CUPRINS

A. PIESE SCRISE
1. MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
2. TEMA LUCRĂRII
3. DESCRIEREA LUCRĂRII
1. Generalități
2. Prezentarea rețelelor geodezice de urmărire ale construcției și a stării
acestora
3. Prezentarea etapelor și condițiilor de executarea a măsurătorilor
geodezice de urmărirea comportării construcțiilor la obiectivul
hidroenergetic supravegheat
4. Prezentarea metodelor de prelucrare a datelor geodezice de teren și
evaluarea rezultatelor acestora
5. Observații și recomandări
B. PIESE DESENATE
1. SCHIȚA REȚELELOR GEODEZICE DE URMĂRIRE A
COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR.
ANEXE
Anexa 1: TABEL COMPARATIV CU COORDONATE FINALE ȘI
DEPLASĂRI/TASĂRI
Anexa 2: REPREZENTAREA GRAFICĂ A REPERILOR DE URMĂRIRE,
ÎN PLAN VERTICAL
Anexa 3: TABEL COMPARATIV COORDONATE FINALE ȘI
DEPLASĂRI/DEFORMĂRI
Anexa 4: COMPENSARE REȚEA LIBERĂ MICROTRIANGULAȚIE
Anexa 5: COMPENSARE REȚEA CONSTRÂNSĂ MICROTRIANGULAȚIE
Anexa 6: SCHIȚA VIZELOR REȚELEI DE SPRIJIN
Anexa 7: SCHIȚA VIZELOR REȚELEI DE URMĂRIRE
Anexa 8: REPREZENTAREA GRAFICĂ A MĂRCILOR DE URMĂRIRE, ÎN
PLAN ORIZONTAL.
 A. PIESE SCRISE

A. 1. MEMORIU TEHNIC
A.1.1. DATE GENERALE
A.1.1.2 TITLUL LUCRĂRII:
Efectuarea măsurătorilor topogeodezice și întocmirea documentațiilor geodezice în vederea
urmăririi comportării construcțiilor hidroenergetice din administrarea SH HATEG.
A.1.1.3 SCOPUL LUCRĂRII:
Măsurătorile topo-geodezice efectuate au drept scop determinarea deplasărilor
orizontale şi verticale la fiecare obiectiv din cadrul S.H. Hațeg.

Măsurătorile în teren au fost efectuate în perioada Septembrie – Noiembrie 2016, după

care datele au fost prelucrate la birou cu programe special dezvoltate în acest scop.

A.1.1.4 CADRU LEGISLATIV:

Măsurătorile geodezice pentru urmărirea comportării constructiilor din Sucursalele de
Hidrocentrale din subordinea HIDROELECTRICA SA au fost efectuate în conformitate cu:
• OUG 244/2000 privind siguranta barajelor aprobata prin Legea 466/2001
• Prevederile proiectelor de urmărire speciala prin metode geodezice a constructiilor
hidrotehnice din sucursale, nominalizate în proiectele de urmărire speciala.
• Reglementari tehnice cu caracter general si specifice activitătii de supraveghere a
constructiilor hidroenergetice,
• Legea 10/1995 - Calitatea în constructii cu completările si modificările ulterioare si
HGR nr. 766 în 1997.
• STAS 7883/90 - Constructii hidrotehnice. Supravegherea comportării în timp.
• STAS 10439/76 - Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea
constructiilor si terenurilor.
• STAS 2745/90 - Urmărirea tasărilor constructiilor prin metode topografice.
• PE 702/81 - Instructiuni tehnice pentru executarea lucrurilor geodezice, topografice si
cartografice necesare proiect5rii, executării si exploatării amenajărilor hidroenergetice.

A.1.1.5 CARACTERISTICILE CONSTRUCȚIILOR URMĂRITE

Barajul de la Gura Apei(sauGuraApelor) este un baraj artificial construit între anii 1975 și
1986 pe valea Râului Mare, la aproximativ 40 de km de Hațeg, la intrarea în Parcul Național
Retezat din Munții Retezat (Carpații Meridionali, România);
Este un baraj de materiale locale – anrocamente cu nucleu central de material argilos şi
zone de filter în amonte şi aval de nucleu.
Geologia amplasamentului individualizează trei blocuri:
- Granitoitul de Vîrful Pietrei în treimea superioară a versantului stîng sub forma unui
corp eruptiv.
- Şisturi filitoase-cuarţoase biotitice, masive, dure (Formaţiunea de Rîuşor) în treimea
inferioară a versantului stîng, în albie şi pe versantul drept;

- Formaţiunea de Rîuşor, cu aspect şistuos, fisurată, alterată şi afectată de rupture în

treimea mediană a versantului stîng care a pierdut caracteristica de “rocă stîncoasă”.
Rocile din albie şi din versantul drept sunt aproape impermeabile. În versantul stîng s-a
constatat o permiabilitate exagerată care a condiţionat exploatarea lacului cu restricţii de cotă la
acumulare, studii şi cercetări pentru impermiabilizare și un intens program de injecţii.
 Barajul are o lăţime la bază de 556 m, iar la coronament de 12 m. Garda faţă de NNR este
de 6,00 m, respective cota coronamentului la 1078,50. Descărcătorul de ape mari este un
deversor lateral de suprafaţă la versantul drept, avînd un prag de 70 m la cota 1072,50, un canal
de scurgere care traversează un masiv stîncos printr-o galerie cu Ø=11,00 m, după care este o
trambulină aruncătoare. Descărcătorul a fost proiectat pentru un debit de 875 m³/s (asigurare de
1%) şi verificat la 1640 m³/s. Pentru golirea lacului sunt prevăzute două galerii, una de fund (120
m³/s) şi una de semiadîncime (90 m³/s) echipate cu cîtedouă vane plane încarcasă.
Date tehnice:
Barajul GURA APELOR
Proiectant…………………………………………………………………………...ISPH
Râul……………………………………………………………………………..Râul Mare
Cota la coronament……………………………………………………………...1,078.50m
Inaltimeabarajului……………………………….……………………………...168.00 m
Lungimeabarajului……………………………………………………………...464.00 m
Volumulbarajuluith………………………………………………………...10,252.00 mc
Volumulacumularii………..……………………………………………...220.00 mil.mc
Scopulacumularii………………………..……………….…………………………...HC
Anulpuneriiînfuncțiune…………………………………………………………….....1986

A.1.1.6 CONDITII DE EXPLOATARE

In timpul efectuǎrii mǎsurǎtorilor, temperatura mediului înconjurător a fost de
aproximativ 24oC. Condiţiile atmosferice au fost bune, putându-se efectua măsurătorile în condiţii
de lucru optime.

CONTRACTUL/COMANDA LUCRĂRII: 79888/18.07.2016

DATA PREDARII LUCRĂRII: 14.03.2017

A.1.2. TEMA LUCRĂRII

Lucrarea este formată din două părți, una de teren și una de birou, având ca scop
urmărirea în timp a comportării construcțiilor hidrotehnice și stabilirea deplasărilor față de tranșa
de bază și tranșa anterioară și întocmirea documentației pentru urmărirea comportării
construcțiilor la obiective hidroenergetice din Administrarea SH Hateg.

A.1.3.DESCRIEREALUCRĂRII
A.1.3.1. Generalități
Determinarea deplasărilor orizontale și verticale ale construcțiilor sau a unor părți din
construcții,are în măsurătorile geodezice de UCC, o componentă absolut necesară pentru corecta
interpretareafenomenelor ce se petrec cu structura sau forma construcțiilor, a terenului de
fundare, în perioadaexploatării.Împreună cu supravegherea vizualăși măsurătorile cu aparatele de
masurăși control montatepe construcție, în structura sau în apropierea acestora, metodele
geodezice de UCC constituie o necesitateîn analiza comportării construcțiilor energetice.
Scopul urmăririi comportării în timp a construcțiilor este de a obține informații în vederea
asigurării aptitudinii construcțiilor pentru o exploatare normală, evaluarea condițiilor pentru
prevenirea incidentelor, accidentelor și avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de
pierderi de vieți și de degradare a mediului (natural, social și cultural) cât și obținerea de
informații necesare perfecționării activităților în construcții. Efectuarea acțiunilor de urmărire a
comportării în timp a construcțiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind
menținerea cerințelor de rezistență, stabilitate și durabilitate ale construcțiilor cât și ale celorlalte
cerințe esențiale.
 Măsurătorile topo-geodezice realizate în vederea urmăririi comportării construcțiilor în
timp reprezintă singura verificare externă care poate pune în evidenţă deplasările pe verticală ale
întregii structuri sau a construcţiei împreună cu terenul de fundare. În acest caz se raportează
poziția anumitor puncte fixate pe construcție (reperi de urmărire), la o serie de puncte fixe (reperi
fundamentali) amplasate în afara zonei de influență a factorilor ce actionează asupra
construcțiilor şi a terenurilor pe care acestea sunt amplasate.
Urmărirea comportării construcţiilor energetice prin metode geodezice reprezintă o
componentă importantă pentru asigurarea exploatării în condiţii de siguranţă a obiectivelor hidro,
termo şi nuclearo – electrice. Dacă reţelele de urmărire sunt optim conformate şi stabile,
aparatura de măsurare poate asigura nivelul de precizie necesar, dacă măsurătorile efectuate sunt
de calitate iar modelul matematic folosit pentru prelucrarea datelor de teren este pretabil, atunci
se pot evidenţia modificările survenite în timp în ceea ce priveşte geometria reţelei de urmărire.
Măsurătorile de nivelment au fost efectuate în perioada 13-15.09.2016, iar măsurătorile
de microtriangulație în perioada 15-17.09.2016. Măsurărtorile au fost efectuate în condiții bune
de vizibilitate.

A.1.3.2. Prezentarea rețelelor geodezice de urmărire ale construcției și a stării acestora

NR. OBIECTIVUL
OBIECTUL Nivelment Microtriangulatie
CRT. HIDROENERGETIC
PARAMENT 15 REPERI DE
AVAL URMARIRE
24 MARCI DE URMARIRE
BARAJ GURA 12 REPERI DE
1 CORONAMENT
APELOR URMARIRE
4 REPERI
9 PILASTRII
FUNDAMENTALI

A.1.3.3. Prezentarea etapelor și condițiilor de executarea a măsurătorilor geodezice de

urmărirea comportării construcțiilor la obiectivul hidroenergetic supravegheat
Reţeaua planimetrică:

Urmărirea deplasărilor în plan orizontal ale barajului Gura Apelor se face prin metoda
microtriangulaţiei, folosind o reţea de pilaştri, considerată fixă şi o reţea de mărci de urmărire.
Reţeaua fixă este alcătuită din nouă pilaştri, numerotaţi de la P1÷P9, amplasaţi pe cei doi
versanţi ai văii, în aval de baraj, trei pilaştri (P1, P3 şi P6) sunt amplasaţi pe versantul drept, iar
şase pilaştri (P2, P4, P5, P7, P8 şi P9) sunt amplasaţi pe versantul stâng.
Pilaştri P5, P6, P7, P8 şi P9 sunt la nivelul coronamentului ceilalţi fiind situaţi la cote
inferioare. Pilaştri P2, P4 şi P8 care sunt amplasaţi pe versantul stâng, într-o zonă în care pădurea
a fost defrişată când s-a început construcţia barajului, sunt actualmente înconjuraţi de vegetaţie
forestieră, arbuşti înalţi ce au crescut şi s-au îndesit între timp, care nu mai permit efectuarea de
observaţii în reţeaua topogeodezică din aceşti pilaştri spre alte puncte ale reţelei şi nici din
ceilalţi pilaştri spre ei. Acest lucru a condus la renunţarea măsurătorilor efectuate din aceşti
pilaştri.
În anii anteriori s-au efectuat culoare în vegetaţia forestieră care să asigure vizibilitatea
între punctele reţelei fixe (pilastri) de microtriangulaţie folosiţi în prezent, dar între timp
vegetaţia forestieră a crescut, din nou şi începe să obtureze vizibilitatea între anumiţi pilaştri,
vizele dinspre pilastrul P3 spre pilaştri P7, P9 şi invers. Vizele fiind obturate de vărfurile unor
copaci care au crescut în timp şi au ajuns la înălţimi mari, au fost facute lucrari de defrisare a
vegetatie, asigurandu-se altfel culoarele intre pilaștrii.
Reţeaua de urmărire este formată din 24 de reperi, numerotaţi de la R1÷R36, amplasaţi la
nivelul coronamentului, reperii numerotaţi de la R1÷R12 şi pe paramentul aval al barajului,
dispuşi pe trei niveluri, pe berme amenajate la cota 1045,78mdM, patru reperi numerotaţi de la
R16÷R21, la cota 1017,50mdM, patru reperi numerotaţi de la R25÷28 şi la cota 988,00mdM,
patru reperi numerotaţi de la R32÷R36. Pentru a fi introduşi în tranşa de măsurători, toate mărci
de urmărire, ar trebui defrişată vegetaţia forestieră din jurul pilaştrilor P2, P4 şi P8, lucru ce se
poate realiza numai cu acordul ROMSILVA, care administrează pădurile.
De la punerea în funcţiune a barajului Gura Apelor până în prezent s-au efectuat tranşe de
măsurători începând cu anul 1989, când s-a făcut prima tranşă de măsurători de ISPH Bucureşti,
considerată tranşa de referinţă („de zero”). Reţeaua fixă era alcătuită din patru pilaştri P1, P2, P3
şi P4, iar reţeaua de urmărire era alcătuită din opt reperi numerotaţi de la R25÷R36. În anul 1995
reţeaua de urmărire s-a completat cu un nou rând, de patru reperi pe berma de la cota
1045,78mdM, numerotaţi de la R16÷R21, iar în anul 1996 reţeaua fixă s-a completat cu pilastrul
P5 şi în anul 1998 cu trei pilaştri P6, P7 şi P8, a căror amplasament a fost stabilit de ISPH
Bucuresti.
În anul 1998, în cadrul programului de „Asistenţă tehnică pentru verificarea lucrărilor şi
îndrumarea colectivului topo”, s-a făcut o tranşă de măsurători comună, cu participarea unei
echipe topografice din partea Institutului de Studii şi Consultanţă Energetică S.A şi reprezentanţi
din partea ISPH Bucureşti şi S.H. Haţeg.
În urma acestei acţiuni s-a stabilit că tranşa efectuată în comun să devină tranşă de
referinţă pentru măsurătorile viitoare şi s-a convenit că reţeaua fixă trebuie îmbunătăţită prin
construirea unui pilastru nou P9, pe un amplasament stabilit în comun la faţa locului. Construcţia
acestui pilastru s-a realizat, fiind integrat în tranşa de măsurători începând cu anul 2004.
Când s-au finalizat lucrările de depunere în corpul barajului Gura Apelor s-a montat la
nivelul coronamentului un rând de reperi de urmărire numerotaţi de la R1÷R12, care sunt
integraţi în sistemul de măsurători începând cu anul 2004.
Prin izolarea pilaştrilor P2, P4 şi P8, din cauza creşterii vegetaţiei forestiere, determinarea
reperilor R32÷R36 nu se mai poate face eficient, primind prea puţine vize şi numai dintr-o parte
a reţelei fixe (versant drept), ca urmare s-a renunţat momentan la aceşti reperi. Când se va defrişa
vegetaţia forestieră, reperii R32÷R36 vor fi reintroduşi în reţeaua de măsurători.
Măsurătorile considerate ca nefiind de precizie corespunzătoare, sunt cele înspre reperii
R12, R18, R21, R26, R28, R30, R34, R35 și R36 si au fost eliminate.
Motivarea acestor precizii, relativ scăzute este simplă şi evidentă dacă analizăm situaţia
din teren la efectuarea măsurătorilor.
Sunt de remarcat, ca fiind de precizie relativ scăzută, deplasările determinate pentru
următoarele mărci de parament : R10,R11.
R10, R11, R12 care au fost determinate cu o precizie scăzută sunt situate la extremitatea
dinspre malul stang al coronamentului. Marca R12 se afla la extremitatea stanga a
coronamentului si este vizibil doar din pilastrii P6 si P5; R11 si R10 se mai pot vedea si din P9
insa printr-un stalp metalic de inalta tensiune, care afecteaza vizibilitatea. Faptul că reperele au
fost vizate numai din doi pilaştrii nu constituie problema cea mai mare.
 Matematic condiţia necesară şi suficientă, pentru determinarea coordonatelor unui punct
prin intersecţie înainte, este îndeplinită – intersecţia a două drepte (vize). Din punct de vedere
topografic se recomandă determinarea unui punct din minim trei vize, pentru a avea un control şi
totodată pentru a mări precizia. Se acceptă în situaţii limită şi determinări din două vize dar se
impune, în toate situaţiile, ca unghiul de intersecţie a vizelor să tindă spre unghiul drept – 100g
(900) şi să nu fie mai mic de 30g sau mai mare de 140g. În cazul nostru nu se respecta aceste
prevederi. Aceasta este condiţia care creează probleme preciziei de determinare a deplasărilor
orizontale.
Corectii mari mai apar intre pilastrii P3-P9, P7-P1, P3-P6 din cauza obstrucționării vizei
din cauza vegetatiei (varfurile copacilor), iar intre P3-P6 exista si un stalp de inalta tensiune care
obstructioneaza viza.
Prin izolarea pilaştrilor P2, P4 şi P8, din cauza creşterii vegetaţiei forestiere, determinarea
reperilor R32÷R36 nu se mai poate face eficient și au fost excluși de asemenea reperii
R18,R21,R26,R28 și R30, din aceleași considerente menționate mai sus.
Ca urmare a compensării reţelei de pilaştri ca reţea liberă s-a obţinut abaterea standard
medie (precizie reţea) de 2mm la determinarea coordonatelor şi o corecţie medie de 4cc la
determinarea direcţiilor.
În urma prelucrării datelor în reţeaua de pilaştrii s-au stabilit pilaştri consideraţi fixi: P1,
P6 şi P9.
La compensarea reţelei de microtriangulaţie în bloc, ca reţea constrânsă, cu punctele P1,
P6, P9, considerate fixe, s-a obţinut abaterea standard medie (precizie reţea) de 3 mm la
determinarea coordonatelor şi o corecţie medie de 10cc la determinarea direcţiilor.
Deplasările amonte-aval şi deplasările mal stânga-mal drept sunt cuprinse între 0 şi 29
mm, faţă de tranşa de măsurători din anul 2015 pentru reperii de pe coronament, iar pentru cei de
pe berme sunt cuprinse între 0 şi 117 mm față de tranșa din 2012(ultima în care s-au măsurat
aceștia).
Deplasările reperilor, faţă de tranşa de măsurători din anul 2015, pe înălţimea barajului
Gura Apelor sunt repartizate astfel
La nivelul coronamentului, deplasările amonte-aval sunt cuprinse între 0 – 15 mm,spre
aval, iar deplasările mal stâng-mal drept sunt cuprinse între 0 – 29 mm,spre malul drept, faţă de
transa 2015.
La nivelul bermei de la cota 1047,50 mdM, deplasările amonte-aval sunt cuprinse între 1-
4 mm, faţă de anul 2015, iar deplasările mal stânga-mal drept sunt cuprinse între 26-116, spre
malul drept, faţă de anul 2012.
La nivelul bermei de la cota 1017,50 mdM, deplasările amonte-aval sunt cuprinse între 4-
8 mm, faţă de anul 2012, iar deplasările mal stânga-mal drept sunt cuprinse între 55-87 mm, faţă
de anul 2012, spre malul drept.
In prima etapa s-a considerat reteaua de sprijin, formată doar din observatii intre pilastri.
Am compensat reteaua ca retea libera, iar datele tehnice referitoare la compensare se regasesc
Anexa 4. In a doua etapa, au fost considerați drept puncte fixe fata de transa zero urmatorii
pilastri: P1, P6 si P9. In etapa a treia compensarea retelei de urmarire (pilastri si reperii de
parament/mărci) s-a efectuat in bloc, prin metoda celei mai mici patrate. Datele tehnice
referitoare la compensare se regasesc Anexa 5.
 Rezultatele finale se găsesc sub forma digitala in tabelele comparative, in fisier de tip
docx, avand denumirea ANEXA 3 _GURA APELOR_ TABEL COMPARATIV CU
COORDONATE FINALE ȘI DEPLASĂRI - DEFORMĂRI.
Compesarea reței de sprijin și de urmărire se regăsește în format digital in fisiere de tip
.docx, având denumirea ANEXA 4_GURA APELOR_COMPENSAREA REȚEA LIBERĂ
MICROTRIANGULAȚIE și ANEXA 5_GURA APELOR_COMPENSAREA REȚEA
CONSTRÂNSĂ MICROTRIANGULAȚIE.
Schițele vizelor rețelelor de sprijin și de urmărire se regăsesc în format digital in fisier de
tip dwg, având denumirea ANEXA 6_GURA APELOR_SCHITA VIZELOR REȚELEI DE
SPRIJIN și ANEXA 7_GURA APELOR_SCHITA VIZELOR REȚELEI DE URMĂRIRE.
Reprezentările grafice ale diferentelor mărcilor de urmarire se regăsesc in format digital,
in fisier de tip docx, având denumirea ANEXA 8_GURA APELOR_REPREZENTAREA
GRAFICĂ A MĂRCILOR DE URMĂRIRE, ÎN PLAN ORIZONTAL.

Reţeaua altimetrică:

Măsurătorile efectuate la barajul Gura Apelor au drept scop determinarea deplasărilor în

plan vertical a barajului prin măsurători topo-geodezice efectuate asupra reperilor de urmărire.
Deplasările se obţin prin diferenţă între cotele determinate în tranşa actuală de măsurători şi cele
determinate în tranşa iniţială.
Rețeaua altimetrică de urmărire este alcătuită din 4 reperi fundamentali amplasați în aval
de baraj: RNF2 la cota 990,10mdM, RNF5 la cota 1021,12mdM, RNF7 și RNF8 amplasați la
nivelul coronamentului și 27 de reperi de urmărire. Reţeaua de urmărire a fost compusă în prima
fază din reperii de pe berma de la cota 988,00mdM, numerotaţi de la R32÷R36, în anul 1988
reţeaua a fost completată cu reperii de la cota 1017,50mdM, numerotaţi de la R25÷30, în anul
1991 au fost montaţi reperi de la cota 1045,78mdM, numerotaţi de la R16÷R21 şi în anul 2001 s-
au montat la nivelul coronamentului reperii numerotaţi de la R1÷R12.
Pentru determinarea cotelor tuturor reperilor de urmărire au fost realizat, în etapa 2016, 4
drumuiri de nivelment, 3 dintre ele sprijinite la capete și cea de a patra inchisă pe punctul de
plecare. Astfel:
Pentru determinarea reperilor amplasați pe coronomanetul barajului s-a realizat
drumuirea sprijinită la capete pe reperii fundamentali RNF8 și RNF7.
Pentru determinarea reperilor situați pe berma de la cota 1047,5mdM s-a realizat
drumuirea sprijinită la capete pe reperii fundamentali RNF8 și RNF5.
Pentru determinarea reperilor situați pe berma de la cota 1017,5mdM s-a realizat
drumuirea sprijinită la capete pe reperii fundamentali RNF2 și RNF5.
Pentru determinarea reperilor situați pe berma de la cota 988,0mdM s-a realizat
drumuirea închisă pe punctul de plecare RNF2.
În cadrul măsurătorilor efectuate în etapa 2016 reperul R31 nu au putut fi identificat in
teren deoarece fie au fost distrus, acoperit sau inaccesibil.
Se poate observa din tabelele comparative anexate (ANEXA 1 _GURA APELOR_
TABEL COMPARATIV CU COORDONATE FINALE ȘI DEPLASĂRI/TASĂRI) că nu există
deplasari semnificative atât față de tranșa inițială, cât și față de tranșa anterioară.
 Reprezentarile grafice ale diferentelor reperilor de urmarire se regasesc in format digital,
in fisier de tip docx, avand denumirea ANEXA 2_GURA APELOR_REPREZENTAREA
GRAFICĂ A REPERILOR DE URMĂRIRE, ÎN PLAN VERTICAL.
Lucrările au fost efectuate cu aparatură de înaltă precizie, atât în cazul rețelelor de
nivelment, cât și în cazul celor de microtriangulație.
Pentru etapa de microtriangulație, respectiv de măsurare a direcțiilor și distanțelor, au fost
folosite stații totale de tip TS 06 Plus produse de firma Leica.
Metoda de măsurare folosită la microtriangulație a fost metoda Schreiber, din fiecare
pilastru staționat realizându-se câte 3 sau 4 serii de măsurători.
Măsurătorile au fost realizate de către același operator, cu același aparat și nu au fost
efectuate măsurători atunci când apărea fenomenul de miraj, condițiile de iluminarea erau reduse
sau nivelul de umiditate era ridicat.
În aceeași etapa am realizat si determinarea coordonatelor planimetrice aproximative a
reperilor pentru a înlesni regăsirea acestora la efectuarea măsurătorilor.
Pentru etapa de nivelment, au fost folosite nivele digitale Leica Sprinter, mire de 3 m cu
coduri speciale și broaște de nivelment a câte 5 kg fiecare.
Metoda de măsurare pentru depistarea deplasărilor pe verticală a fost metoda
nivelmentului geometric de mijloc. Drumuirile de nivelment geometric de înaltă precizie au fost
executate pe baza prescripțiilor tehnice ale nivelmentului geometric de ordinul 1.
Măsurătorile (pe un tronson) au fost realizate de către același operator, cu același aparat
și set de mire, de asemenea nu au fost efectuate sau au fost întrerupte măsurătorile atunci când
apărea fenomenul de miraj, condițiile de iluminarea erau reduse sau nivelul de umiditate era
ridicat.
Măsurătorile se regăsesc în fișierele de tip .xlsx predate in format digital, pentru fiecare
obiectiv.
La elaborarea lucrării, s-au folosit ca date primare în prelucrare, carnetele de măsurători,
cotele tranşei de bază, pentru pilaştri, reperii fundamentali, mărcile de urmărire şi reperii mobili
iar centralizatoarele pentru tasări s-au completat cu valorile obţinute în tranşele anterioare.

A.1.3.4. Prezentarea metodelor de prelucrare a datelor geodezice de teren și evaluarea

rezultatelor acestora
Compensarea rețelei de nivelment s-a realizat prin metoda compensării măsurătorilor
condiționate de precizii diferite, fiecare obiectiv având un mod separat de abordare, în funcție de
numărul și amplasarea reperilor de nivelment fundamentali.
Pentru compensarea măsurătorilor de nivelment geometric, prin metoda măsurătorilor
condiționate, s-au determinat diferențele de nivel pe baza citirilor efectuate pe mire. Condițiile se
referă la neînchiderea obținută în cadrul unui poligon, respectiv suma diferențelor de nivel într-
un poligon să fie 0. Numărul de ecuații este dat de numărul de condiții (numărul de poligoane).
Pentru fiecare poligon de nivelment considerat s-a determinat neînchiderea, valoarea
acesteia regăsindu-se în vectorul neînchiderilor “w“.
Coeficienții ecuațiilor de condiție sunt prezentați în cadrul matricei “A“ (A – matricea
coeficienților ecuațiilor de condiție).
Ponderea (P – matricea ponderilor) s-a stabilit în funcție de distanța măsurată între reperii
de nivelment.
 Pe baza matricelor A și P se determină matricea sistemului normal “N“, cu ajutorul
formulei N=A P-1 AT, fiind folosită apoi la stabilirea vectorului corelatelor ”k”, calculat astfel
k = N-1 w.
Corecțiile, ce se aplică diferențelor de nivel măsurate, se regăsesc în vectorul corecțiilor
”v”, determinat cu relația v = P-1 AT k.
[ Pvv ]

ecuații.
Abaterea standard empirică a unității de pondere: S0=
√ r
, unde r = numărul de

Măsurătorile, compensarea rețelelor de nivelment și informații despre preciziile obținute

se regăsesc in fisierele de tip .xlsx predate in format digital, pentru fiecare obiectiv.
Nr. Crt. Obiectul So [mm]
1 CORONAMENT 1.03
2 BERMA 1 1.92
3 BERMA 2 0.57
4 BERMA 3 0.64

Compensarea rețelei de microtriangulație s-a realizat în bloc, utilizându-se metoda celor

mai mici pătrate.

Prelucrarea s-a realizat prin intermediul programelor specializate de compensare a

rețelelor de microtriangulație.
Rezultatele compensării rețelei de sprijin, precum și datele obținute in urma procesării
observațiilor se regăsesc în tabelele anexate memoriului tehnic.
Pentru constrangerea rețelei au fost folosite coordonatele pilaștrilor din tranșa anterioara.
A.1.3.5. Observații și recomandări
Pentru rețeaua de urmărire în plan vertical se recomandă:
- Montarea capacelor de protecție pentru reperii fundamentali și marcarea acestora,
acolo unde este cazul;
- Defrișarea vegetației crescute pe traseul dintre reperii de urmărire.
- Întreținerea reperilor de urmărire în plan vertical și marcarea lor pentru o mai bună
vizibilitate acolo unde este cazul.
- Descoperirea reperilor care nu mai sunt vizibili;

Pentru rețeaua de urmărire în plan orizontal se recomandă:

- Întreținerea reperilor de urmărire în plan orizontal și marcarea lor pentru o mai bună
vizibilitate acolo unde este cazul;
- Defrișarea vegetației crescute în dreptul culoarelor de vizare între pilaștri, respectiv
din pilaștri către reperii de urmărire;
B. PIESE DESENATE

1. SCHIȚA REȚELELOR GEODEZICE DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR.