Universitatea „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografia Turismului
Anul de studiu I

12.12.2022

ORIENTAREA FOLOSIND HARTA, METODE NATURALE

ȘI METODE URBANE.

Prof. coordonator Student

Negru Radu Kolozsi Denisa Nicoleta

1
 CUPRINS

INTRODUCERE
1. Orientarea pe hartă

1.1 Orientarea folosind busola și harta

1.2 Localizarea pe hartă

2. Metode naturale de orientare

3. Metode antropice de orientare

CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

Orientarea este foarte importantă în viața de zi cu zi, esențială pentru siguranța noastră.

Faptul că avem siguranța de a știi unde ne aflăm în orice moment poate fi considerat o
necesitate psihică dar și fizică. Ne ajută să ne acomodăm, să ne adaptăm în funcție de spațiul
înconjurător, să cunoaștem cât mai bine locația în care ne aflăm, iar în cazul în care pierdem
această orientare este important în primul rând să rămânem calmi și să folosim diferite metode,
pe care le voi explica mai jos, pentru a restabili orientarea noastră în spațiu.

1. ORIENTAREA PE HARTĂ

Orientarea în spațiu se realizează mult mai ușor cu ajutorul unei hărți, respectiv a unei
busole. Aceste două elemente sunt oarecum inseparabile. Pentru a utiliza o hartă avem
nevoie să știm în ce direcții se află punctele cardinale, de obicei cea mai importantă
direcție e cea a Nordului (N).

ORIENTAREA FOLOSIND HARTA ȘI BUSOLA

Pentru a ne orienta cu ajutorul busolei și a hărții trebuie sa cunoaștem elementele

componente ale hărții și a busolei.

,‚Busola face parte din echipamentul oricărui turist, având un rol deosebit in asigurarea
încrederii celui care o mânuiește ca se afla pe drumul cel bun, mai ales in condiții
meteorologice deosebite (vizibilitate redusa si precipitații).
Pentru a reuși sa ne folosim de busola, va trebui mai întâi sa cunoaștem elementele care o
compun:
- placa de baza (suprafața suport) - are drept scop asigurarea unui suport pentru celelalte
elemente.
- lupa - se folosește in cazul in care elementele de pe harta sunt greu observabile si este
necesara mărirea acestora pentru o vizualizare mai buna.
- rigla - se afla pe marginile plăcii-suport; cu ajutorul ei putem măsura distanta intre doua
repere de pe harta, calculând in funcție de scara harții distanta aeriana intre cele doua
repere.
- cadranul gradat - are un rol foarte important in orientarea cu harta si după azimut sau
viza (unghiul dintre o direcție oarecare si direcția nordului, măsurat in direcție inversa
acelor de ceasornic); cadranul este mobil, putând-se roti la 360° si are însemnate punctele
cardinale.

3
 - acul magnetic - este elementul cel mai important al busolei si arata tot timpul direcția
nord - sud. Jumătatea acului care arata nordul este colorata de regula cu roșu, iar la unele
busole vârful acestui ac este fosforescent, asigurând in acest fel orientarea si pe timp de
noapte.
- liniile nordului - împart cadranul si se rotesc odată cu el, având indicata direcția
nordului; se folosesc pentru orientarea harții si luarea vizei.’’ -
(https://www.carpati.org/articol/orientarea_in_teren_folosind_harta_si_busola_si_alte_mi
jloace_de_orientare_/1017/)

Fig. 1 Componentele unei busloe (1)

Toate hărțile, indiferent de tipul lor, au câteva elemente în comun cum ar fi-

 Titlu
 Scara
 Legenda
 Coordonate geografice

Aceste lucruri ne ajută sa identificăm diferite elemente pe hartă, inclusiv poziția noastră actuală.

4
 LOCALIZAREA PE HARTĂ

Nordul este indicat pe hărți în mai multe moduri: sub formă de linii verticale subțiri paralele
între ele, cu un vârf de săgeată la un capăt, sau cu o săgeată și litera N, sau ca „roza vânturilor”
pentru a indica un punct cardinal. În general, pe hărțile turistice, jumătatea superioară indică
nordul. Dacă pe hartă nu există nicio indicație cu privire la direcția de nord, atunci aceasta
înseamnă, implicit, că aceasta este indicată de partea de sus a hărții.

Pentru a ne orienta cu ajutorul harții si a busolei trebuie sa urmam câțiva pași importanți, cum ar
fi=

1. Poziționăm busola în direcția dintre două repere de pe hartă. Pentru a menține lucrurile
simple, putem folosi rigla de pe marginea plăcii de susținere a busolei și o putem folosi
pentru a conecta cele două puncte care reprezintă reperul nostru de interes (unde ne aflăm
și unde vrem să fim). Ajustăm linia de nord de pe busolă la o poziție paralelă cu linia de
nord de pe hartă (paralela nord-sud). Busola își menține orientarea între două repere și
rotim cadranul busolei până când linia de pe ea este paralelă cu linia care indică nordul de
pe hartă. În acest fel, liniile de pe cadran indică nordul pe hartă. Nu se vor baza neapărat
pe nordul magnetic. Găsirea pe baza nordului magnetic se poate face mai târziu sau mai
devreme, deoarece pare mai ușor pentru fiecare în parte.

2. Orientați busola și harta în raport cu nordul magnetic. Ținând busola pe hartă așa cum
este descris mai sus, facem ca harta să se rotească împreună cu busola, întorcându-ne
corpul astfel încât să rămână staționar unul față de celălalt până când acul magnetic (cel
roșu) de pe busolă, care indică nordul, ajunge. linia de pe cadranul busolei și Poziția de
nord indicată de liniile de pe hartă, adică va fi paralelă cu acestea. În acest moment avem
direcția spre unde ne aflăm și unde vrem să mergem, care este determinată prin
conectarea celor două repere indicația marginii busolei.

3. După obținerea vizei în direcția dorită, pentru a menține direcția de deplasare, trebuie să
luăm un reper în raza noastră de vedere și, desigur, să urmăm direcția indicată de busolă,
trebuie să fim în armonie cu celelalte elemente din jur. . Reperul trebuie să fie ușor de
văzut în timpul mișcării și, de preferință, cât mai departe posibil, astfel încât urmându-l să
ne putem apropia cât mai mult de locația dorită pe hartă. În timpul călătoriei, busola
trebuie menținută în direcția de mers, ceea ce este corect numai dacă acul busolei care
arată nordul magnetic rămâne paralel cu linia de pe cadran și hartă.

Astfel ne putem orienta cu ajutorul harții si a busolei.

5
 2. METODE NATURALE DE ORIENTARE

În cazul în care ne rătăcim și nu avem acces la o busolă sau o hartă, putem folosi diferite metode
de a ne regăsii calea, unele fiind cu ajutorul naturii. Câteva dintre ele ar fi=

 SCOARȚA ARBORILOR

Privită dinspre sud, coroana este mai deasă, iar frunzele sunt mai mari. Într-o pădure deasă,
ramurile cele mai mari și dese cresc, iar soarele le încălzește mai bine. Un copac cu toate
frunzele sale este atras de căldură. În nord sunt mult mai puține frunze și ramuri. Această metodă
nu este absolut corectă. Ar trebui luate în considerare vânturile predominante, prezența umidității
și tipul de sol. Este mai sigur să te miști printre copaci care cresc singuratici decât prin păduri
dese. Scoarța copacilor dezvăluie multe atunci când îți cunoști poziția. Trunchiurile copacilor
sunt mai bine încălzite din sud decât din nord. Partea de sud a trunchiului este ușoară și uscată.
După ploi, trunchiurile de pin se întunecă dinspre nord și se usucă lent din cauza lipsei de lumină
solară.

 SOL FURNICAR

Furnicariile sunt construite de insecte pe versanții sudici ai munților, copaci, pietre mari, cioturi
pentru o bună încălzire de la soare. Furnicile sunt insecte foarte iubitoare de căldură și mențin cu
grijă microclimatul din interior. Din partea de sud însorită, în apropierea furnicarului apare o
pantă lungă. Panta abruptă a furnicarului este întotdeauna orientată spre nord. O potecă de furnici
termofile merge din partea de sud a furnicarului.

 SOARE

Pentru a ne orienta după soare într-o zi senină, trebuie să așteptăm o jumătate de zi. În acest
moment, lumina a atins vârful, iar umbra proiectată de orice obiect devine mai scurtă. Dacă
stăm cu spatele la lumină, umbra noastră va arată direcția spre nord. În spatele nostru va fi
sud. Estul este la dreapta și vestul este în stânga. În orice moment al anului, la prânz, lumina
este spre sud și toate umbrele sunt orientate spre nord. În zilele de iarnă, soarele răsare în
sud-est și apune în sud-vest. În zilele de vară, soarele răsare în nord-est și apune în nord-vest.

 STELE

Polaris - Dacă este întuneric și soarele nu ajută, putem fi în continuare ghidați de stelele de pe
cer de data aceasta de Steaua Polară. Probabil că știm cu toții poziția Carului Mare pe cer. Ei
bine, Steaua Polară se află în constelația Carul Mare și indică întotdeauna spre nord.

6
 3. METODE ANTROPICE DE ORIENTARE

 BISERICI

Bisericile ortodoxe și bisericile catolice sunt toate construite cu fața la punctele cardinale.
Este suficient să privim crucile situate pe bisericile ortodoxe, cu jumătatea inferioară a
traversei inferioare îndreptată spre sud, iar cea superioară spre nord. Intrarea în templu și
turnul unde se află clopotnița sunt pe partea de vest, iar altarul din interiorul bisericii este pe
latura de est. În schimb, într-o biserică catolică, altarul este situat la vest.

 GPS

GPS-ul este cea mai eficientă metodă de poziționare în spațiu și poate fi folosită pentru a
comanda vehicule, rachete și nave oceanice. GPS-ul este un sistem de navigație prin satelit
care a fost inventat de americani în scopuri militare.

,, Stabilirea poziției spațiale a unui punct se poate face prin determinarea pseudo-distanței sau
prin determinarea fazei.

1. Determinarea pseudo-distanței - Distanța dintre satelit și receptor se calculează prin

cronometrarea timpului de care are nevoie semnalul radio să ajungă de la satelit la
receptor. Știind că semnalul radio se deplasează cu 300.000 km/s (viteza luminii),
dacă se cronometrează timpul lui de propagare de la satelit la receptor, se poate
deduce distanța dintre aceștia. Fiecare satelit are semnalul propriu definit printr-un
cod de zgomot aleator C/A (Pseudo Random Noise), astfel încât receptorul știe exact
despre ce sateliți este vorba.
2. Determinarea fazei - Distanța satelit-receptor este împărțită într-un număr întreg de
lungimi de undă și o fracțiune de lungime de undă. Această metodă necesită utilizarea
unui receptor capabil să determine această valoare. Este mult mai precisă (10-20
mm), dar necesită o staționare de cel puțin 10 minute într-un punct, timp în care
receptorul trebuie să fie absolut imobil și să nu fie perioade fără semnal GPS.’’ -
https://ro.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System

7
 CONCLUZIE

În acest proiect am dezbătut tema orientării în spațiu cu ajutorul a mai multor metode.
Aceasta, în cele din urmă, se poate realiza în orice situație datorită diversității metodelor de
aflare a poziției noastre în spațiu. Indiferent de resursele pe care le avem, vom putea mereu sa
ne găsim calea.

BIBLIOGRAFIE

Fig. 1 - https://www.geocaching.com/geocache/GC2TDWZ_old-school?guid=7e8dcd11-77e9-
4a58-9384-b32d5fe1ba27

https://topuri.info/2013/09/top-5-metode-de-orientare-in-spatiu/

https://ik-ptz.ru/ro/testy-ege---2014-po-fizike/sposoby-orientirovaniya-po-prirodnym-priznakam-
sposoby.html

https://youtu.be/zJZPwRe7eK4â

https://www.carpati.org/articol/
orientarea_in_teren_folosind_harta_si_busola_si_alte_mijloace_de_orientare_/1017/

https://traseeromania.ro/wiki/orientarea-prin-metode-neconventionale/