Ecosisteme acvatice

 Mediul de viață se caracterizează

prin diferiți factori naturali. Cei
lipsiți de viață se numesc factori
abiotici, iar viețuitoarele sau
produșii acestora se numesc
factori biotici.
 Unitatea structurală și funcțională
care se stabilește între un biotop
și o biocenoză constituie un
ecosistem.
 Ecosistemele acvatice se diferenţiază în funcţie
de caracteristicile mediului de viaţă, apă, în ecosisteme
de ape stătătoare (ecosisteme lentice) şi curgătoare
(ecosisteme lotice).

 Ecosisteme lentice - Ape stătătoare

Sunt de mai multe tipuri în funcţie de dimensiuni,
evoluţie, compoziţia chimică a apei. Astfel,
dimensiunea determină împărţirea în ecosisteme de lac,
mlaştină şi baltă, iar compoziţia chimică a apei le
diferenţiază în funcţie de salinitate (de apă dulce şi de
apă sărată) şi aprovizionarea cu substanţe nutritive
(oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).
 Lacul prezintă 3 zone:
a. În zona litorală:
Producătorii primari sunt reprezentaţi de: mătasea
broaştei, lâna broaştei, trestia, papura, stânjenelul
galben, nufărul, piciorul cocoşului (plante cu rădăcini
pe fundul apei şi frunzele la suprafaţă), peniţa, cosorul
(plantă situată complet în apă);
 Consumatorii sunt reprezentaţi de protozoare,
diatomee, spongieri, celenterate (hidra), viermi,
moluşte (scoici), peşti (crap, caras, plătică,
ştiucă), amfibieni (tritoni, broaşte), reptile
(guşter, şerpi de apă), păsări (raţe, gâşte,
pescăruşi), mamifere (şobolani, vidre );
b. În zona pelagică întâlnim diferite specii de
peşti, insecte iar în apă pluteşte fitoplanctonul şi
zooplanctonul;
c. În zona de fund (bentalul) întâlnim bacterii,
protozoare, larve de insecte, scoici, melci.
 Ecosisteme lotice – Ape curgătoare
 Ţara noastră are o bogată reţea de ape curgătoare, printre care
importantul fluviu Dunărea. Curentul şi viteza unei ape curgătoare
sunt elementele principale care determină fizionomia acestui
ecosistem şi componenţa biocenozei.

Râul
Din punct de vedere geografic, cursul unui râu
se împarte în zone longitudinale, fiecare având o
specie caracteristică de peşte. Apele curgătoare
din ţara noastră aparţin uneia dintre cele 2 zone:
 zona superioară (zona păstrăvului)

 zona inferioară (zona crapului)

 Zona superioară- Zona păstrăvului
 Componente ale biocenozei
- plante: alge verzi şi muşchi de apă bine fixaţi pe pietre
- animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere,
crustacee bine fixate de substrat
- animale vertebrate: peşti (zglăvocul - la malul apei,
grindelul - pe sub pietre, păstrăvul, grindelul, boişteanul
- în masa apei), amfibieni (broasca verde, tritonul),
păsări (mierla, codobatura)
 Zona inferioară- Zona crapului
 Componente ale biocenozei
- plante: alge verzi microscopice - formează
"fitoplanctonul", lintiţa, iarba broaştei
- animale nevertebrate: animale microscopice - formează
"zooplanctonul", viermi, scoici, melci, larve de insecte
- animale vertebrate: peşti (crapul, ştiuca, cleanul),
broaşte, şerpi, păsări
 Principalelepresiuni antropice
exercitate asupra ecosistemelor
sunt:
 Exploatarea păşunilor;

 Turismul;

 Creşterea acoperirii terenurilor;

 Defrişarea pădurilor;

 Poluarea apelor de suprafaţă

 Bibliografie

 Bocioacă M. - „Studiul hidrografic al împrejurimilor

oraşului Piteşti“, Comunicare prezentată la I.G.G.,
1969;
 Ciplea L. - „Poluarea mediului ambiant“, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1971;
 Găldean, N – “Ecologie şi protecţia mediului, Editura
Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
 Ghenescu, N; Drăguşoiu, G; Onuţu, I – “Ecologie”,
Editura LVS Crepuscul, Ploieşti, 2004
 Strugren B. - „Probleme moderne de ecologie”, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982