in plan particular

Transformarea unui plan oarecare in plan de capat Transformarea unui plan oarecare in plan vertical
Distanta de la un punct la un plan oarecare

Distanta de la punctul M la un plan oarecare prin conversia Distanta de la punctul M la un plan oarecare prin conversia
planului in plan de capat planului in plan vertical
Adevarata marime a unei figure geometrice plane

Se realizeaza 2 schimbari de plan de proiectie prin

raportare la o dreapta de nivel continuta in suprafata
triunghiulara si anume linia BM.

Prima schimbare de plan de proiectie adduce suprafata

ABC intr-o pozitie particulara (de capat).

Cea de-a doua schimbare de plan de proiectie

transforma rezultatul primei schimbari in suprafata de
nivel, iar proiectia orizontala a acestei suprafete ii va
figura adevarata marime/ geometrie.
Metoda rotatiei
METODA ROTATIEI

Aceasta metoda presupune efectuarea unei miscari de rotatie a elementului geometric in jurul unei axe in scopul pozitionarii
acestuia intr-o pozitie particulara. Rotatiile pot fi particulare (de nivel, de capat etc) sau oarecare daca axa de rotatie aleasa nu
stabileste relatii particulare cu planele de proiectie.
In cazul rotatiilor, elementele geometrice sufera modificari de pozitie, iar planele de proiectie nu sunt alterate.
In cele doua cazuri de mai jos s-au efectuat rotatii particulare – rotatie de nivel, respective rotie de front.
Rezultatul rotatiei este pozitia noua a segmentului AB, particulara prin transformarea acestuia in segment de front, respectiv in
segment de nivel.

Transformarea segmentului AB in segment de front. Transformarea segmentului AB in segment de nivel.

Adevarata marime a segmentului AB se va identifica prin Adevarata marime a segmentului AB se va identifica prin
proiectia verticala a noii pozitii a acestuia proiectia orizontala a noii pozitii a acestuia
Distanta de la un punct la un segment de
dreapta

Se realizeaza 2 rotatii:

Prima rotatie transforma segmentul AB

in segment de nivel utilizand o rotatie
front a carei axa trece prin punctul A.
Punctul M se roteste cu exact atatea
grade cu cat a fost rotit segmentul AB si
se determina M1.

Cea de-a doua rotatie transforma

segmentul AB in segment de capat
utilizand o rotatie de nivel a carei axa
trece prin punctul B1. Punctul M se
roteste cu exact atatea grade cu cat a
fost rotit segmentul AB si se determina
M2.
Transformarea unui plan oarecare in plan particular prin metoda
rotatiei

Se alege o dreapta de capat D1 situata in planul orizontal, respective

vertical de proiectie care devine axa de rotatie. Rotatia porneste din
punctul de intersectie dintre urma PV, respective PH si
perpendiculara dusa din dreapta D1, si se opreste la atingerea
planului orizontal de proiectie [H], respective planul vertical de
proiectie [V].
Asezarea unui volum geometric pe o fata indicata

Culcarea volumului pe fata indicate presupune o miscare de

rotatie a acestuia in jurul unei axe care este perpendiculara
pe linia de cea mai mare panta a fetei indicate.
Pentru reprezentarea in dubla proiectie si axonometrie se
va utiliza metoda schimbarii planelor de proiectie astfel
incat fata indicate sa poata fi privita ca o linie si nu ca o
suprafata.
Metoda rabaterii
METODA RABATERII

Aceasta metoda presupune rotirea planului care contine

elementul geometric in studiu, in jurul uneia dintre urmele
sale pana cand planul se suprapune pe unul dintre planele
de proiectie. Astfel, avem 3 tipuri de rabateri: pe planul
vertical de proiectie, pe planul orizontal de proiectie sau
pe planul lateral de proiectie.
Rabaterea unui plan oarecare in planul orizontal de proiectie
Aflarea adevaratei marimi a unei figuri geometrice plane prin rabaterea planului din care face parte figura in planul orizontal
de proiectie