Referat

La Cartografie
SI
Legătura între coordonatele geografice și sfericeși cele
plane polare și rectangulare
A efectuat : Turcu Alexandra COT 16.09
 Sistemul de coordonate geografice este un sistem de referință care utilizează
coordonatele unghiulare, latitudine (nordică sau sudică) și longitudine (estică și vestică) și
servește la determinarea unghiurilor laterale ale suprafeței terestre (sau mai general ale
unui sferoid). Globul este împărțit în 360° (grade) latitudine și 180° (grade) longitudine.
Un sistem de coordonate geografice definește orice locații de pe Pământ prin 2 sau 3
coordonate ale unui sistem de coordonate sferice care este aliniat la axa în jurul căreia se
învârte Pământul. Pornind de la teoriile vechilor babilonieni, extinse ulterior de Ptolemeu, unui
cerc întreg i s-au atribuit 360°
Latitudinea (φ) este unghiul format de normala dusă în punctul dat, cu planul ecuatorului
şi se măsoară de la ecuator spre nord având valori pozitive sau spre sud având valori negative. La
ecuator avem φ = 00 , iar la poli φ = ± 900 .
Longitudinea (λ) este unghiul diedru format de planul ce trece prin meridianul punctului
dat. Longitudinea se măsoară de la meridianul origine spre est având valori pozitive sau spre vest
având valori negative. Pe plan internaţional se consideră ca meridian origine, meridianul
Greenwich. Latitudinea şi longitudinea determină poziţia unui punct pe suprafaţa elipsoidului
sau sferei.
 Coordonate rectngulare:
Pentru determinarea coordonatelor plane ale unui punct pe o harta sau plan se utilizeaza
caroiajul kilometric, care este o retea de patrate, trasat numai pe harta si inexistenta în teren,
având latura de 1km în teren, trasate pentru valori kilometrice întregi. Determinarea poate sa tina
sau poate sa nu tina cont de deformatia hârtiei planului.
În cazul în care trebuie sa se tina cont de deformatia hârtiei planului, se determina
coeficientii pe cele doua directii - x si y - ale planului, coeficienti care au expresiile:

[2.3]
în care DT = distanta teoretica între doua linii de caroiaj succesive, DRx , respectiv DRy ,
distantele reale între aceleasi doua linii de caroiaj, pe directia x respectiv y. Distantele de mai sus
se calculeaza functie de scara planului în cazul lui DT, respectiv se masoara cu mare atentie cu o
rigla si se transforma în unitati din teren, în cazul lui DRx, respectiv DRy.
Relatiile de calcul pentru coordonatele plane X si Y sunt :

[2.4]
în care XSV si YSV sunt coordonatele coltului de sud-vest al caroiajului în care se gaseste
punctul ale carui coordonate se determina; n este numitorul scarii; a, c reprezinta segmentele
masurate pe harta, pe paralelele duse prin punct la axele de coordonate (figura 2.8)
Daca determinarea coordonatelor nu tine cont de deformatia hârtiei planului, în relatiile
2.4 valoarea coeficientilor kx respectiv ky va fi egala cu 1.
Dar problema se poate pune si invers, în sensul ca date fiind coordonatele unui punct din
teren se cere ca acesta sa fie raportat pe harta. Pentru rezolvarea problemei se vor calcula
segmentele corespunzatoare fractiunilor de kilometri pentru cele doua coordonate, se va alege
coltul de sud-vest si se vor raporta segmentele calculate pe axele de coordonate. La intersectie
se va gasi punctul determinat în teren.
De-asemeni sunt valori ce stabilesc poziţiile pe hartă ale unor detalii din teren. Aceste
coordonate se notează cu X şi Y şi reprezintă depărtarea punctului dat faţă de un sistem de axe.
Axa XX’ se numeşte abcisă, iar YY’ se numeşte ordonată; punctul de intersecţie O se numeşte
originea sistemului de coordonate. În topografie axa abciselor coincide cu linia meridianului care
trece prin punctul de origine al sistemului, iar drept direcţie a acestei axe se ia direcţia nord.
 Pe hărţile topografice coordonatele rectangulare ale oricărui punct pot fi determinate cu
ajutorul reţelei kilometrice.
Coordonate sferice polare
În matematică, sistemul de coordonate sferice este un sistem de coordonate pentru
reprezentarea figurilor geometrice în trei dimensiuni folosind trei coordonate: distanța radială
dintre un punct și o origine fixată, unghiul zenit față de axa pozitivă z și unghiul azimut față de
axa pozitivă x. Există mai multe convenții pentru reprezentarea acestor coordonate, dar cea mai
des întâlnită folosește simbolurile ρ, φ și θ, unde ρ reprezintă distanța radială, φ reprezintă
unghiul zenit, iar θ reprezintă unghiul azimut.
Dacă se consideră punctul Q de coordonate 0 şi 0 ca pol al sistemului de coordonate
sferice, poziţia unui punct oarecare de pe suprafaţa sferei se determină cu ajutorul distanţei
zenitale z si a unghiului azimutal A. În cazul suprafeţei sferice a Pământului meridianele şi
paralelele sunt înlocuite de verticaluri şi almucantarate. În acest caz meridianelor le vor
corespunde cercuri mari de pe suprafaţa sferei. Planele corespunzătore acestora nu vor trece prin
diametrul ce reprezintă axa polilor ci printr-un alt diametru. Aceste cercuri şi corespondentele lor
de pe hartă se numesc verticaluri. Paralelelor le corespund cercuri mici iar planele lor sunt
perpendiculare pe diametrul corespunzător verticalurilor. Aceste cercuri şi corespondentele lor
de pe hartă se numesc almucantarate. Verticalurile şi almucantaratele sunt linii de coordonate ale
sistemelor de coordonate sferice polare.
Caroiajul reprezintă o rețea de drepte perpendiculare între ele, desenată pe o foaie de hârtie
pentru a ajuta transpunerea, pe această foaie, a unui desen, a unei hărți etc.[1]
În topografie caroiajul servește pentru a defini locații de pe hărți, folosind coordonate
carteziene. Liniile grilei de pe hărți definesc sistemul de coordonate, și sunt numerotate pentru a
oferi o referință unică de caracteristici.
Sistemele de caroiaj variază, dar cel mai comun este o grilă pătrată cu linii care se
intersectează reciproc în unghiuri drepte și sunt numerotate secvențial de la origine, din partea
stângă de jos a hărții. Numerele grilei de pe axa est-vest (pe orizontală) sunt numite Est, iar
numerele de rețea de pe axa nord-sud (pe verticală) se numesc Nord. Grila poate fi arbitrară, sau
se poate baza pe distanțe specifice, de exemplu, unele hărți folosesc distanța de un kilometru
pentru latura unui pătrat de grilă[2].
O referință din rețea localizează o regiune pătrat unică pe hartă. Precizia de localizare
variază, de exemplu un plan simplu de oraș poate utiliza un sistem grilă simplu cu litere unice
pentru Est și numere unice pentru Nord. O referință în acest sistem, cum ar fi H3, localizează un
anumit pătrat, mai degrabă decât un singur punct.
Punctele pot fi localizate prin referință la grila de pe hărți care utilizează un sistem
standard pentru Est și Nord, cum ar fi Sistemul de coordonate Universal Transverse Mercator⁠(en),
utilizat în întreaga lume[3], sau Proiecția Stereografică 1970 folosită în România. Aceste puncte
pot fi apoi amplasate pe un alt suport folosind referințele de rețea, chiar dacă se folosesc hărți
la scară diferită. Pa harta topografica la scara 1 : 25 000 latura unui patrat al retelei,
cu lungimea de 4 cm, corespunde pe teren unei distante de 1 km.
Din aceasta cauza reteaua geometrica mai este cunoscuta si sub denumirea de caroiajul k
ilometric. Prin extensie
a inceput sa se vorbeasca de caroiaj kilometric si in cazul hartilor la scari mai mici,
desi lungimea laturii patratului se reduce, crescand in schimb valoarea sa de pe teren .