.Orientarea în spațiu. Modalități de orientare în spaţiu *Ce înseamnă „a te orienta"?

Noţiune de spațiu, orizont, linia orizontului, părţile orizontului. Notiune de azimut.

Orientarea după azimut. Desenul. Planul.
Orientare în spatiu
Pentru orientare există un sistem de cercuri imaginare (meridiane şi paralele) trasate pe
suprafaţa Pământului cu ajutorul cărora se stabileşte poziția unui punct pe glob. Ele constituie
sistemul de coordonate geografice. Acestea sunt longitudinea și latitudinea.
Longitudinea este distanta de la primul meridian (Meridianul 0) spre est sau spre vest,
măsurată în grade, minute și secunde, pe paralela locului până la un punct dat. Meridianul 0 trece
pe lângă Londra (la Greenwich) şi a fost stabilit în anul 1844. Ca mărime longitudinea variază
între 00 -1800. Meridianul 00 şi cel de 1800 împart globul terestru în două emisfere: Emisfera
Estică şi Emisfera Vestică.
Latitudinea este distanta de la Ecuator spre nord sau spre sud, măsurată în grade, minute şi
secunde, pe meridianul locului până la un punct dat. Ecuatorul este cercul imaginar ce trece la
jumătatea distanţei dintre cei doi poli ai Pământului (locul de intersecţie a axei Pământului cu
suprafaţa terestră). El împarte globul în două emisfere: Emisfera Nordică sau Boreală şi Emisfera
Sudică sau Australă.
Distanta de la Ecuator până la Polul Nord este de 900; aceeaşi distanţă de
900 fiind şi până la Polul Sud. In afara Ecuatorului mai există şi alte paralele importante: tropicele
(Tropicul de Nord sau Tropicul Racului și Tropicul de Sud sau Tropicul Capricornului, ambele
fiind situate la 230 30' față de Ecuator) și cercurile polare (Cercul Polar de Nord și Cercul Polar
de Sud, ambele fiind notate cu 660 30', valorile reprezentând distanta faţă de Ecuator).

Intre cele doua tropice se desfisoara Zona calda a Olobului, lar Intre tropice si cercurile
polare se gasesc cele doua zone temperate. Dincolo de cercurile polare sunt cele doua zone reci.
Orizontul este linia care separa cerul de pamant. Cel mai bine acesta se poate vedea la mare
când vă uitați în larg. Atunci cand linia orizontului este ascunsa de copaci, cladiri, muntii, etc,
rezultatul intersectiei acestora cu cerul se numeste orizontul vizibil.
Privind în depărtare, privirea se ciocneste cu o linie numita orizont. Este foarte usor sa
răspunzi la întrebarea care este orizontul. Orizontul este un loc vizibil in care cerul atinge pamantul
sau corpul apei. Horizon este tot ceea ce se vede în jur. De fapt, orizontul este suprafata vizibila a
pământului din jurul nostru. Iar locul unde cerul se apropie de pământ sau de suprafața apei este
numit linia orizontului.
Fiind pe teren, puteti privi departe de tine în direcții diferite, la o distanta de aproximativ
două până la trei metri. Mai mult, dacă urcati mai sus, atunci linia de vedere va creşte, orizontul
se va extinde. Este imposibil să ajungeți la linia orizontului, încercând în mod constant så vä
apropiați de el, se va îndepărta.
Orizonturile se disting în patru direcții: nord, sud, vest şi est. De asemenea, nu uitați de
părțile nord-est, sud-vest, sud-est şi nord-vest ale orizontului - acestea sunt valorile sale
intermediare. Pentru a recunoaște corect orizontul orizontului în orice teren, înseamnă să navigați
în spațiu. În oraș și în pădure este destul de dificil să se determine laturile orizontului, deoarece
suprafața vizibilă a convergenței pământului cu cerul este închisă într-un caz de clădiri, in cealalta
de copaci.
Prezenţa orizontului dovedeşte circumferința globului, deoarece marginile liniei sunt usor
rotunjite,
Azimutul este unghiul în plan orizontal format de planul meridianului unui loc cu planul
vertical care trece prin locul respectiv şi printr-un punct de referință. [1] Această referinţă poate fi
nordul geografic sau nordul magnetic.
Termenul provine din limba spaniolă „acimut", derivat din limba araba . (as-simt), si
inseamnă „directie". Acesta este un termen utilizat în principal în domeniul orientării topografice,
în astronomie şi acronautică.
În general, azimutul reprezintă distanta unghiulară dintre directia Nord (care este definit
diferit în funcție de subiectul în cauză) și directia în care se încadrează perpendiculara unui
punct la orizont (de ex. o stea, în astronomie).
In astronomic punctul de referinta este punctul cardinal sud, ia memories sa tabela
V la N-E, in sensul normal al acelor de ceasornic,
In geodezie punctul-origine de masurare a azimutului este punctul cardinal nord. Azimutul
se măsoară in grade de la nord de la 0 pana la 36V (sau 4W') in sen bor de casa,
estul la 90°, sudul la 180° si vestul la 270°. Instrumentele topo-potelur pentru mai
folosesc cercul divizat in 400 de grade centesimale (2)
Azimutul poate fi, de asemenea, distanta unghiulara a unui punct fata de directia zero. In
acest caz este vorba despre sistemul de coordonate polare pentru determinarea prije pametno
a unui punct. Azimutul constituie una din coordonatele orizontale,
Desenul topografie este parte componenta a desenului tehnic si se refera la modul de
reprezentare a elementelor topografice de pe teren. Acesta cuprinde scrierea cartografich, sende
convenţionale pentru reprezentarea reliefului pe planurile şi harțile topografice precum si pe bile
speciale.
Pentru a răspunde multiplelor condiții impuse, planurile şi Harile topografice trebuie sa
îndeplinească următoarelor condiții:
*elementele reprezentate, datele cifrice şi inscriptiile să corespundă cu cele din teren
ca poziție și valoare, asigurând astfel precizia şi autenticitatea lor.
*elementele reprezentate să fie clare, expresive și ușor de citit.
Portativul reprezintă o rețea de linii care asigură scrierea corectă a literelor. El este format
din 13 (sau 9) linii longitudinale (echidistante), dintre care 4 sunt liniile principale care limitează
înălţimea literelor majuscule şi minuscule, celelalte linii sunt auxiliare. Liniile transversale
echidistante trasate sub un anumit unghi asigură lățimea, grosimea și spațiul dintre litere.

Planul topografic este reprezentarea conventionala, in plan, analogica sau digitala, a unei
suprafete de teren, intr-o proiectie cartografica si intr-un sistem de referinta. In Romania planul
topografic se intocmeste in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta
Marea Neagra 1975. Acestea sunt scarile uzuale la care se intocmesc planurile topografice,
planurile cadastrale si profilele longitudinalee si cele transversale:
Planuri topografice:
Planuri topografice de bază, la scările 1:10000 și 1:1000.
Planuri topo-cadastrale de bază, la scările 1:10000; 1:5000 şi 1:2000.
Planuri topografice de situatie, la scările 1:2000 sau 1:1000
Planuri topografice urbane, la scarile 1:1000 si 1:500.
Planuri de detaliu la scarile 1:200; 1:100 si 1:50.
Planuri cadastrale :
Planul cadastral de baza se intocmeste la scarile : 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:5000
Planul cadastral de ansamblu : 1:10000, 1:25000, 1:50000
Pofile longitudinale
Pentru distante : 1:1000
Pentru inaltimi : 1:100
in zonele de ses se mai folosesc scările 1: 2000 şi 1:200.
Profilul transversal
Se intocmeşte, de obicei, în fiecare punct pichetat şi este o sectiune transversala, normalá pe
axa construcţiei. Profilul transversal se execută la scări mai mari decât cele folosite pentru
intocmirea profilului longitudinal, iar raportarea lui se face la aceeași scară, atât pentru inaltimi,
cât şi pentru lungimi.
1.3. Aplicația practică Nr.1: Orientarea cu ajutorul busolei, ceasornicului, după Soare,
Steaua Polară
Orientarea după Soare, după Steaua Polară şi cu ajutorul stelelor mai stralucitoare
Când avem o hartă, orientarea sau stabilirea locului unde ne aflăm și unde vrem să ajungem
este destul de simpla, dar sunt situații când din diferite motive, nu avem o hartă sau pe hartă nu ne
este indicat nici un punct cardinal (pe hărţi, în special pe cele noi, este indicat Nordul) si atunci
lucrurile la prima vedere se complică, dar totul se poate rezolva foarte simplu.
Orientarea cu ajutorul ceasului
Daca avem un ceas cu afisaj cu limbi indicatoare (nu unul cu afisaj electronic), cu ajutorul
Soarelui, putem afla directia Sud,
Se ține ceasul orizontal cu limba mica (cea care indica ora) indreptata in directia in care se
afla Soarele. Bisectoarea unghiului format de direcția limbii mici si directin imaginard ce trec prin
centrul ceasului si ora 12 de pe cadran, indica directia S.
Orientarea cu ajutorul pozitiei Soarelui
Se stabileşte după luna calendaristică şi oră, punctele cardinale Nord, Sud si Est.
în februarie, la ora 6, pozitia Soarelui indica Estul, la ora 12 indica Sudul, iar la ora 18 indica
Nordul, etc
Orientarea cu ajutorul busolei
Orientarea în teren nemarcat și necunoscut se poate face folosind busola și cunoscând
azimutul direcţiei spre care dorim să ne îndreptăm, sau dacă reuşim să identificăm un obiectiv
(arbore, o stâncă, o plantă, etc), tot azimutul ne ajută să ajungem la el fără a exista riscul de a ne
rătăci.
Busola are cadranul împărțit în 360 de grade, iar gradaţia 0 (zero) sau 360 corespunde
Nordului. Cu ea putem determina cu ușurință direcţia Nord și azimutul unei direcţii care ne
interesează.
Se caută în teren un obiectiv cunoscut - un punct fix, pe direcția la care dorim să ajungem.
Apoi stabilim direcția Nord, acul magnetic să fie cu vârful pe litera "N" sau "360". Din această
poziție se roteşte cadranul gradat până când, privind cu ochiul prin cătare spre înălţător, se observă
obiectivul ales. Valoarea gradaţiei de pe cadran, din dreptul semnului, este chiar azimutul direcției
pe care dorim să o urmăm. Respectând această valoare putem ajunge la obiectivul propus chiar
dacă datorită înaintării, nu mai avem posibilitatea să vedem reperul ales datorită denivelărilor de
teren, a pădurii, a ceții, a nopții, etc.
Notă: Trebuie să se aibă în vedere faptul că determinarea direcţiei se realizează cu
aproximaţie. O eroare de citire de 1 grad de pe cadran, poate da o eroare de 20 de m în teren pentru
fiecare km distanţă.
Orientarea cu ajutorul Stelei Polare
Prin poziţia ei Steaua Polară fixează direcția nordului şi ne oferă posibilitatea de a ne putea
orienta. Prelungind direcția nord în sens contrar Stelei Polare avem direcția sud. Direcţia nord-sud
este direcția meridianului geografic al locului. Privind spre nord avem la dreapta răsăritul (sau
estul) şi la stânga apusul (sau vestul) Cele patru puncte ale orizontului- punctele nord, sud, est,
vest - se numesc puncte cardinale.
Cunoaşterea poziției Stelei Polare determină orientarea noastră pe timpul noptii. În acest
scop, prelungim linia care leagă ultimele două roți ale Carului Mare cu o distanță de cinci ori mai
mare decât distanţa dintre ele.
Unghiul dintre raza vizuala indreptata spre Stenun Polar si planul orizontuful reprezinta
înălţimea deasupra orizontului pentru aceasta stea. Referitor in ea, facem urmitoarele constatari
când ne deplasăm de-a lungul meridianului in directin nord, din cauza ca Pamantul este sferie
observăm ca Stenun Poland are o inaltime din ce in ce mai mare. La Polul Nord, Steaua Polaris
vede chiar deasupra capului (la zenit). Daci insa ne deplasam spre tinuturile ecuatoriale, St
Polara se vede din ce in ce mai jos, avand o inaltime deasupra orizontului tot mai mica. La Boutor
această coordonata devine zero.
După cum se știe, valoarea in grade de la ecuator până la o localitate data (misurata de
lungul meridianului acelei localitati)se numește latitudinea localitatii.
Inaltimea deasupra orizontului corespunzătoare Polarci coincide cu latitudinea localităţii in
care ne găsim. De exemplu, dacă inaltimea Polarei este de 470, latitudinea localităţii respective
este tot 470
1.4. Aplicația practică Nr.2: Orientarea în spatiu după semnele locale.
Orientare dupa semnele naturii are in vedere in principal un element foarte simplu - Soarele
si in special caldura si lumina emise de acesta (sau lipsa lor) care influenteaza elementele naturii
si pe care plantele si animalele au nevoie sa o capteze cat mai mult. Multe dintre aceste metode
sunt valabile doar in emisefera nordica.
Nord:
1 - vegetatia este mai rara si mai putin dezvoltata in partea de Nord insa in partea de nord a
poienilor din padure, iarba este mai deasa decat pe cea de sud
2-intrarea in musuroaiele de cartite este spre Nord
- arborii au coaja mai groasa in partea de Nord (sau umeda, neregulata, crapata) iar inelele
de crestere sunt mai apropriate intre ele in partea de Nord
U-vanturile puternice insotite de zapezi vin de obicei dinspre Nord
5- lichenii sau muschii de pe stancile izolate sau pietrele mai mari se afla pe partea indreptata
spre Nord iar muschii arborilor izolati sunt orientati inspre Nord
6-sub pietre, pamantul e mai umed inspre Nord
1 - zapada se afla in cantitati mai mari in partea de Nord, in special lama
lo - zapada se mentine mai mult timp pe partea de nord a copacilor, cladirilor si stancilor
5 - iarna, zapada este mai afunata pe partea de Nord