UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR DIN TÂRGU MUREȘ

Orientarea în spațiu

Student : Petricică Robert Cosmin

Anul I
Profesor : Dr. Radu Negru
Disciplină : Cartografie și Topografie
 Cuprins
1 Definiția orientării...............................................................................................................3

1.1 Punctele cardinale........................................................................................................3

2 Tipuri de Orientare..............................................................................................................4

2.1 Instrumente clasice și moderne....................................................................................4

2.2 Orientarea prin elemente naturale................................................................................6

3 Alte metode de orientare....................................................................................................10

Bibliografie...............................................................................................................................11
1 Definiția orientării

Orientarea în teren constă în determinarea punctelor cardinale și a punctului de stație

în raport cu detaliile înconjurătoare de planimetrie și de relief, alegerea direcției necesare
pentru deplasare și menținerea ei în timpul deplasării.

La baza orientării stă priceperea de a alege în teren reperele și folosirea lor în calitate
de faruri care indică direcțiile, punctele și hotarele necesare. Ca reper poate servi orice obiect,
care atrage imediat atenția la privirea spre teren conform posibilităților, reperele se aleg
uniform în sensul frontului și în adâncime pentru a asigura mai exact și mai rapid indicarea
țintei care a apărut în orice loc. Reperele stabilite se selectează de la dreapta spre stânga și pe.
Orientarea după semnele naturii are în vedere în principal un element foarte simplu - Soarele
și în special căldura și lumina emise de acesta (sau lipsa lor) care influențează elementele
naturii și pe care plantele și animalele au nevoie să o capteze cât mai mult. Multe dintre aceste
metode sunt valabile doar în emisfera nordică [ CITATION Bla16 \l 1048 ] .

1.1 Punctele cardinale

Se numesc puncte cardinale cele patru puncte cunoscute sub denumirea de nord
(miazănoapte), est (răsărit), sud (miazăzi) si vest (apus) : în afara acestora mai sunt și alte
puncte intermediare ale căror dispuneri și denumiri prescurtate sunt redate în Fig. 1. Acestea
din urmă sunt necesare pentru orientarea cât mai exacta în situația în care direcțiile spre
anumite detalii din teren nu coincid cu punctele cardinale.[CITATION Wik \l 1048 ]

Fig. 1 Punctele cardinale ( sursă:Wikipedia )

3
2 Tipuri de Orientare

Orientarea se împarte în două categorii principale : orientarea prin instrumente clasice

și moderne și orientarea prin elemente naturale.

Din prima categorie sunt acele metode care au o garanție și o exactitate mult mai
ridicată. Necesită în principal prezența unei busole și a unei hârți cât și un pachet de
cunoștințe pentru citirea datelor obținute.

În schimb cele naturale nu necesită aceste obiecte însă necesită un bagaj de cunoștințe
vast, pentru a putea să ne orientăm fără să ne ajutăm de alte obiecte, si strict cu lucrurile din
natura pe baza informațiilor cunoscute.

2.1 Instrumente clasice și moderne

Aceste instrumente sunt unele dintre cele mai cunoscute și folosite care dacă sunt
folosite bine sunt și cele mai sigure.

 Busola
Acest instrument este folosit pentru navigație cu scopul de a determina direcția relativă
a polilor magnetici ai Pământului. Cadranul busolei prezintă Polul Nord și Polul sud, precum
și direcțiile intermediare.

Busola are cadranul împărțit în 360 de grade, iar gradația

0 (zero) sau 360 corespunde Nordului (Fig. 2) . Cu ea putem
determina cu ușurință direcția Nord și azimutul 1 unei direcții care
ne interesează.

Se caută în teren un obiectiv cunoscut – un punct fix, pe

direcția la care dorim să ajungem. Apoi stabilim direcția Nord,
acul magnetic să fie cu vârful pe litera “N” sau “360”. Din
Fig. 2 Busolă ( sursă : Wikipedia)
această poziție se rotește cadranul gradat până când, privind cu
ochiul se observă obiectivul ales. Valoarea gradației de pe cadran,
din dreptul semnului, este chiar azimutul direcției pe care dorim să o urmăm. Respectând
această valoare putem ajunge la obiectivul propus chiar dacă datorită înaintării, nu mai avem

1
AZIMÚT s. n. Unghi format de planul meridianului unui loc cu planul vertical care trece prin locul respectiv și
printr-un punct dat

4
posibilitatea să vedem reperul ales datorită denivelărilor de teren, a pădurii, a ceții, a nopții,
etc. [CITATION Doc \l 1048 ]

 Harta
Harta este o reprezentare în plan, micșorată și generalizată a suprafeței Pământului
(Fig. 3 Hartă).

Orientarea folosind harta se poate face prin determinarea a unor repere pe care le
putem recunoaște pe hartă (un vârf, o stâncă, o cabană, etc.). Vom avea nevoie de minim două
repere recunoscute în teren și reprezentate pe hartă.

După detectarea poziției lor pe harta, vom mișca harta astfel încât poziția reperelor
alese din jurul nostru să corespundă cu poziția lor de pe hartă (reorientată în nouă poziție). De
exemplu, dacă recunoaștem două vârfuri în teren, trecute și pe harta, poziționăm harta astfel
încât linia imaginară care în teren unește cele două vârfuri să fie paralelă cu linia imaginară
care le unește pe hartă. Astfel, nordul hârții va indică nordul geografic și vom ști punctele
cardinale.

Mai departe vom stabili poziția noastră prin aproximarea distanței față de repere,
ținând harta conform punctelor cardinale. Dacă recunoaștem locul unde ne aflam și un alt
reper din teren, un vârf de exemplu, poziționăm harta astfel încât vârful menționat pe harta să
fie pe direcția vârfului văzut în teren, față de poziția unde ne aflăm. Odată poziționată harta în
funcție de teren, obținem punctele cardinale și ca să aflăm în ce direcție trebuie să mergem e
de ajuns să urmăm direcția dintre locul unde ne aflăm pe hartă și locul unde trebuie să

Fig. 3 Hartă (sursă : gis-unibuc.webnode.ro)

5
ajungem, aceasta fiind indicată de harta orientată conform punctelor cardinale.[CITATION
Hor11 \l 1048 ]

 GPS

GPS-ul (Global Positioning Sistem ) este  cea mai performantă metodă de

orientare în spațiu, acesta se poate folosi pentru dirijarea vehiculelor, a rachetelor și a
navelor marine. GPS-ul este un sistem de navigație prin satelit și a fost inventat de
americani în scopuri militare.

Sistemul de Poziționare Globală transmite datele cu o acuratețe de câțiva metri,

însă cu variantele mai avansate de GPS se pot face chiar și măsurători cu o acuratețe
mai mică de un centimetru.
Prin cunoașterea informației legate de cât de departe este un satelit, receptorul
știe că se află undeva pe suprafața unei sfere imaginare.
Prin utilizare a trei sateliți, acesta poate calcula longitudinea și latitudinea
receptorului în funcție de cazul în care cele trei sfere se intersectează (Fig. 4). Prin
utilizare a patru sateliți, Sistemul de Poziționare Globală poate determina și nivelul de
altitudine.[CITATION Joh08 \l 1048 ]

Fig. 4 Calculul prin intermediul sateliților (sursă : cyblance.com)

6
 2.2 Orientarea prin elemente naturale

Orientarea se poate face și prin alte metode folosind mijloace naturale cum ar fi
Soarele sau Luna, chiar dacă acestea nu au o precizie așa de mare.

 Soarele

Când cerul este senin, ne putem da seama foarte clar în ce direcții se află
punctele cardinale. Spre exemplu, în Romania, la ora 12 în jurul prânzului, Soarele ne
indică întotdeauna Sudul. În momentul în care răsare, acesta indică Estul iar când
apune, indică Vestul (Fig. 5 Orientarea după soare).

Fig. 5 Orientarea după soare (blog.cosmopolis.ro)

 Orientarea după ceas și soare

Dacă avem un ceas cu afișaj cu limbi indicatoare (nu unul cu afișaj electronic),
cu ajutorul Soarelui, putem afla direcția Sud( Fig. 6 Orientarea după ceas și Soare

Se ține ceasul orizontal cu limba mică (cea care indică ora) îndreptată în
direcția în care se află Soarele. Bisectoarea unghiului format de direcția limbii mici și
direcția imaginară ce trec prin centrul ceasului și ora 12 de pe cadran, indică direcția
S . [CITATION Ion13 \l 1048 ]

7
 Fig. 6 Orientarea după ceas și Soare ( sursă :
posturi.wordpress.com )

 Orientarea în teren după soare și umbra

Dacă Soarele este destul de puternic încât să se vadă clar umbra, cu ajutorul
unui băț putem să stabilim Estul și Vestul.

Se înfige bățul în pământ și se marchează “vârful” umbrei. Se așteaptă circa o

jumătate de oră, o oră sau cât este nevoie, pentru ca umbra să se deplaseze suficient de
mult și apoi se marchează noua poziție a vârfului umbrei. Unind 3-4 astfel de poziții
aflăm axa est-vest, primul punct marcat este întotdeauna Vestul (Fig. 7 Orientarea în
teren după soare și umbra). [ CITATION Asc10 \l 1048 ]

Fig. 7 Orientarea în teren după soare și umbra

(sursă : ascensiuni.ro)

8
 Steaua Polară

Pe timpul nopților senine se pot determina cu ușurința punctele cardinale,

ținând-se seama de faptul că Steaua Polară indică întotdeauna direcția spre nord.

Pentru a determina poziția Stelei polare, mai întâi trebuie să găsim Carul Mare
(Ursa Major). Apoi urmărim cele două stele din „spatele” Carului. În prelungirea lor,
pe aceeași linie imaginară, măsurăm de 5 ori distanța dintre cele două stele și vom găsi
astfel la capăt Steaua Polară (Fig. 8 Identificarea Stelei Polare) .Steaua Polară e prima
stea din osia Carului Mic (Ursa Minor) și indică întotdeauna Nordul.

Fig. 8 Identificarea Stelei Polare ( tehnoștiri.ro)

9
3 Alte metode de orientare

 Mușchii de pe coaja arborilor izolați sunt orientați spre Nord;

 Mușchii de pe pereții izolați ai stâncilor sunt orientați spre Nord;

 Coaja arborilor este mai groasă în partea de Nord;

 Inelele de creștere ale arborilor sunt mai apropiate între ele în partea Nordică;

 Intrările în cuibul păsărilor sunt direcționate către Sud;

 La ora 12.00 Soarele indică Sudul;

 Altarul bisericilor este către Est;

 Furnicile își construiesc mușuroaiele înspre partea de sud a copacilor;

 Zăpada se menține timp mai îndelungat în partea de nord a munților, clădirilor și a

pomilor;

 Crucile din cimitire sunt așezate în partea de vest față de mormânt.

10
 Bibliografie

1. (2010). Preluat pe 12 9, 2020, de pe Ascensiuni:

https://ascensiuni.wordpress.com/2010/12/15/orientarea-cu-ajutorul-umbrei-batului/
2. Dan, H. (2011). Orientare Turistică. Preluat pe 12 10, 2020, de pe Sporturi Montane:
http://sporturi-montane.blogspot.com/p/tehnici-de-orientare.html
3. Grimes, J. G. (2008). Preluat pe 12 10, 2020, de pe https://www.gps.gov/technical/ps/2008-
SPS-performance-standard.pdf
4. Iacomi, D. G. (fără an). Preluat pe 12 11, 2020, de pe cetiacomi.ro:
http://www.cetiacomi.ro/folosirea-busolei/
5. Markoski, B. (2016). Basic Principles of Topography. Macedonia: Spinger Geography.
6. T., I. (2013, 12 10). Cum să te orientezi în teren cu ceasul. Preluat pe 2020, de pe
https://geografilia.blogspot.com/2013/08/cum-sa-te-orientezi-in-teren-cu-ceasul.html
7. Wikipedia. (2020). Preluat pe 12 10, 2020, de pe
https://ro.wikipedia.org/wiki/Punct_cardinal

11