Tema1: Sisteme de coordonate utilizate în

geodezie (4 ore)

1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

1.2 Sistemul de coordonate topocentric
1.3 Sistemul de coordonate topocentric polar
1.4 Datumul geodezic
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui
Helmert
 Bibliografie

1. Moldoveanu C. Geodezie. Notiuni de geodezie fizica si elipsoidala,

pozitionare, Bucureşti, 2001
2. ARFC, Institutul INGEOCAD, Legislaţia şi acte normative, Chişinău,
2005.
3. http://www.academia.edu/6693878/Paragraful17
4. https://www.ct.upt.ro/users/CarmenGrecea/Geodezie_Concepte.pdf
5. http://gis-lab.info/qa/datum-transform-methods.html
6. http://www.epsg.org/Portals/0/373-07-2.pdf
 
1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Elipsa meridianului şi elipsoidul de rotaţie

1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Parametrii elipsoidulu (a,b,f,e,e’)

Dimensiunile eliopsoidului: a (sau b )

Forma elipsoidului: f (e, e’)
 1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Parametrii elipsoidului de referinţă

Denumirea Anul a (m) 1/f Notă

Bessel 1841 6 377 397.155 299.152 812 8 Suedia, RT 90

Krasovski
1939 6 378 245 298.3 Russia

GRS 80 1980 6 378 137 298.257 222 101 Recomandat de AIG

WGS 84 1984 6 378 137 298.257 223 563 GPS

1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Definiţii matematice a sistemelor de coordonate

 Coordonate rectangulare şi sferice
• Transformări între coordonate rectangulare şi sferice
• Coordonate rectangulare geocentrice şi topocentrice
• Transformările Helmert
 Coordonate geodezice
• Definiţii. Latitudine, longitudine, altitudine geodezică
• Transformări de coordonate
 Coordonate astronomice
• Definiţii. Latitudine, longitudine şi azimut astronomic.
• Vectorul gravităţii. Relaţii între coordonatele geodezice şi
astronomice
 Sisteme de altitudini - H, h, N
1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Coordonate rectangulare şi sferice

1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Coordonate geodezice (elipsoidale)

 - longitudinea
Meridianul
Greenwich
geodezică este unghiul
Suprafaţa
Pămîntului format între meridianul
de origine (Greenwich)
N
şi meridianul punctului
de staţie
n
 - latitudinea
Ecuator geodezică este unghiul
format de normala la
elipsoid în punctul de
h – distanţa dintre elipsoidul de staţie cu planul
referinţă şi punctul de staţie de-a ecuatorului
lungul normalei la elipsoid
 1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Coordonate rectangulare geocentrice şi topocentrice

Z Coordonate geocentrice O-XYZ
O - în geocentru
X - de-a lungul intersecţiei planului
w ul
en an
h

meridianului de origine cu ecuatorul

ic
re di
G eri

Z – de-a lungul axei de rotaţie a

M

Pămîntului
Y - rotirea axei X cu 90 în direcţia
opusă acelor ceasornicului în planul
Y
ecuatorului

Meridianul Coordonate topocentrice P-NEU

punctului P
P – originea în punctul de staţie
X Ecuator U – de-a lungul normalei la elipsoid
N - direcţia spre Nord
E – direcţia spre Est
 1.1 Sisteme de coordonate geocentrice
Transformări de coordonate geodezice în coordonate
rectangulare geocentrice

X  r cos  ;
Y  r sin  ;
Z  z.
1.1 Sisteme de coordonate geocentrice
Transformări de coordonate geodezice în coordonate
rectangulare geocentrice
1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Transformări de coordonate geodezice în coordonate

rectangulare geocentrice

unde raza de curbură a primului vertical:

 1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Transformări de coordonate rectangulare geocentrice

în coordonate geodezice
În cazul cînd punctul P se găseşte pe suprafaţa elipsoidului h = 0

În cazul cînd punctul P nu se găseşte pe suprafaţa elipsoidului h  0

n- numărul de iteraţii
 Transformări de coordonate rectangulare geocentrice
în coordonate geodezice

Calculul aproximativ cu precizie suficientă pentru punctele pe suprafaţa terestră

 1.1 Sisteme de coordonate geocentrice

Transformări de coordonate rectangulare geocentrice

în coordonate geodezice

Calculul aproximativ cu precizie suficientă pentru punctele pe suprafaţa terestră

1.2 Sistemul de coordonate topocentric

X  X 0  U sin  0  V sin  0 cos  0  W cos  0 cos  0

Y  Y0  U cos  0  V sin  0 sin  0  W cos  0 sin  0
Z  Z 0  V cos  0  W sin  0
1.2 Sistemul de coordonate topocentric

U   X  X 0  sin  0   Y  Y0  cos  0
V   X  X 0  sin  0 cos  0   Y  Y0  sin  0 sin  0   Z  Z 0  cos  0
W   X  X 0  cos  0 cos  0   Y  Y0  cos  0 sin  0   Z  Z 0  sin  0
 1.2 Sistemul de coordonate topocentric

Sistemele de coordonate sunt necesare în scopul vizualizării

datelor și informațiilor geodezice pentru rezolvarea problemelor
din acest domeniu legate de poziționarea punctelor în spațiu. În
acest context putem identifica sisteme de coordonate globale și
locale utilizate în activitatea geodezică.
 1.2 Sistemul de coordonate topocentric

Se consideră un sistem local în care punctul de staţie P îndeplineşte

rolul de origine a sistemului (topocentru). Sensul pozitiv al axelor de
coordonate este considerat când:
- axa Za este îndreptată după tangenta la linia de forţă, către zenitul
astonomic;
- planul XaYa este perpendicular pe direcţia gravităţii (de aceea este
numit plan orizontal);
- axa Xa este situată în meridianul astronomic al punctului considerat
(direcţia nord), iar axa Ya este îndreptată spre direcţia estului astronomic.
 1.3 Sistemul de coordonate topocentric polar

Sistemul de coordonate polare:

OP = D = raza polară (distanţa măsurată în teren, după panta
terenului)
θ = azimutul (orientarea geografică)
α = unghiul de pantă
z = unghiul zenital (distanţa zenitală)
z +α = 100g = 900
 1.3 Sistemul de coordonate topocentric polar

Se poate observa că trecerea de la un sistem de

coordonate la celălalt se poate face pe baza relaţiilor de
calcul:

d  D cos   D sin z
X P  d cos   D cos  cos   D sin z cos 
YP  d sin   D cos  sin   D sin z sin 
H P  D sin   D cos z  dtg  dctgz
 1.4 Datumul geodezic

Datumul geodesic reprezintă un set de parametri care

defineşte un sistem de coordonate, precum şi un set de
puncte de control/referinţă între care se cunosc relaţii
geometrice, fie prin măsurare, fie prin calcul.
 1.4 Datumul geodezic

Pentru sistemul GPS se definesc ca datum coordonatele

staţiilor de urmărire a sateliţilor, care asigură condiţiile unui
datum geodezic global unic. În acest caz, datumurile geodezice
naţionale nu sunt relevante pentru poziţionarea cu sateliţi, cu
excepţia cazului când rezultatele poziţionării trebuie
comparate cu cele obţinute cu tehnici de teren clasice.
 1.4 Datumul geodezic
Majoritatea statelor care folosesc sistemul GPS nu au un
control asupra datumului pentru sateliţi. Dacă operatorii de
sistem hotărăsc să schimbe datumul din diferite cauze,
utilizatorii sistemului trebuie să accepte aceste schimbări.
Operatorii de sistem au responsabilitatea de a întreţine
un datum global şi de a calcula efemeridele sateliţilor pe
orbita lor. Calitatea efemeridelor are efecte asupra preciziei şi
încrederii rezultatelor poziţionării obţinute de utilizatori.
 1.4 Datumul geodezic

Ca sistem de coordonate global se adoptă sistemul geodezic WGS

84 (Word Geodetic System 1984) cu următorii parametri:
    elipsoidul:      WGS 84;
    semiaxa mare a elipsoidului:   a=6 378 137.0 m;
    turtirea elipsoidului:     f=1/298*257 223 563;
constanta gravitaţională geocentrică:   GM=3 986
004*418*108m3 s-2;
coeficientul armonic zonal normalizat de gradul doi al
geopotenţialului:   
C2.0= -0.484 166 774 985*10-3;
   viteza unghiulară de rotaţie a Pămîntului:   w=7 292 115 * 10-
 1.4 Datumul geodezic

Ca sistem de referinţă se determină sistemul geodezic de referinţă

european ETRS 89 (European Terrestrial Reference System 1989) cu
următorii parametri:
elipsoidul:   GRS 80;
    semiaxa mare a elipsoidului:   a = 6 378 137.0 m;
    turtirea elipsoidului:   f = 1/298*257 222 101;
    constanta gravitaţională geocentrică:   GM=3 986 005*108 m3s-2;
    coeficientul armonic zonal de gradul doi al geopotenţialului:   
J2 = 108 263*10-8;
viteza unghiulară de rotaţie a Pămîntului:   w=7 292 115*10-11 rad s-
.
1
 1.4 Datumul geodezic

Poziţia punctelor RGN în sistemele de referinţă se determină:

prin coordonatele carteziene geocentrice X, Y, Z, cu originea în
centrul elipsoidului, axa X coincide cu direcţia meridianului de
origine, axa Y completează sistemul în planul ecuatorului, iar
direcţia axei Z coincide cu axa de rotaţie a elipsoidului de referinţă;
prin coordonatele geodezice: latitudinea geodezică - B,
longitudinea geodezică - L, altitudinea geodezică - H;
prin coordonate rectangulare plane x (N), y (E) şi altitudinea
normală h.
 1.4 Datumul geodezic

În scopul cartografierii la scară mică coordonatele rectangulare

plane x (N), y (E) se calculează în proiecţia Universală Transversală
Mercator UTM (Universal Transversal Mercator) în fuse de şase
grade.
Meridianele axiale ale fuselor de şase grade sînt meridianele cu
longitudinea 27, 33 grade şi coeficientul de scară k = 0,9996.
Originea coordonatelor în fiecare zonă este intersecţia
meridianului axial cu ecuatorul;
valoarea ordonatelor meridianelor axiale este egală cu 500 000
m.
 1.4 Datumul geodezic

În scopul executării ridicărilor topografice şi cadastrale la

scara 1:10 000 şi mai mare, coordonatele rectangulare plane x (N),
y (E) se calculează în proiecţia Transversală Mercator TM
(Transversal Mercator) cu următorii parametri:
    longitudinea geodezică a meridianului axial:   Lo =  28°24'

    coeficientul de scară pe merdianul axial:   ko = 0,99994;

    abscisa convenţională:   xo = - 5 000 000 m;

    ordonata convenţională:   yo = 200 000 m.

 1.4 Datumul geodezic

Altitudinile geodezice ale punctelor RGN se determină

nemijlocit din măsurătorile satelitare, sau se calculează ca suma
altitudinii normale şi înălţimii cvasigeoidului asupra elipsoidului
de referinţă.
Altitudinile normale ale punctelor RGN se consideră în
raport cu zero fundamental Marea Baltică. Pentru determinarea
înălţimilor cvasigeoidului asupra elipsoidului de referinţă pentru
teritoriul ţării se folosesc modelele geopotenţialului cu caracter
global, continental şi local.
 1.4 Datumul geodezic

Reţelele geodezice speciale şi reţelele geodezice pentru ridicări de teren

pot fi create în sisteme de coordonate cu caracter local, legate cu sistemul de
coordonate ETRS 89 sau WGS 84.
 Pentru crearea RGN se foloseşte timpul atomic internaţional luînd în
considerare corecţiile de trecere la sistemul de timp universal coordonat UTC
(Universal Time Coordinated) şi parametrii de rotaţie a Pămîntului, publicate
de Serviciul Internaţional de Rotaţie a Pămîntului IERS (International Earth
Rotation Service).
Măsurătorile prin sateliţi se execută în sistemul de timp GPS şi se aduc
la originea convenţională a longitudinilor BIH (Bureau International de l'
Heure), stabilit de IERS.
Scara RGN este determinată de etalonul de lungime - metru.
 1.4 Datumul geodezic
Cataloagele coordonatelor punctelor RGN se întocmesc şi se editează pe
întreg teritoriul ţării. În fişele de descriere ale punctelor sînt indicate
coordonatele geodezice ale RGN:
latitudinea geodezică - B,
longitudinea geodezică - L şi
altitudinea geodezică - H,
coordonatele plane x (N) şi y (E) în proiecţia Universală Transversală
Mercator UTM şi 
coordonatele plane x (N) şi y (E) în proiecţia Transversală Mercator TM.
Alături de coordonatele plane în catalog se amplasează altitudinile normale
ale punctelor RGN.
 1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

În practica geodezică, de foarte multe ori este necesar ca poziţia unui punct
definită într-un sistem de coordonate să fie cunoscută şi în alt sistem. Există două
clase de transformări:
- În prima categorie se încadrează transformarea coordonatelor care definesc
poziţia unui punct dintr-un sistem de coordonate în alt sistem de coordonate,
ambele sisteme aparţinând aceleiaşi familii.

În această categorie de transformare

intră trecerea de la coordonate curbilinii
geodezice (B, L, H)SG la coordonate
carteziene geodezice (x, y, z)SG.
 1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

În cea de-a doua categorie sunt cuprinse transformările de coordonate între

două sisteme care aparţin unor familii diferite, adică cele două sisteme au alte
origini şi sunt orientate diferit. Transformările care aparţin acestei clase sunt
următoarele:
- transformarea din sistemul terestru convenţional (x, y, z) SIC într-un sistem
geodezic care nu îşi are originea în centrul de masă al Pământului (negeocentric)
(B, L, H)SG
- transformarea coordonatelor astronomice (Φ, Λ) în coordonate geodezice
(B, L) şi, odată cu acestea, şi a azimutului şi altitudinii;
- transformări de coordonate de pe un elipsoid pe alt elipsoid, adică trecerea
de la coordonate (B, L, H)E1 la coordonate (B, L, H)E2
- transformarea coordonatelor geodezice (B, L) în coordonate rectangulare
(x, y), într-un sistem de proiecţie.
 1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Principiile metodei Helmert

Această metodă a fost folosită de către Hayford în anul 1909 la
determinarea parametrilor primului elipsoid internaţional, care îi
poartă numele. În metoda Helmert se neglijează unghiurile de rotaţie
dintre axele de coordonate ale celor două sisteme menţionate.

 X   Z  Y  0
 1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Transformările de coordonate Helmert cu 7 parametri adaugă trei rotații și o

schimbare de scară pentru cele trei coordonate. Acestea reprezintă mai bine
realitatea geodezică, în special pe suprafețe mari. O variantă folosită pentru
modelarea mișcării tectonice constă în determinarea valorii celor șapte parametri
care se modifică în timp. În practică, metoda de transformare a coordonatelor
geocentrice cu trei parametri poate fi tratată ca un caz special al transformării
Helmert cu 7 parametri.
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Descrierea unei operaţii cu coordonate, este parte componentă

a descrierii sistemului de referinţă şi de coordonate. Se cunosc
două tipuri de operaţii cu coordonate: transformarea şi conversia
de coordonate.
Există şi combinaţii de mai multe operaţii, care se numesc în
literatura de specialitate concatenarea coordonatelor.
Modele de transformare în cazul datumurilor orizontale (2D),
a datumurilor spaţiale (3D) şi între două datumuri verticale
(unidimensionale 1D).
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Dacă există mai multe datumuri, se pune şi problema

transformărilor coordonatelor între datumuri.

Astfel, transformarea coordonatelor se realizează prin

schimbarea datumurilor.
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Determinarea coordonatelor într-un datum, plecând de la alt

datum, se poate realiza doar dacă se cunosc relaţiile de legătură,

algoritmul între cele două datumuri. Relaţiile de legătură se împart

în două componente:

• Formule care prezintă matematic procesul de transformare.

• Parametrii de transformare.
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Parametrii de transformare se determină analizând staţiile de

control, pentru care sunt cunoscute coordonate în ambele datumuri.
Numărul staţilor de control se stabileşte în funcţie de metoda aleasă
pentru transformare, de numărul maxim de staţii.
Modelele de transformare de la un datum la altul, depind de
tipurile de datumuri, vertical, orizontal sau complet, depinde de
poziţia unui datum faţă de altul, şi de precizia care se impune.
Pentru un datum vertical, se pot utiliza transformări care conţin
3 parametri, sau transformări care conţin cel puţin 4 parametri.
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Modelele de transformare utilizate pentru datumurile complete

sunt:
– transformari cu 3 parametri, când axele de coordonate ale
sistemului cartezian tridimensional, pentru cele două datumuri, sunt
paralele;
– o transformare cu 7 parametri, când axele nu sunt paralele.
Procesul de transformare a coordonatelor se prezintă sub forma
unor scheme.
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Transformările de coordonate utilizate se clasifică în două

categorii:
A) Transformări locale de coordonate fără model de
distorsiune a datelor, de tip Helmert, cu 7 parametri sau 4
parametri, unde abaterea standard este de ± 0.10 m sau mai mică.
B) Transformări de coordonate cu model de distorsiune a
datelor, unde abaterea standard a coordonatelor transformate este
în jur de ± 0.10 – 0.15 m, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile
existenţei unui număr suficient de puncte comune, repartizate
uniform pe teritoriul ţării.
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Conversia coordonatelor
Operaţia de conversie, modifică coordonatele dintr-un sistem
de referinţă şi de coordonate în altul, cu precizarea că ambele
sisteme au la bază acelaşi datum. În cazul conversiei de
coordonate, valorile parametrilor sunt exacte.
Operaţia cu coordonate este utilizată, pentru obţinerea
coordonatelor carteziene bidimensionale din coordonate
elipsoidale, şi invers, în cadrul procesului de reprezentare a
suprafeţei terestre prin intermediul proiecţiilor cartografice.
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Funcție de precizia cerută pentru executarea lucrărilor

geodezice, transformarile de coordonate se realizează cu

programul GTRANS (versiunea 3, Suedia), cu abateri

standard de transformare de ±10-15 cm.

 1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Triangulația Moldovei (și a altor țări europene) s-a bazat pe

existența punctului fundamental în PULKOVO (Rusia) avînd
orientarea spre punctul BUGRÎ și cu următoarele coordonate:

B  59 46 15,359
0 / //

L  30 19 28,318
0 / //

A  121 06 42,305
0 / //
 Centrul sistemului de coordonate СК-42

Observatorul din Pulkovo Centrul săli observatorului din Pulkovo

B  59 0 46 /15,359 //
L  30 019 / 28,318 //
A  1210 06 / 42,305 //
 1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Datorită automatizării transformărilor de coordonate

manipularea datelor devine mai rapidă și astfel obţinem și un efect
economic bine venit.
Această aplicaţie se poate plasa online și face o legătură cu
sistemul naţional de poziţionare MOLDPOS astfel utilizatorii
geodezi, ingineri cadastrali, topografi și alţii vor putea executa
calculul transformărilor de coordonate.
1.5 Determinarea parametrilor de transformare a lui Helmert

Integrarea transformărilor de coordonate într-o aplicaţie ne

ușurează efectuarea lucrărilor topo-geodezice și cartografice, și
ne permite să efectuăm transformările fără erori datorită
formulelor de transformare preexistente având în faţă o interfaţă
simplă, formulele fiind în spatele aplicaţiei.