Sunteți pe pagina 1din 4

Metode de ridicare a detaliilor topografice

RIDICAREA DETALIILOR
Ridicarea topografica planimetrica a unei suprafete terestre este ansamblul operatiilor prin
care se adauga toate datele necesare elaborarii planului topografic, la scara a zonei masurate.
Principalele elemente de ridicare care sunt prezentate in acest capitol sunt marimile topografice
(unghiuri, distante, diferente de nivel) cu ajutorul carora se transpune pe planul topografic un
anumit obiectiv comun sau special. In acest scop se impun urmatoarele lucrari premergatoare:
-se dezvolta retelele topografice de ridicare prin lucrari topografice plane si de nivelment pana in
apropierea obiectivului nominalizat.
-se stabilesc elemente geometrice cu ajutorul carora se defineste pozitia in spatiu a obiectivului.
Odata rezolvata aceasta problema sunt identificate marimile topografice de pozitionare
planimetrica si nivelitica a tuturor detaliilor. Pentru aceasta:
-se stabilesc elementele topografice de ridicare in numarul si natura topografiei, geometriei si
constructiei corecte a obiectivului;
-se stabilesc gradele de precizie cu care se materializeaza pe teren si se executa reteaua de ridicare;
-se determina elementele topografice si se intocmeste schita masuratorilor, se culeg date
structurale sau de orice alte detalii tehnice;
Parcurgerea etapelor la ridicarea detaliilor din teren va respecta urmatoarele precizari:
-distanta maxima punct de sprijin - punct caracteristic 100 m;
-numarul punctelor masurate dintr-o statie sa nu depaeasca 100 m
-masurarea punctelor caracteristice se va face in sens orar, pornind de la baza de sprijin, intr-o
singura pozitie a lunetei (poz I);
-prima viza si ultima viza va fi spre punctul de sprijin;
-se masoara pentru fiecare punct caracteristic
-unghiul orizontal
-unghiul de declivitate al terenului
-distana inclinata (sau direct distanta orizontala)


Ridicarea detaliilor planimetrice
Prin ridicarea topografica a detaliilor planimetrice, se intelege ansamblul operatiilor de
masurare, calculare si reprezentare pe plan a situatiei din teren. Ridicarea detaliilor planimetrice se
sprijina pe o serie de puncte cunoscute, ce formeaza reteaua de sprijin a ridicarii. Sistemul de sprijin
planimetric trebuie sa fie reprezentat la nivelul terenului de o retea geodezica formata din puncte
marcate in teren si de coordonate in acel sistem.
Forma si dimensiunile acestei retele depinde de:
-forma si dimensiunile suprafetei ridicate, relieful acesteia;
-gradul de acoperire a suprafetei cu detalii naturale si artificiale;
-scara planului topografic redactat in final.
Reprezentarea planimerica a unei suprafete ridicate este unitara, omogena, continua si fidela
numai daca se utilizeaza metode adecvate de masurare bazate pe o retea geometrica corect
realizata. In vederea ridicarii detaliilor se realizeaza pe teren o baza de ridicare planimetrica care
indeseste reteaua de spijin prin intersectii si drumuri cu teodolitul sau statii totale.Pentru ridicarea
detaliilor planimetrice initiale se va face o schit cu detaliile masurate in statie.
La proiectarea drumuirilor se vor indeplini urmatoarele conditii:
-sa se sprijine pe puncte de triangulatie sau poligonometrice;
-punctele de drumuire sa fie amplasate in zone stabile,necirculate;
-sa existe vizibilitate intre punctele vecine ale drumuirii si de la acestea spre detalii;
-sa se aleaga cu grija instrumentele de masurat unghiuri si distante; sa se verifice inaintea utilizarii;
-distantele dintre punctele drumuirii sa fie aproximativ egale, astfel:
-150 m (pentru) la ridicarile pe scara 1 : 1000
-250 m la ridicarile pentru scara 1 : 2000
-laturile drumuirii se masoara de doua ori in sens direct si invers cu panglici de otel sau cu
instrumente electronice;
-distantelor masurate cu panglica de otel li se aplica corectia de temperatura atunci cand diferenta
dintre temperatura de etalonare si temperatura la care se efectueaza masuratorile este mai mare de
5 grade Celsius.
-distantele de masurare se reduc la orizontala cand panta terenului este mai mare de 1grad ;
-lungimea maxima a unei drumuiri sa nu depaseasca :
-100 m la ridicarile pentru scara 1 : 500
-2 km la ridicarile pentru scara 1 : 1000
-3 km la ridicarea pentru scara 1 : 2000
Pentru distantele masurate in terenuri cu puncte, tolerantele se majoreaza astfel:
-cu 100% pentru terenuri cu panta peste 15 grade;
-cu 50% pentru terenuri cu panta intre 10-15 grade;
-cu 20% pentru terenuri cu panta intre 3-10 garde.
Masurarea indirecta a distantelor se face cand exista aparatura corespunzatoare unor
determinari cu precizia de minim 1 : 2000. Masurarea unghiurilor se face cu aparate de 50-
100.Centrarea aparatului pe punctul de statie se face cu toleranta de 3 mm. Toleranta de inchidere
a drumuirii pe punctual de sprijin este:

T = 50 , unde n = numarul de statii

Tolerantele admise la inchiderea pe coordonate a drumuirilor principale se calculeaza cu
formula:

T = 0,003 + / 5000

Tolerantele admise la inchiderea pe coordonate a drumuirilor secundare se calculeaza cu
formula:

T = 0,003 + / 2600

Metoda de ridicare a detaliilor
Metoda drumuiri
Este specifica retelelor de ridicare, se utilizeaza in cazul redarii unor detalii de forma alungita
(culmi, canale, instalatii de transport, conducte) traseul se desfasoara in lungul acestora, iar statiile
se aleg la schimbari de directie sub panta. Elementele necesare se masoara cu un tahimetru de orice
fel, o busola sau chiar un nivelment, dupa importanta detaliului si reliefului terenului. Pozitia
punctelor in plan se raporteaza grafic sau se calculeaza coordonatele x i y. Cotele se deduc prin
nivelment trigonometric, eventual prin nivelment geometric.

Metoda radierii
Punctele caracteristice ale detaliilor de planimetrie si de nivelment se ridica prin metoda
radierii ce se utilizeaza in orice situatie acolo unde se poate duce o viza si se poate masura o
distanta. Pozitia in plan a unui punc radiat (nou) este definita in raport cu punctele A i B (vechi) din
reteaua de ridicare, prin unghiul polar sau orientarea A1 si de distanta redusa la orizont dA1. In
functie de aceste elemente punctul se raporteaza grafic eventual se deduc coordonatele plane x1 i
y1. Se poate deduce la randul ei si cota punctului A1 si diferenta de nivel ZA1.
Cand detaliile se ridica prin masurarea unghiurilor si distantelor cu aceleasi tolerante ca si la
drumuiri, lungimea distantelor polare nu trebuie sa depaseasca 100m. De regula se executa astfel de
radieri combinate la care cu acelasi instrument se masoara elementele necesare; un tahimetru de
orice tip, inclusiv electronic (dist. inclinata lA1 sau redusa dA1, unghiul de inclinare A1 si cel
orizontal 1. Distantele se masoara la statie, cu ruleta sau prin unde.
Radierile planimetrice sau nivelitice, separate, prin care se masoara doar elementele necesare
determinarii in plan sau in spatiu se executa mai rar. In general punctele radiate sunt dispuse radial
n jurul statiei si se vizeaza succesiv prin parcurgerea turului de orizont. Numarul radierilor poate
deveni, chiar pe suprafete restranse de ordinul miilor, de aceea se masoara cu luneta in pozitia I si
nu au, in general, control in adevaratul sens al cuvantului. Cele mai importante se verifica prin radieri
din doua statii, prin citiri ale elementelor direct si la statie, perimetrarea constructiilor etc. din
aceleasi motive se impune intocmirea unei schite in teren cat mai veridice, eventual chiar la scara.

Metoda profilelor
Pentru anumite directii relieful terenului se prezinta prin profile. In principiu, profilul rezulta
prin intersectia unui plan vertical ce contine linia considerata si suprafata terenului. Punctele
caracteristice se aleg la schimbarile de panta sau daca acestea sunt greu de sesizat la distante egale.
Pozitia acestor puncte se determina in plan prin unghiuri orizontale si distante sau numai prin
distante cand acestea sunt colinare, iar in inaltime prin nivelment geometric sau trigonometric.
Profilul longitudinal se intocmeste pe axul unui drum in lungul unei vai, a unei linii de
funicular. Pozitia in plan si spatiu a punctelor se determina drumuire si radieri.
Profilele transversale se ridica perpendicular pe directia profilului longitudinal avand puncte
coliniare. Acestea se aleg la schimbarile de panta sau la distante egale cand panta reprezinta putine
variatii. In terenuri asezate, de pante reduse, profilele se ridica prin nivelment .