Cursul 2

TOPPV
Particularitatile genetale ale pestilor

Pestii sunt gnatostome primitive, echiloterme, temperatura egala cu mediul de crestere, exclusiv
acvatice. Au corpul acoperit cu solzi, majoritatea nu prezinta membre si inotatoare, inima bicamerala,
circulatia simpla, rinichiul in stare de mezonefros. Fecundatia este preponderent externa.

Aproximativ 20.000 specii de pesti dintre acestia - 150 pesti cartilaginosi, iar restul pesti ososi.

Principalele criterii de diferentiere ale pestilor cartilaginosi:

 Exoscheletul - reprezentat de solzii placoizi;

 Endoscheletul - cartilaginos;

 Radiile inotatoare - moi;

 Coada - frecvent heterocerca;

 Nu au vezica inotatoare, mici opercule, locul lor este luat de fante bronhiale;

 Ovula mare, fecundatia preponderent interna.

Particularitatile generale ale pestilor ososi:

 Exoscheletul - diferite tipuri de solzi, mai putin cei placoizi;

 Endoscheletul - osificat total sau partial in functie de specie;

 Radiile inotatoare - tari;

 Coada homocerca;

 Prezinta opercule sau aparat opercular si vezica inotatoare;

 Oul este mic, bogat in vitelus, fecundatia preponderent externa.

Caracteristicile ecologice ale mediului acvatic si indicatiile lor in piscicultura

Unitatea structurala a existentei vietii este ecosistemul alcatuit din biotop si biocenoza. Exista
permanent schimb de energie.

Biotopul - totalitatea insusirilor fizico-chimice ale unui segment al biosferei terestre.

Biocenoza - totalitatea organismelor care traiesc intr-un anumit segment teritorial. Se

diferentiaza: ecosisteme majore ( paduri tropicale, paduri din zonele montane) - existenta lor depinde in
Cursul 2
TOPPV
totalitate de energia soarelui; si ecosisteme minore (ecositemele din pesteri) - care nu depind in mod
direct de energia solara.

Orice lant trofic este alcatuit din urmatoarele categorii de organisme:

 organisme producatoari - reprezentate de plante si bacterii fotosintetizante si

chemosintetizante;

 organisme consumatoari - consumatori primari (ex. ecosistem terestru- animale ierbivore);

- consumatori secundari (animale carnivore care se hranesc cu cele

ierbivore);

- consumatori tertiari (animale carnivore care consuma cele 2

categorii);

 organisme reducatoari - bacterii si ciuperci (consuma organismele moarte).

In mediul acvatic exista planctonul reprezentat de totalitatea organismelor animale si vegetale,

unicelulare si pluricelulare care plutesc libere in masa apei.

Denumirea de plancton deriva din greaca "planctos"= agitat, nelinistit. Planctonul este alcatuit din
fitoplancton (structuri vegetale) si zooplancton (structuri animale).

Lantul trofic din mediul acvatic include: fitoplanctonul (producatorii primari), zooplancton
( consumatorii primari), pestii (consumatorii primari, secundari sau tertiari) si organismele reducatoare
(reducatorii).

Pondere:

In ecosistemul din Marea Nordului- fitoplanctonul aprox 84%;

- zooplancton aprox 6.3%;

- fauna de fan 8.3%;

- pestii aprox 1.4%.

Din biomasa acvatica totala prin pescuit se valorifica numai 0.5%.

Flora si fauna acvatica

Rol: asigura oxigenarea apei, cosntituie sursa de hrana pentru pestii pasnici (ierbivori). Constituie
substrat pentru depunerea icrelor sau a pantei de catre unele specii de pesti. Creaza zone de refugii
pentru pesti si de protejare a malurilor.

Flora acvatica este reprezentata de microflora si macroflora.

Microflora cuprinde fitoplanctonul si microfitoplanctonul.

Fitoplanctonul cuprinde un grup de alge:

a) alge albastre verzi(cianoficere) - ex. specii din genurile microcitis, anabaena, etc.
Cursul 2
TOPPV
Nu constituie sursa principala de hrana pentru pesti, unele sunt toxice, iar prin dezvoltarea excesiva
determina fenomenul de "inflorire a apei" care influenteaza negativ dezvoltarea zooplanctonului.

b)alge verzi ( cloroficare)- ex. casmarium, closterium; preferate de catre pesti, rar provoaca inflorirea
apei dar fara afectarea zooplanctonului.

c)alge flagelate - alge cafenii/verzi capabile sa realizeze miscari proprii usoare (ex. volux, pandorina).

d)alge brune- care se dezvolta in apele sarace in saruri minerale.

Dezvoltarea algelor depinde de temperatura si transparenta apei, de cantitatea sarurilor minerale

dizolvate in apa si de factorii poluanti.

Din unele specii de alge se prepara un produs proteic, faina de alge, folosita in alimentatia larvelor ca
atare sau in amestec cu alte surse de hrana.

Mentinerea algelor la un nivel acceptabil - periodic se intervine prin urmatoarele masuri:

-vidarea bazinelor;

-fertilizarea rationala a bazinelor;

-popularea bazinelor cu pesti fitofagi.

Microfitoplanctonul este reprezentat de ciuperci inferioare, denumite micofite care paraziteaza icrele,
larvele, puietul, tineretul si chiar si pestii adulti.

Macroflora cuprinde plante superioare.

1. Plante emerse - au radacina fixata pe fundul bazinului sau pe mal, iar o parte din tulpina ramane la
suprafata. Unele plante emerse au tulpina dura, impregnata cu siliciu (ex stupul). Nu sunt consumate de
catre pesti.

Rol: Asigura loc de refugiu si protejeaza malurile. Altele au tulpina fara siliciu (ex coada calului) si
reprezinta hrana pentru unii pesti.

2. Plante superioare, plutitoare- au radacina fixata pe fundul bazinului (ex nufar alb, nufar galben)
respectivaltele care au radacina nefixata dar scufundata in apa (ex iarba broastei).

Prin dezvoltare excesiva a plantelor plutitoare apare fenomenul de umbrire a apei care impiedica
patrunderea razelor solare, ceea ce afecteaza dezvoltarea plantelor submerse si oxigenarea apelor.

3. Plante submerse - au rolul cel mai important in oxigenarea apelor. Grupa foarte numeroasa, ex
cosarul, pasa, mararul.

Fauna acvatica este reprezentata de 3 categorii de organisme animale:

A. zooplancton = organisme animale cu structuri simple care poseda sau nu organe rudimentare pentru
deplasare. Este reprezentat de protozoare, crustacee, etc.

B. bentofauna = prezinta interes deosebit pentru pestii de hranire . Reprezentat de viermi, moluste si
insecte de stadiul adult.
Cursul 2
TOPPV
Exemplu: Crapii prefera larvele de chironomide. Pastravii prefera larvele de tricoptere si
eferomezoptere. Unele insecte sunt daunatoare, ex. larvele de libelula ataca icrele.

C. necton = reprezentat de animale mai evoluate (reptile si amfibieni) care constituie sursa de hrana
pentru unii pesti la care sunt daunatori pestilor.

Caracteristicile fizico-chimice ale mediului acvatic:

-influenteaza si conditioneaza dezvoltarea tuturor organismelor acvatice.

Caracteristicile fizice

Temperatura apei - variaza in functie de zona geografica. Temperatura apelor = -3.3 pana la 40 o C, in
functie de sezon, anotimp, transparenta apei, etc. Pestii din zona calda au activitate constanta pe tot
parcursul anului. Ei se hranesc continuu. Pestii din zonele tropicale au activitate ciclica: pestii pasnici
iarna nu se hranesc = > somn de iarna, respectiv pestii rapitori isi continua activitatea inclusiv hranirea si
in anotimpul rece dar cu intensitate redusa.

Exista 2 mari categorii mari de pesti: 1. pesti sfenotermi (salmonidele, pastravii, lipanul, lostrita) - traiesc
in ape reci si tolereaza variatii reduse ale temperaturii apei.

2. pesti eurotermi (ciprinidele, crapii, carasul, singerul, etc) -traiesc in ape mai calde , tolereaza variatii
mai mare ale temperaturii apei.