1. Definiti urmatoarele elemente
Transmiterea la sol a
topografice:
Punct topografic cum se marchiaza
si semnalizeaza – punctul topografic
reprezinta baza matematica de la care
se pleaca pentru a efectua toate
masuratorile in topografie. Marcarea.
Prin marcare se intelege operatia de
fixare a marcilor geodezice sau
topografice la suprafata unei borne,
in zidaria constructiilor, in vederea
materializarii permanente a punctelor
de triangulatie, poligonometrie si
nivelment. Punctele topografice si
geodezice se numeroteaza in functie
de metoda folosita astfel:
-puncte de triangulatie de ordinul I,
II, III, se numeroteaza prin
denumirea locului de plantare;
-punctele de triangulatie de ordinul
IV au numere de la 1 la 50;
-punctele de triangulatie de ordinul V
se numeroteaza cu cifre de la 51 la
100;
-puncte de drumuire cu numere de la
101 la 1000,
-punctele de perpendiculare cu
numere de la 1001 la 2000;
-punctele de radiere cu numere de la
2001 in sus.
Marcare permanenta a punctelor se
face prin borne de suprafata (din
beton, beton armat, sau cioplite din
piatra) sau borne subterane.
Marcarea provizorie sau temporara.
Punctele provizorii sau temporare se
marchiaza cu tarusi numiti picheti, iar
operatia de marcare se numeste
pichetare.
Semnalizarea punctelor topografice.
Semnalizarea provizorie sau
temporara se face cu jaloane sau
balize.
Semnalizarea permanenta a punctelor
se realizeaza cu ajutorul piramidelor
care pot fi confectionate din lemn sau
metal folosindu-se in special pentru
semnalizarea punctelor de
triangulatie de ordinul I – V. Ele pot
fi piramide la sol si piramide cu
poduri
Unghi orizontal – un unghi orizontal
este un unghi diedru format din
intersectia a doua planuri verticale
Unghi zenital – unghiul format de
verticala locului si distanta înclinata
Distanta orizontala – între 2 puncte
este lungimea liniei drepte între
punctele marcate în teren; ea este
linia geometrizata între 2 puncte din
teren.
Distanta inclinata – eprezinta
proiectia în plan orizontal a distantei
înclinate
Orientare – este definita ca fiind
unghiul format de directia nordului
magnetic notat cu N cu un aliniament
oarecare din teren masurat in sensul
de miscare al acelor ceasornicului;
deci valoarea orientarilor este
cuprinsa intre 0g si 400g.
Zero fundamental –
Diferenta de nivel – diferenta de
altitudine între două puncte terestre.
Cote – Altitudine a unui punct față
de nivelul mării. Loc pe un teren,
corespunzător unei altitudini marcate
pe o hartă; nivel la care se află un loc,
o construcție
Curbe de nivel – sunt linii sinuoase
care unesc pe plan sau harta puncte
care au aceeasi cota si reprezinta
proiectia orizontala a intersectiei
suprafetei topografice cu planuri
orizontale. Sunt de mai multe feluri:
-curbe de nivel normale (n)
-curbe de nivel principale (p)
-curbe de nivel ajutatoare (a)
-curbe de nivel accidentale.
Panta – Porţiune de teren cu
suprafaţa înclinată faţă de planul
orizontal, care formează de obicei
versantul unei forme de relief;
Echidistanta – distanta constanta
masurata pe verticala intre planurile
orizontale care determina doua curbe
de nivel consecutive poarta numele
de echidistanta naturala sau
echidistanta dintre curbele de nivel.
2. Metode de trasare a punctelor
caracteristice ale constructiilor;
exemplificati metodele(fara
intersectia repetata).
Metoda coordonatelor polare: metoda
este folosita la trasarea pe teren a
axelor principale si a punctelor
constructiilor cand baza de trasare
este drumuirea inchisa.
Metoda coordonatelor rectangulare:
se utilizeaza atunci cand pe teren
exista o retea topografica de
constructie si se cunosc din planul
general de trasare coordonatele
punctelor principale ale proiectului in
sistemul de coordonate al retelei.
Metoda intersectiei unghiulare
inainte: se utilizeaza la trasarea
axelor principale ale constructiilor
hidrotehnice a centrelor
infrastructurilor podurilor, in general
atunci cand masurarea distantei de la
punctul de sprijin la punctul de trasat
nu este posibila.
3. Metoda intersectiei inapoi,
retrointersectia (procedeul
delambre).
Pozitia unui punct P se poate
determina prin intersectia
inapoi(retrointersectie sau Photheno).
In acest caz pe teren se masoara
unghiurile orizontale α, β, γ, formate
de directiile duse din punctul nou
spre cel putin patru puncte de
coordonate cunoscute. Metoda se
aplica in zonele unde punctele
cunoscute nu sunt stationabile(turle
de biserici, turnuri. Etc.). toate
intersectiile inapoi se reduc in final la
rezolvarea unor intersectii inainte.
4.
coordonatelor punctelor topo-
geodezice – punctul ste
nestationabil.
5. Determinarea inaltimii
constructiilor – fara accesibilitate
si determinarea verticalitatii
constructiilor.
Modul de lucru:
-se marchiaza punctele A si B la o
distanta de constructie mai mare de 2
– 3 ori decat inaltimea estimata a
acesteia astfel incat unghiul AOB = ώ
= aproximativ 100g.
-se masoara distanta inclinata Di = L
si diferenta de nivel Δza-b = δha-b
-din calcule rezulta distanta
orizontala Do = Di 2  z a2b si
valoarea obtinuta este D0;
-se masoara inaltimea teodolitului in
statiile A si B;
-se vizeaza punctul Ps(cel mai de sus)
din axa verticala a constructiei si se
masoara unghiurile verticale αA si αB
sau ZA si ZB;
-se masoara unghiurile orizontale ώA
Determinarea verticalitatii
constructiilor cu ajutorul teodolitului.
In cazul in care trebuie sa se
determine verticalitatea unui bloc,
turn de locuinte precizandu-se
directia sensul si marimea eventualei
deplasari se vor efectua urmatoarele
lucrari in teren.
-se fixeaza mai intai statiile in
punctele A si B situate la aproximativ
20-50m fata de cladire in prelungirea
fatadelor acesteia.
-dupa aceasta se vizeaza din ambele
statii punctele PS ( punctul din coltul
de sus ) si PJ ( punctul din coltul de
jos ) care sunt marci speciale plantate
pe fatade dar cel mai ades se vizeaza
muchiile constructiilor.
-citirile la cercul orizontal al
aparatului se fac in functie de doua
puncte fixe pe teren, T1 pentru statia
din punctul A(SA) si T2 pentru statia
din punctul B (SB);
-trebuie sa se masoare si distantele
orizontale atat din punctul A cat si
din punctul B;
Daca se lucreaza la scara de
reprezentare naturala 1:1 sau la alta
scara convenabila atunci avem si
marimea deplasarii acestei
constructii.