➢ TOPOGRAFIE

1. Dacă notăm: D = distanţa redusă la orizont, L = distanţa înclinată şi α =

unghiul de pantă, cu ce relaţie se poate calcula distanţa redusă la orizont:
a. D=Lcosα;
b. D=Lsinα;
c. D=Ltgα
2. Unghiul de direcţie al liniei următoare este egal cu:
a. unghiul de direcţie al liniei precedente plus 180° minus valoarea unghiului
din dreapta între aceste linii;
b. unghiul de direcţie al liniei precedente minus 180° plus valoarea unghiului
din stînga între aceste linii.
c. ambele variante.
3. Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25 000 este de 4 cm. Ce
valoare în km va avea acest segment în realitate?
a. 10 km;
b. 1 km;
c. 100 km.
4. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50 000 este de 1523
m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100
000?
a. 761,5 m;
b. 1523 m;
c. ambele valori de sus sunt eronate.
5. Reţelele de sprijin planimetrice pot fi:
a. triangulaţii topografice;
b. reţele geodezice;
c. drumuiri topografice;
d. toate de mai sus.
6. Eroarea de colimaţie este:
a. unghiul de abatere a axei orizontale de la perpendiculara dusă pe axa
verticală a instrumentului;
b. unghiul de abatere a axei de vizare de la perpendiculara dusă pe axa
orizontală a instrumentului;
c. unghiul de abatere a axei nivelei torice de la perpendiculara dusă pe axa
verticală a instrumentului.
7. Unghiurile verticale se măsoară pentru:
a. reducerea distanţelor la orizont;
b. determinarea diferenţei de nivel;
c. ambele variante.
8. Suma unghiurilor într-o drumuire închisă cu „n” unghiuri măsurate
satisface relaţia:
a. 360°(n-2);
b. 180°(n-2);
c. 180°(n-4).
1
9. Metodele de baza utilizate în altimetrie sunt:
a. triangulaţia şi reperajul;
b. nivelmentul geometric, nivelmentul hidrostatic şi nivelmentul
trigonometric;
c. toate metodele de mai sus.
10. La depunere situaţiei pe planurile topografice se aplică metoda:
a. coordonatelor polare;
b. coordonatelor echerice;
c. intersecţiei liniare şi unghiulare;
d. toate cele anterioare.
11. Relaţia dintre toleranţa de construcţie şi toleranţa de măsurare (trasare-
montaj) este.
a) 𝑻𝑴 = 𝑻√𝟏 − (𝟏 − 𝒆)𝟐
b) 𝑇 = 𝑇𝑀 √1 − (1 − 𝑒)2
c) 𝑇𝑀 = 𝑇√𝑇 − (𝑇 − 𝑒)2
12. Relaţia dintre toleranţa de trasare şi abaterea standart este.
𝑇
a) 𝜎 = 4𝑀
𝑇𝑀
b) 𝜎= 3
𝑻𝑴
c) 𝝈=
𝟔
13. La trasarea cotelor prin nivelment trigonometric este necesar de calculat.
a) Distanţa de la reper până la punctul trasat.
b) Unghiul de înclinare a lunetei.
c) Diferenţa de nivel dintre reper si cota trasată
14. Cota de lucru CL este.
a) Stratul de pămînt de la cota reperului până la cota proiectată.
b) Stratul de pământ ce mai trebuie săpat pentru a ajunge la cota proiectată
c) Stratul de pământ de la suprafaţa pământului până la cota reperului.
15. Elementele topografice ce urmează a fi trasate prin metoda polară sunt.
a) Unghiul polar şi raza vectoare.
b) Unghiul vertical şi raza polară.
c) Unghiul polar, abcisa x şi ordonata y .
16. Reţeaua topografică de construcţie este alcătuită din.
a) Pătrate.
b) Dreptunghiuri.
c) Pătrate şi dreptunghiuri.
17. Precizia de determinare a coordonatelor punctelor R.T.C. depinde de.
a) Precizia utilajului folosit.
b) Metoda de compensare a R.T.C..
c) De lungimea şi numărul laturilor în poligoane.

2
18. Axele construcţiilor se materializează.
a) Cu cuie pe împrejmuire şi borne materializate la sol.
b) Cu axa de vizare a teodolitului.
c) Cu pivoţi metalici bătuţi la intersecţia axelor.
19. Axele de bază ale unei construcţii sunt.
a) Axele de simetrie ale construcţiilor sau clădirii.
b) Axele care formează conturul exterior al clădirii.
c) Axele fundaţiilor interioare continuie.
20. Punctele principale ale curbelor de racordare în arc de cerc sunt.
a) Centrul O, punctele de tangenţă Ti şi Te, Punctul bisectoarei B şi vărful V.
b) Centrul O, punctele de tangenţă Ti şi Te, Punctul bisectoarei B.
c) Punctele de tangenţă Ti şi Te, Punctul bisectoarei B.

➢ SISTEME GEOINFORMATIONALE
1. Care sunt componentele unui Sistem Informational Geografic (SIG)?
a. Hardware, software, date, personal, metode (proceduri);
b. Programe, harti, imaginidigitale, personal;
c. Baza de date, calculatorul, sistemele de referinta, personal.
2. O bază de date a unui sistem informaţional poate fi definită ca:
a. O colecţie de date referitoare la un anumit subiect, cu o anumită organizare,
în vederea obţinerii operative de informaţii despre subiectul respectiv;
b. Un sistem integrat de date utilizat de un sigur utilizator;
c. Uun ansamblu de date organizate/sistematizate în vederea utilizării lor
prin programe corespunzătoare unor aplicaţii distincte astfel încât să se asigure
evoluţia independentă a datelor şi a programelor;
d. Informatia stocata in tabele.
3. Ce este SQL (Structured Query Language)?
a. Un limbaj de programare a datelor din cadrul SIG;
b. Un limbaj specializat de interogare a bazelor de date. SQL - Permite
accesul rapid şi comod la datele memorate în bazele de date a Sistemelor;
c. Un mod de regasirea datelor in sistemele informationale.
4. Datele in Sistemele informaționale sunt:
a. Tot ce exprimă forma de prezentare a informaţiei;
b. Sunt o agregare de obiecte ce au o existenţă autonomă;
c. Un semn, un număr, un sir de caractere stocate pe un suport în vederea
regăsirii. Corespunde unei valori efective, poate fi intimplătoare pentru un
obiect sau o entitate.
5. Ce tipuri distincte de date operează sistemele Informaționale Geografice?
a. Doua tipuri 1) Date ATTRIBUT (descriptive) si (2) Date SPATIALE
(grafice);
b. Treitipuri: 1) Date de intrare, 2) de analiza 3) de iesire;
c. Multiple tipuri de date functie de numarul de stratetematice.

6. Starturile tematice (layers) in Sistemele Informationale reprezintă:

3
a. Procedura de grupare, clasificare a entităților (obiectelor) după anumite
caracteristici de omogenitate (asemanare);
b. Datele geografice ce pot fi integrate in sistem;
c. Datele grafice utilizate pentru reprezentarea lumii reale.
7. Primul sistem Informațional Geografic (SIG/ GIS) este considerat:
a. Sistemul Informatic Geografic ArcView, ArcINFO dezvoltat de compania
ESRI in 1969;
b. Sistemul Informatic Geografic Canadian” (CGIS), cu menirea de
inventariere al terenurilor agricole, a fost iniţiat în 1962, definitivat in 1971;
c. Sistemul Informatic Geografic MIMO, care avea primele operari cartografice
digitale (SUA 1958).
8. Pachetul ArcGIS are la bază trei module (componente)
principale precum:
a. ArcMap (manipularea cu date, crearea, redactarea şi
vizualizarea). ArcCatalog (gestiuneaza date, metadate). ArcToolbox
(ansamblu de instrumente pentru operaţii spaţiale şi alte operaţii cu
datele);
b. SpatialAnalyst (produs care permite de a analiza şi prelucra dat ele
în format rastru şi formatul GRID). 3D Analyst (ArcScene – permite
lucrul cu modelul datelor TIN), ImageAnalysis ( lucrul cu datele
satelitare);
c. ArcReader (permite vizualizarea datelor într -un GIS). ArcIMS
(Crearea internet-GIS). ArcGISEngine – destinat pentru crearea SIG-
ului şi anexelor cartografice de execuţie, incorporarea de noi
fucţionalităţi.
9. La organizarea Sistemului Informational Geografic se
urmarescurmatoarele principii:
a. De ansamblu (sistem);
b. De spaţiu (spaţial/geografic);
c. De conexiune (interconexiune)
10. Procedura de modelare a lumii reale are la baza:
a. (1) anumite clasificări(fiecare entitate va fi distribuită într -o
clasă, ceea ce o va înrudi cu altele similare, dar o va separa de cele
din alte clase) si (2)ipoteze idealizatoare şi a unor presupuneri
specifice;
b. Modelul, care este mai simplu decât fragmentul de realitate
reprezentat, simplificarea fiind asumată tocmai pentru a câştiga în
utilizabilitate;
c. Copierea fidelă a realităţii utilizind imag ini digitale.
11. Elementele de baza a modelul Vectorial sunt:
a. Unitatea grafica minima(pixelul);
b. (1)Punct, (2) Linia, (3) Poligon/Arii;
c. Etea de triunghiuri regulare si ireguare TIN.

4
12. Care este diferenta principal dintre HARTA SIG/GIS si HARTA clasica
(harta pe suport de hirtie) sau harta electronica?
a. software specializat, iar HARTA clasica efectuarea masuratorilor topografice
si fotogrammetrice directe;
b. HARTA GIS, e creata prin utilizarea Nu este diferenta, ambele ofera
posibilitati de determinare a pozitiei, formei si dimensiunilor obiectelor geografice.
c. Harta GIS este DINAMICA, interactiva, ofera posibilitati de dialog.
Harta statica – la folosirea ei se poate vedea si determina locul amplasarii
obiectelelor, a unor distante aproximative intre obictele geografice, denumiri …
nu mai mai mult.
13. HARTA SIG/GIS este organizata:
a. Din date grafice si date attribute, conectate intre ele print abele. Tabele consta
din cimpuri si inregistrari, numarul carora este nelimitat;
b. Consta din unul sau mai multe cadre de date “DATA FRAMES”. “DATA
FRAME” consta din o colectie de date tematice “thematic layers”. “LAYER-
ul” contine o colectie de obiecte (caracteristici) ce constituie sau reprezinta o
parte a lumii REALE (real-world objects). La crearea hartii GIS, numarul de
strate (layers) pate fi adaugat dupa necesitati (nelimitat);
c. Prin integrarea de date tematice (strate –Layers), cu aplicarea software de
specialitate (ArcGIS, MaoINFO, SGBD, GRASS etc).
14. ArcGIS Desktop include următoarele tipuri de nivele de licența:
a. ArcGIS Desktop, un produs ce include trei nivele de licenta (1) ArcReader
(ArcView), (2) ArcEditor, (3) ArcInfo.
b. ArcGIS Desktop, un produs ce include trei nivele de licenta (1) ArcMap
(2)ArcCATALOG, (3) ArcTOULBOX.
c. ArcGIS Desktop, un produs ce include patru nivele de licenta (1)
ArcReader, (2) ArcView, (3) ArcEditor, (4) ArcINFO.
15. Modulul ArcMap se carcterizeaza prin urmatoarele aspecte principale:
a. Ofera doua moduri de vizualizare a hartii precum (1) MODUL
GEOGRAFIC de vizualizare a datelor (Data view). Un mediu in care straturile
tematice sunt simbolizate, analizate si prelucrate in seturi de date GIS si (2)
MODUL PAGINA de vizualizare (Layout view). Ete mediul unde compozitia
hartii contin ferestrele cu datele geografice dar si alte elemente cum ar fi scara
grafica, legende, roza punctelor cardinal etc.;
b. ArcMAP – aplicatia ce exploateaza, editeaza datele geografice. Permite
efectuarea analizelor, crearea de harti profesionale, diagrame, rapoarte. Interfata
tabelei de continut (CUPRINSUL) organizeaza si controleaza proprietatile de afisare
a straturilor tematice GIS intr-un cadru de lucru al datelor;
c. Colecteaza, sistematizeaza, manipuleaza si administreaza datele/informatiile
geografice. Inclusiv a metadatelor.

5
16. Analiza spatiala se refera la:
a. un set de operaţii de consultare şi de agregare a datelor descriptive
în vederea satisfacerii unei cereri informaţionale sau unui obiectiv
informativ prin prezentarea de rapoarte si diagrame;
b. un set de tehnici proiectate pentru a reda o perspectivă spaţială
a datelor şi al căror rezultat este dependent de localiz area obiectelor
şi fenomenelor care sunt analizate, care necesită accesul atât la
poziţionarea, cât şi la atributele acestora;
c. diverse software, platforme GIS, care au ca scop examinarea in
ansamblu (personal, date, echipamente, standarde etc.) in vederea
prezentarii dtelor/informatiilor sub forme de tabele.
17. Care functii de operare se folosesc in cadrul analizelor spatiale?
a. scalare (modificare de scară); corectarea erorilor şi
distorsiunilor; ajustări ale marginilor hărţilor şi între suprafeţele
învecinate; schimbarea proiecţiei; modificarea coordonatelor etc.;
b. Colectarea, actualizarea, procesarea, convertirea datelor in
vederea asigurarii procedurii de import export date;
c. De operare cu datele prin prisma modelului vectorial si raster de
reprezentare a datelor, in scopul modelarii lumii reale.
18. Procedura de Analiza Spatiala investigheaza relatiile de “contextuale ”
dintre datele cartate prin:
a. Coincidenta — suprapunerile (punct –pe -punct; regiuni extinse);
Proximitatea — distanta si conectivitate (miscare; cai optime; vizibilitate);
Vecinatatea — ”roving windows” (panta/aspect; diversitate/anomali);
b. Procedura de georeferenţiere a datelor, care este scopul principal al unui
GIS;
c. Operatiile de topologie integrate in platformele SIG/GIS.

19.GEOPORTAL-ul in directiva “INSPIRE” se definneste ca:

a. Ansambu de mai multe componete ce interactioneaza intre ele in vederea
realizarii unui scop comun,
b. Set de funcții ce se realizeaza prin WEB-servicii ce invlude selectarea
datelor, extaragerea, vizulalizarea, incarcarea si transformarea datelor, acces
catre alte servere.
c. Ca un server WEB ce opereaza cu software GIS, cu date grafice si
attributive.
20. Open Geospatial Consortium (OGC) ofera servicii precum:
a. De introducere a datelor, de administrare a datelor SGBD, de manipulare cu
datele geografice aplicind structura relaționala, de analize si vizualizare a
datelor/informațiilor geografice,
b. De crearea de harti în format raster si vector. De prezentare a datelor sub
forme tabelare, rapoarte, diagrame.
c. WMS - Web Map Service, WFS - Web Feature Service, GML -
Geography Markup Language, XML - format pentru informaţie geografică,
6
KML - Keyhole Markup Language, XML - format de tip schemă pentru
exprimarea geografică de adnotări şi de vizualizare pe tehnologii bazate pe
Web, OWS - OGC Web Service Comun etc.

➢ GEODEZIE
1. Problema geodezică directă constă în determinarea:
a) azimutului geodezic;
b) coordonatelor geodezie;
c) lungimii liniei geodezice.
2. Azimutul geodezic este unghiul format de tangenta la curba dintre două
puncte şi tangenta la meridianul:
a) punctului de staţie;
b) Grennwich;
c) punctului vizat.
3. Latitudinea geodezică este unghiul format de normala la elipsoid şi
planul:
a) primului vertical;
b) meridianului;
c) ecuatorului.
4. Longitudinea geodezică este unghiul format de planul meridianului
punctului şi planul:
a) meridianului Greenwich;
b) meridianului de origine;
c) ambele
5. Raza de curbură a primului vertical în funcţie de latitudine de la
ecuator la pol:
a) creşte;
b) se micşorează;
c) este valoare constantă.
6. Sistemul de coordonate MOLDREF 99 este implementarea:
a) stemului de coordonate ETRS 89;
b) Proiecţiei TMM;
c) ambele.
7. Altitudinile geodezice ale punctelor se măsoară de la:
a) elipsoid;
b) geoid;
c) sferoid.
8. Unghiul zenital geodezic poate fi calculat utilizînd relaţia:
a) z = arcctg (E/U);
b) z = arcctg (D/E);
c) z = arcctg (U/D).
9. Azimutul geodezic poate fi calculat utilizînd relaţia:
a) A = arctg (N/E);
b) A = arctg (E/N);
c) A = arctg (E/U).
7
10. Poziţia sistemului de coordonate local în raport cu sistemul global de
coordonate poate fi determinată utilizândformulele lui Helmenrt cu:
a) 7 parametri
b) 5 parametri
c) 2 parametri
11. Forţa de atracţie a punctului m de către punctul M este:
a) F = GM m / r3;
b) F = GM m / r2 ;
c) F = GM m / r.
12. În sistemul internaţional SI unitatea de măsură a gravităţii este egală
cu:
a) acceleraţia sub acţiunea gravităţii de 1 Galileo;
b) acceleraţia masei 1 kg sub acţiunea forţei de 1 Newton;
c) ambele
13. Forţa de atracţie la ecuator este:
a) mai mică decît la pol;
b) mai mare decît la pol;
c) egală cu forţa de atracţie la pol.
14. În Republica Moldova se utilizează sistema de altitudini:
a) dinamică;
b) ortometrică;
c) normală.
15. Punctele reșelei gravimetrice fundamentale se determina cu agutorul
gravimetelor:
a) Statice;
b) Relative;
c) Absolute.
16. Poziţia planului orbital în raport cu sistemul geocentric (X,Y,Z) este
definită cu ajutorul a trei unghiuri:
a) ascensia dreaptă a nodului ascendent , argumentul perigeului şi anomalia
adevărată;
b) ascensia dreaptă a nodului ascendent , înclinarea orbitei şi excentricitatea
elipsei;
c) ascensia dreaptă a nodului ascendent , argumentul perigeului şi înclinarea
orbitei.
17. Pseudodistanţa între satelit şi receptor poate fi calculată cu ajutorul
formulei:
a) R = c t;
b) R = c / t;
c) R = t / c
18. Principalele surse de acceleraţie perturbatoare gravitaţional care
acţionează asupra orbitei sateliţilor sînt:
a) asimetria cîmpului gravitaţional şi mareele;
b) asimetria cîmpului gravitaţional şi efectele relativiste;
c) asimetria cîmpului gravitaţional şi atracţia Soarelui şi Lunii.
8
19. Cu ajutorul receptoarelor GNSS nemijlocit se determină altitudinea:
a) geodezică
b) normală;
c) ortometrică.
20. Care metodă necesită durata cea mai lungă de măsurători:
a) diferenţială;
b) cinematică;
c) statică.

➢ FOTOGRAMMETRIE
1. Din punct de vedere al modului de prezentare şi al tehnologiilor aplicate
pentru exploatarea fotogramelor unde se exploatează imagini digitale
înregistrate direct pe suport electro-magnetic cu sisteme opto-electronice sau
obţinute prin scanarea unor fotograme analogice caracterizează
fotogrammetria:
a) analogică b) analitică
c) digitală d) clasică
2. Inregistrarea imagii digitale sub forma de rastru pe unitate de pixel, dat
de rând şi coloană reprezintă:
a) fotograma analogică b) fotograma digitizată
c) fotograma digitală d) fotograma analitică
3. Procesul unde are loc înregistrarea imaginii digitale sub forma de rastru
pe unitate de pixel, dat de rînd şi coloană, produce fotogramma:
a) negative b) analogică
c) digitală d) digitizată
4. Procesul unde are loc scanarea fotogramei analogice şi stocarea pe un
suport magnetic, produce fotogramma:
a) negative b) analogică
c) digitală d) digitizată
5. Produsul obţinut prin asamblarea forogramelor ce cuprind întreaga
suprafaţă de teren aerofotografiată este:
a) fotoplan b) ortofotoplan
c) fotohartă d) mozaic
6. Imagini grafice obtine în baza unei sau a mai multor fotograme pe un
strat, unite după anumite regului, la o anumită scară, rezultată din
aerofotografierea unei suprafeţe de teren este:
a) fotoplan b) fotohartă
c) ortofotoplan d) mozaic
7. Operaţia ce constă în reproducerea fascicolului de lumină din momentul
preluarii reprezintă:
a) orientarea absolotă b) orientarea exterioară
c) orientarea interioară d) orientarea relativă

8. De regulă suprafaţa de suprapunere între două imagini vecine este de:

a) 50% b) 60% c) 70% d) 80%
9
9. De regulă suprafaţa de suprapunere între benzile vecine este de:
a) 55% b) 45% c) 35% d) 25%
10. Procesul de laborator, de determinare a coordonatelor-teren X, Y, Z ale
punctelor de îndesire, necesare exploatărilor fotogrammetrice, folosind
coordonatele-model măsurate la aparat şi coordonatele-teren ale unui număr
restrâns de puncte de sprijin în cadrul unor transformări spaţiale între spaţiul-
imagine sau model şi spaţiul-teren reprezintă:
a) aerotriangulaţie b) fototriangulaţie
c) aerofotografiere d) aerotriangulaţie analitică
11. Procesul unde se determină numai coordonatele plane X, Y, în cazul
terenurilor plane reprezintă:
a) aerotriangulaţie b) fototriangulaţie
c) aerofotografiere d) aerotriangulaţie analitică
12. Ce tip de orientare se realizează doar pe baza unor puncte corespondente
identificate pe cele două imagini conjugate, în această etapă ne fiind necesare
puncte de sprijin din teren:
a) absolută b) relativă
c) interioară d) exterioară
13. În lucrările de fotografiere terestra pentru reducerea influentei erorilor
datorate orientarii si pentru controlul preciziei se folosesc si puncte:
a) de reper b) de indesire
c) aleatorii c) fotogrametrice
14. Staţii digitale ce include toate funcţiile unui aparat fotogrametric analitic
dotat suplimentar cu software de extragere si prelucrare complete a imaginii
sunt statii digitale:
a) performante b) simple
c) monoscopice d) specializate
15. Statii digitale care sunt utilizate pentru digitizare pe ortofoto sunt statiile
digitale:
a) performante b) simple
c) monoscopice d) specializate
16. Fotogrammele digitale pot avea acoperirile longitudinale cuprinse intre
valorile:
a) 60 - 90% b) 50 - 80%
c) 70 - 80% d) 70 - 90%
17. Staţia fotogrametrica digitala are capacitatea de creare a hartilor
digitale, a mozaicului, a ortofotoplanurilor pe baza fotogramelor:
a) analogice b) pozitive
c) negative d) digitale

18. Curbele de nivel vectorizare in regim stereo cu ajutorul statiilor

fotogrammetrice digitale reprezinta:
a) planimetria b) altimetria
10
 c) spatiu d) pozitia
19. In urma vectorizarii tuturor detaliilor inlusiv curbele de nivel si pichetele
de pe stereomodele, urmarind terenul, ca rezultat final obtinem:
a) model digital al terenului b) plan topografic
c) harta numerica d) rastru
20. Modelul digital al terenului (3D) este reprezentat de coordonatele:
a) X, Y, Z b) B, L, X
c) X, Y, B d) B, L, Y

➢ CADASTRU
1. Cadastru este:
a. sistem informaţional de stat
b. sistem geografic național
c. registrul bunurilor imobile
2. Cadastru al bunurilor imobile este:
a. un sistem unic multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor imobile
b. sistem informațional geografic
c. cadastru național
3. Bun imobil:
a. teren, construcţie capitală, apartament şi altă încăpere izolată
b. teren
c. construcţie capitală
d. apartament
e. şi altă încăpere izolată
4. Teren în termen cadastral:
a. parte din teritoriu având hotare închise
b. o suprafață de pământ
c. o zonă izolată
5. Hotar:
a. linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale terenului
b. linie imaginară
c. linie fizică
6. Plan cadastral
a. document tehnic a teritoriului
b. reprezentare grafică a teritoriului, conţinând date despre amplasamentul,
hotarele şi numerele cadastrale ale terenurilor, precum şi alte date
c. reprezentare grafică și cu inventar de coordonate, precum și alte date
7. Plan geometric
a. document tehnic, întocmit în urma măsurărilor geometrice la faţa locului
b. în care se indică hotarele terenului şi construcţiile capitale amplasate pe acesta
c. a și b
8. Număr cadastral
a. număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al bunului imobil
b. număr IDNP al proprietarului

11
c. număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al bunului imobil și
proprietarului
9. Număr cadastral convenţional:
a. număr cadastral irepetabil
b. număr cadastral provizoriu
10. Sistemul Informational Automatizat (SIA):
a. reprezintă un sistem unic multifuncţional de înregistrare a bunurilor imobile
şi a drepturilor asupra lor, precum şi de evaluare în masă a bunurilor imobile în
scopul impozitării
b. reprezintă un sistem unic multifuncţional de înregistrare a bunurilor imobile
şi a drepturilor asupra lor
c. de evaluare în masă a bunurilor imobile în scopul impozitării
11. Planul urbanistic cuprinde:
a. Totalitatea documentelor scrise si desenate referitoare la un teritoriu definit,
prin care se analizează situația existentă și se stabilesc obiectivele si măsurile in
domeniul urbanismului si amenajării teritoriului pe o perioadă determinată.
b. Unele documente scrise referitoare la un teritoriu definit, prin care se
analizează situația existentă si se stabilesc obiectivele si măsurile în domeniul
urbanismului si amenajării teritoriului pe o perioadă determinată.
12. Pentru ciți ani se elaborează PUG (Planul urbanistic general)?
a. 5-10 ani;
b. 10-15 ani;
c. 15-20 ani;
d. 20-25 ani.
13. Definitia ,,cadastru urban”:
a. Cadastru urban- sistem informațional de stat ce cuprinde înregistrări despre
terenuri, despre obiectele aferente lor si despre drepturile asupra lor, constituit din
cadastrul bunurilor imobile si cadastre specializate.
b. Cadastru urban - un cadastru specializat si reprezintă o bază informațională a
sistemului de reglementăridestinatsăasigurefuncționareasidezvoltarealocalităților.
c. Cadastru urban - subsisteme de evidență si inventariere sistematică a bunurilor
imobiliare sub aspectele tehnic si economic, bazate pe datele din cadastrul juridic.
14. Ce probleme sunt întâlnite in cadastrul urban?
a. lipsaPlanurilorUrbanistice Generale actualizate pentrumajoritatealocalităților
din Republica Moldova;
b. lipsa cadrului legislativ,,Codului urbanismului si construcțiilor al Republicii
Moldova” aprobat;
c. lipsa banilor pentru lucrări;
d. lipsa specialiști lor îndomeniu;
e. a, b, c, d.

15. În scopul creării cadastrelor de specialitate a fost aprobata:

a. Legea cadastrului bunurilor imobile 1543, din 25 februarie 1998
b. Regulamentul Fondului cartografo-geodezic de Stat, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr.731 din 05 ianuarie 1997
12
c. Codul civil
d. Legea cu privire la geodezie
e. Concepţia cu privire la realizarea SIGN;
16. Înregistrare de stat primară:
a. efectuarea primului înscris în registrul bunurilor imobile privitor la bunul
imobil
b. efectuarea primului înscris la drepturile patrimoniale asupra lui şi la titularul
de drepturi
c. efectuarea primului înscris în registrul bunurilor imobile privitor la bunul
imobil și drepturile patrimoniale asupra lui şi la titularul de drepturi
17. Înregistrare de stat curentă
a. efectuarea de modificări în sistemul informațional al cadastrului
b. efectuarea de modificări în registrul bunurilor imobile
c. efectuarea de modificări în sistemul cadastrului național
18. Document ce confirmă drepturile:
a. Contract de vinzare-cumpărare
b. Contract de grevare
c. contract, act administrativ sau un alt document legal care constituie temeiul
naşterii, modificării sau stingerii drepturilor patrimoniale
19. Grevare:
a. drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt
proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute şi altele)
b. drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt
proprietarii lui (ipotecă);
c. drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt
proprietarii lui (arendă);
d. drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt
proprietarii lui (servitute);
20. Servitute:
a. drept de folosinţă limitată (posibilitatea traversării, trecerii, accesului la
obiectele de utilitate publică, instalării şi deservirii liniilor de comunicaţie etc.)
asupra unui bun imobil străin. Este unul din tipurile de grevare
b. drept de folosinţă deplin
c. Nu este o grevare

13