Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Citirea hartii
Scara hartii
Scara hartii este raportul care ne arata de cate ori a fost micsorat terenul (lungimile si suprafetele), pentru a fi
reprezentate pe harta. Ea poate fi reprezentata sub doua forme: numeric sau grafic, de unde si denumirile de scara
numerica si scara grafica.
- scara numerica este cea mai des intalnita pe hartile de orientare turistica. Ea este exprimata sub forma unei fractii al
carei numarator este egal cu unitatea, iar numitorul este numarul care arata de cate ori liniile din teren sunt reduse pe
harta. Astfel, scarile numerice 1/10.000; 1/25.000; 1/50.000 arata ca toate dimensiunile liniare de pe harta sunt reduse
de 10.000, 25.000 ºi respectiv 50.000 ori sau ca un centimetru de pe harta reprezinta 100, 250, sau 500 m. Este bine
sa se retina, pentru usurarea utilizarii scarii numerice, urmatoarea regula: daca de la numitorul scarii se vor taia
ultimele doua zerouri, atunci numarul ramas va arata cati metri reprezinta pe teren un centimetru de pe harta.
-scara grafica nu se foloseste de regula pe hartile de orientare turistica decat foarte rar, in schimb este folosita pe
celelalte harti, in cazul nostru pe hartile turistice. Ea este reprezentata pe latura de sud a hartii printr-o linie dreapta
divizata in parti egale. Pe scarile grafice se arata prin cifre vare este distanta in metri corespunzatoare unei diviziuni.
De exemplu, pe o harta cu scara 1/25.000, o lungime de pe harta care este ca dimensiune egala cu o diviziune
corespunde in teren cu o lungime de 250 metri.
Echidistanta
Reprezinta distanta pe verticala dintre doua curbe de nivel. Curba de nivel reprezinta linia sinuoasa inchisa care
uneste punctele aflate la aceeasi altitudine fata de nivelul marii. De exemplu, echidistanta de 5 m arata ca distanta
dintre curbele de nivel este de 5 metri.
Directia nord
Aceasta apare pe harta sub forma unor linii subtiri, verticale, paralele intre ele, indicand directia nord prin sagetile de la
unul din capete. Daca nu exista aceste linii, obligatoriu harta va avea indicata directia nord printr-o sageata, impreuna
cu litera N, sau o rozetaa punctelor cardinale.
Reprezentarea reliefului pe harti prin curbe de nivel
Desi curbele de nivel apartin semnelor conventionale, ne vom ocupa in mod special de ele, data fiind importanta
deosebit de mare pe care acestea le au in citirea hartii. Aglomerarea liniilor nivel este un indiciul ca terenul pe
portiunea respectiva este in panta. Daca curbele de nivel se afla la distanta relativ mari intre ele, inseamna ca gradul
de inclinare a terenului din zona respectiva este mic. Daca o curba de nivel al carei contur inchis nu contine in interiorul
sau nici o alta curba de nivel, inseamna ca aceasta reprezinta cota cea mai inlata (varful) din accea zona. Cand citim
harta si incercam sa deslusim formele de relief, se recomanda sa se urmareasca mai intai harta, arucandu-ne priovirea
asupra formelor de relief extreme, asupra unui varf sau asupra unui curs de apa, reprezentat printr-o linie continua sau
intrerupta de culoare albastra. Vom intelege, astfel, ca, daca privim harta de la cursul de apa inspre varf si vom urma
aceasta directie, va trebui sa urcam, iar daca urmarim invers harta si urmam acelasi traseu, va trebui sa sa cobaram.
De asemenea, vom reusi sa facem corelatia intre imaginea de pe harta si imaginea rala din zona campului nostru
vizual.
Prin urmare, citirea curbelor de nivel este primordiala in ceea ce priveste ordinea invatarii semnelor conventionale,
deoarece ea ne creaza o imagine de ansamblu destul de clara asupra intelegerii formelor de relief.
Semne conventionale
O alta problema pe care o ridica citirea hartii este cea a cunoasterii semnelor conventioale conventionale. Astfel, pe
langa curbele de nivel, pe harta intalnim si o multime de semne care prin modul de prezentare sugereaza simbolizarea
unor elemente din teren, care pot reprezenta un bun indiciu asupra locului unde ne-am putea situa la un moment dat.
Inaintea prezentarii unor exemple, trebuie facuta urmatoara precizare: concursul de orientare consta in atingerea intr-
un timp cat mai scurt a unui anumit numar de de posturi de control (sub forma unei prismetriunghiulare cu fetele
impartite pe diagonala in alb si rosu) impus de organizatori, simbolizate pe harta printr-un cerc in interiorul caruia se
afla un post
Padureaeste sugerata de culoarea alba de pe harta propriu-zisa insotita de curbele de nive care vor aparea tot timpul
asemeni unui fundal, impreuna cu toate semneleconventionale. Marginea (liziera) padurii apare sub forma unei linii
curbe care va urmarii forma reala a acesteia din teren. Exista si situatii cand padurea poate fi redata si cu alta culoare
(este cazul desisurilor care apar pe harta sub forma unor pete de culoare verde, care va fi cu atat mai inchisa cu cat
desisul este mai greu accesibil).
Poianaapare pe harta colorata galben si de asemenea, conturul ei va fi determinat de cel real din teren.
Stancile sunt sugerate de triunghiuri mici sau puncte de culoare neagra.
Ruinele sunt reprezentate sub forma unor linii intrerupte, iar constructiile apar sub forma unor linii continue (in cazul
reprezentarii unei asezari umane mai compacte, interiorul acesteia apare hasurat).
Potecile apar sub forma unor linii intrerupte, de grosime variabila, in functie de marimea lor din teren. Drumurile
forestiere sau potecile foarte late apar pe harta ca niste linii continii.
Busola
Busola face parte din echipamentul orcarui turist, avand un rol deosebit in asigurarea increderii celui care o manuieste
ca se afla pe drumul cel bun, mai ales in conditii meteorologice deosebite (vizibilitate redusa si precipitatii). In ceea ce-i
priveste pe participantii la concursurile de orientare turistica, acestia folosesc foarte des busola, mai ales in scopul
orientarii corecte a hartii, precum si a orientarii dupa viza, atunci cand traseul impune acest lucru. Pentru a reusi sa ne
folosim de busola, va trebui mai intai sa cunoastem elementele care o compun. Iata, in continuare, principalele
elemente care compun busola:
- placa de baza (suprafata suport) - are drept scop asigurarea unui suport pentru celelalte elemente.
- lupa - se foloseste in cazul in care elementele de pe harta sunt greu observavile li este necesara marirea acestora
pentru o vizualizare mai buna.
- rigla - se afla pe marginile placii-suport; cu ajutorul ei putem masura distanta intre doua repere de pe harta,
transformand lungimea masurata pe harta in lungime adevarata aeriana (unele busole au rigla gradata la o anumita
scara, citirea distantelor facandu-se direct).
- cadranul gradat - are un rol foarte important in orientarea cu harta si dupa azimut sau viza (unghiul dintre o directie
oarecare si directia nordului, masurat in directie inversa acelor de ceasornic); cadranul este mobil, putandu-se roti la
360° si are insemante punctele cardinale.
- acul magnetic - este elementul cel mai important al busolei si arata tot timpul directia nord - sud. Jumatatea acului
care arata nordul este colorata de regula, cu rosu, iar la unele busole varful acestui ac este fosforescent, asigurand in
acest fel orientarea si pe timp de noapte.
- liniile nordului - impart cadranul si se rotesc odata cu el, avand indicata directia nordului; se folosesc pentru
orientarea hartii si luarea vizei.