Sunteți pe pagina 1din 9

SISTEME DE COORDONATE

UTILIZATE IN GEODEZIE

Sistemul de coordonate geografice este un sistem de


referin care utilizeaz coordonatele
unghiulare, latitudine (nordic sau sudic)
i longitudine (estic i vestic) i servete la determinarea
unghiurilor laterale ale suprafeei terestre (sau mai general
ale unui sferoid).

Reeaua liniilor meridianelor i latitudinilor care se


intesecteaz sub un unghi de 90, este un sistem imaginar
care mparte suprafaa globulului, cu scopul
uurrii orientrii. Ecuatorul aparine liniilor de latidudine
fiind linia cea mai lung ce mparte globul n

dou emisfere denord i sud care sunt aezate


perpendicular (90) pe raza globului terestru, ecuatorul
fiind linia care delimiteaz latitudinea nordic de cea
sudic.
Meridianele ntersecteaz liniile de latitudine sub un unghi
de 90 i unesc cei doi poli ai pmntului.
Meridianul care trece prin obsevatorul astronomic din
localitatea Greenwich Marea Britanie este azi
considerat meridianul zero, de aici se consider
longitudinea estic sau vestic n funcie de poziia
meridianului fa de meridianul zero i prelungirea acestui
meridian (meridianul de 180).
Pn la nceputul secolului XX, meridianul 0 nu era
considerat acelai punct, de exemplu un astfel de punct
prin care trecea meridianul 0 era El Hierro cu denumirea
veche Ferro situat pe insulele Canare, sau Parisul era
considerat la fel punctul prin care trecea n trecut
meridianul 0.
Azi fiind acceptat pe plan internaional faptul c meridianul
0 trece prin Greenwich o localitate lng Londra, pmntul
fiind considerat de form sferic, mai precis de forma unui
geoid.
latitudinea (Lat.) este unghiul dintre orice punct i
ecuatorul. Liniile cu o latitudine constant sunt numite
paralele. Ele traseaz cercuri pe suprafaa Pmntului,
dar singura paralel care este un cerc mare
esteecuatorul (latitudine=0 grade), cu fiecare pol
geografic aflat la 90 de grade (Polul Nord 90 N; Polul
Sud 90 S).

longitudine (Long.) este unghiul spre est sau vest al unui


punct arbitrar de pe Pmnt: Observatorul din
Greenwich (Marea Britanie) este considerat punctul
internaional cu longitudine 0 grade. Anti-meridianul
Greenwich este att 180V ct i 180E. Liniile de
longitudine constant sunt numite meridiane. Meridianul
care trece prin Greenwich este meridianul primar. Spre
deosebire de paralele, toate meridianele sunt jumti
de cercuri complete i nu sunt paralele: ele se
intersecteaz la polul nord i la cel sud.
Combinnd aceste dou unghiuri, poate fi specificat
poziia orizontal a oricrui punct de pe Pmnt.
Sisteme de coordonate n spaiu
Unui punct de pe suprafaa topografic, n sistemul
geodezic, i se poate stabili poziia n spaiu
prin coordonate rectangulare, sau prin coordonate polare .
a) coordonate rectangulare: XP = abscisa punctului P
YP = ordonata punctului P
HP = PPo = cota punctului P,
care reprezint nlimea msurat dup verticala
punctului considerat deasupra planului de
comparaie XOY
b) coordonate polare: OP = D = raza polar (distana
msurat n teren, dup panta terenului)
= azimutul (orientarea geografic)
= unghiul de pant
z = unghiul zenital (distana zenital)

z + = 100g
Sistemul de coordonate polare este un sistem de
coordonate bidimensional n care fiecrui punct din plan i
se asociaz un unghi i o distan. Sistemul coordonatelor
polare este util mai ales n situaii n care relaia dintre
dou puncte este mai uor de exprimat n termeni de
distane i direcii (unghiuri); n sistemul cartezian sau
ortogonal, o astfel de relaie poate fi gsit doar cu ajutorul
formulelor trigonometrice.
Deoarece sistemul de coordonate este bidimensional,
fiecare punct este determinat de dou coordonate polare:
coordonata radial i coordonata unghiular. Coordonata
radial (notat de obicei cu ) reprezint distana unui
punct fa de un punct central, numit pol(echivalent
cu originea din sistemul cartezian). Coordonata unghiular
(cunoscut i sub numele de unghi polar, sau azimut, i
notat cu sau ) reprezint unghiul, n sens
trigonometric sau invers orar (invers acelor de ceasornic)
necesar pentru a ajunge la el de la direcia de 0,
numit axa polar (echivalent cu axa absciselor din
coordonatele carteziene plane).
Sisteme de coorodonate naturale
Termenul natural definete suprafaa de referin a
sistemului de coorodonate, in cazul nostru Geoidul. De
asemenea, mrimile care definesc sistemul sau
coordonatele sunt referite tot in funcie de elemente
naturale (latitudine si longitudine astronomic). Acest
sistem de coordonate nu este folosit in calculele geodezice
deoarece suprafaa de referin, geoidul, este greu
calculabil (Volumul I, Capitolul 2.2). Din acest motiv, in

mod frecvent se utilizeaz ca suprafa de referin


elipsoidul de rotaie sau sfera de raza medie Gauss.
Sistemul de coordonate cartezian geocentric
Sistemul de coordonate cartezian geocentric (Figura 1) are
ca suprafa de referin geoidul. Este sistemul de
coorodonate fundamental al geodeziei. Este un sistem de
coordonate tridimensional rectangular cu centrul in centrul
de mas al Pamantului. Poziia unui punct oarecare P de
pe suprafaa Pamantului este definit atat in sistem
tridimensional cat si in coordonate astronomice. Cele trei
axe rectangulare sunt:
-

Axa Z este axa polilor;

Axa X este in planul ecuatorului i intersecteaz


meridianul 0;

Axa Y este perpendicular pe celelalte doua,


situat in planul ecuatorului, cu sensul pozitiv spre
est.

Principalele sisteme de coordonate naturale. Sistemul de


coordonate natural
Coordonatele astronomice sunt:
latitudinea astronomic, notata ;
-

longitudinea astronomic, notat .

Pentru a defini poziia punctului nu pe geoid ci pe


suprafaa terenului, acestor doua coorodonate li se adaug
altitudinea ortometric, notat HOR.
Latitudinea astronomic, , a punctului S este unghiul
format de verticala punctului S cu planul ecuatorial al
geoidului. Longitudinea astronomic, , este unghiul
diedru format de meridianul astronomic al punctului
Greenwich cu meridianul punctului S. Altitudinea
ortometric, HOR, este diferena pe vertical, msurat pe
verticala locului, dintre punctul S de pe suprafaa terenului

si punctul in care verticala punctului S ineap geoidul.


Fizic, verticala unui punct oarecare S este dat de firul cu
plumb. Toate observaiile geodezice sunt referite la
verticala locului, care trebuie s coincid cu axa verticala a
oricarui aparat geodezic (staie total, receptor GPS,
nivela) amplasat in punctul respectiv.
Sistemul astronomic local.
Sistemul de coordonate prezentat mai sus este un sistem
tridimensional si nu poate fi utilizat in lucrrile topografice
curente. Pe intinderi mici este nevoie ca suprafeele de
teren sa fie prezentate pe planuri. Orice suprafa de teren
este de la sine inteles ca este o calota sferic. In
momentul proiectrii pe un plan se produc anumite rupturi,
apar anumite erori pe distane, pe unghiuri, in calculul
suprafeelor. Daca planul pe care se proiecteaz suprafaa
de interes este tangent la suprafaa respectiv (o suprafa
mica), atunci deformaiile datorate proieciei sunt minime.
Planul nou creat trebuie sa aib un sistem de coordonate
local plan bine definit. De asemenea, trebuie definit
datumul de referina (Capitolul 6 din Cursul de topografie
geodezie, Volumul II). Ca punct fundamental sau de
origine al sistemului de coordonate (topocentru) poate fi
ales punctul P de pe suprafaa pamantului. Oricare punct
de pe suprafaa fizica a Pamantului poate deveni origine a
unui sistem de coordonate (topocentru). Acest nou sistem
de coordonate (Figura 1), astronomic local, are axele
definite astfel:
planul orizontal xaya este perpendicular pe direcia
gravitii;

axa xa este situat in meridianul local al punctului P


(originea sistemului), deci cu sensul pozitiv spre nordul
geografic;
axa ya are sensul pozitiv spre estul astronomic si este
perpendicular atat pe axa xa cat si pe direcia gravitii;
altitudinea, HOR, definit si mai sus, este indreptat
dup tangenta la direcia gravitii, cu sensul pozitiv ctre
zenitul astronomic.
Orice alt punct din vecinatatea punctului P si vizibil din
acest punct, poate fi determinat in acest sistem de
coordonate prin msuratori clasice (direcii, distane,
unghiuri zenitale) sau GPS. Msuratorile clasice sunt
denumite si coordonate astronomice polare locale:
D - distanta inclinat dintre cele doua puncte;
- azimutul astronomic al punctului de staie in raport
de punctul nou, R;
- unghiul zenital, format intre verticala locului
punctului P si direcia PR;
Coordonatele astronomice polare locale care definesc
poziia punctului nou R in sistemul astronomic local pot fi
transformate in coordonate naturale locale, respectiv
xaya HOR, pentru punctul R.

(1)

Sisteme de coordonate convenionale


Dupa cum am precizat anterior, in practica geodezic,
geoidul este nlocuit cu un elipsoid de rotaie. Alegerea
unui elipsoid de rotaie nu se face intamplator. Este
necesar ca elipsoidul ales sa fie foarte apropiat de geoid in
zona de interes. In prezent se utilizeaz elipsoidul WGS84
care aproximeaz cel mai bine geoidul i este utilizat de
toate rile care efectueaz determinri GPS.