CURSUL 3

REGNUL PROTISTA

Reuneste organisme vegetale eucariote uni si pluricelulare autotrofe si mixotrofe. Generic, in

acest regn sunt incluse algele. In acest regn sunt incluse aporx. 300 de mii de specii, a caror viata
este legata aproape exclusiv de mediul umed. Majoritatea protistelor traiesc in mediul acvatic, marin
si dulcicol.

Corpul vegetativ al algelor se numeste TAL. Acesta poate fi:

- Unicelular
- Pluricelular: poate fi alcatuit dintr unul sau mai multe orizonturi de cellule, insa celulele
traiesc si functioneaza independent una de alta.

Dupa forma pe care o ia talul, acesta poate fi:

- Filamentos, simplu sau ramificat

- Lamelar
- Tubular(enteromorpha)
- Cormoid, la care celulele sunt organizate in structure asemanatoare organelor vegetative ale
plantelor adevarate.

Dimensiunea talului variaza de la cativa micrometri-milimetri, pana la zeci de metri in cazul algelor
marine brune.

Algele unicelulare pot exista liber, ca unic individ, sau se pot grupa in colonii macroscopice, de forme
filamentoase, sferoidale.

Alegele unicelulare care formeaza colonii secreta substante gelatinoase care favorizeaza aglutinarea
celulara.

Cloroplastele celulelor algale contin pigmenti asimilatori adaptati sa absoarba radiatii luminoase
diferite din spectrul luminii vizibile. Din acest motiv, pigmentii clorofilieni pot fi: verzi, bruni, rosii,
aurii. Culoarea pigmentului assimilator reprezinta unul dintre criteriile de clasificare a algelor. Prin
urmare:

- Alge verzi
- Alge rosii
- Alge brune
- Alge aurii

De asemenea, peretii celulelor algale sunt alcatuiti din polizaharide diferite de celuloza. Este vorba
despre caraghen si agar(se extrag din alge si sunt folosite in industria cosmetic si in industria
alimentara).

In domeniul acvatic, algele sunt raspandite pana la adancimea maxima de 200m, adica adancimea la
care poate patrunde cel putin 1% din radiatia solara incidenta. La cea mai mare adancime – alge
rosii, la suprafata – algele verzi.
Inmultirea algelor.

Cele unicelulare se inmultesc prin divizune celulara directa, prin fragmentarea talului(algele
macroscopice)(INMULTIRE ASEXUATA). Inmultirea sexuata se realizeaza prin formarea unor structuri
specializate numite CONCEPTACULE. Acestea produc si elibereaza in apa ovule si gameti masculine
si, in urma conjugarii celor 2 tipuri de cellule rezulta zigotul, iar prin diviziunea celulara a acestuia se
formeaza un nou individ.

Clasificarea algelor.

1. Increngatura BACILARIOPTA.

In aceasta increngatura sunt incluse alge unicelulare solitare sau grupate in colonii filamentoase ,
raspandite in apele dulci si marine. Principalii reprezentanti ai acestei increngaturi sunt
DIATOMEELE. Acestea sunt alge unicelulare care traiesc solitar in apele dulci si in apele marine
temperate si reci. Celula acestora este inchisa(acoperita) de o teca(structura dura, alcatuita pe
principiul “cutie si capac”, din dioxid de siliciu). Dupa moartea diatomeelor, jumatatile care formeaza
teca, numite frustule, se sedimenteaza, formand asa numite “maluri cu diatomee”, iar in timpuri
geologice, se formeaza roci sedimentare silicioase, numite DIATOMITE.

Fiecare specie are un design propriu al frustulelor, fiind unul dintre criteriile de identificare a
specie.

Importanta diatomeelor:

- alge planctonice(plutesc pasiv in masa apei) si constituie o componenta majora a

planctonului.
- Din punct de vedere ecologic se situeaza la baza piramidei trofice, constituind hrana
microorganismelor nevertebrate.
- Din unele specii de diatomee se extrag uleiuri si vitamine
- In programele de monitorizare a calitatii mediului, diatomeele sunt folosite ca indicatori de
calitate a apelor
2. INCRENGATURA DINOPHYTA.

Sunt alge unicelulare biflagellate, cu ajutorul carora se deplaseaza in mediul acvatic solitar, sau
formand colonii.

Majoritatea dinofitelor traiesc in apele litorale, iar cand se inmultesc in mod excesiv produc
fenomenul de “inflorire algala”, astfel ca si culoarea apei se modifica, si apare asa numita “maree
rosie”. Aparitia infloririlor algale in apele de tarm sunt consecinta respectivelor ape cu nutrient ( azot
si fosfor) si destabilizarea lanturilor trofice.

Dinofitele elibereaza in apa citotoxine, care au efecte asupra nevertebratelor si vertebratelor

marine, profucand intoxicatii si chiar moartea acestora. Ingerata de om, aceste citotoxine au efecte
neurotoxice si hepatotoxice.

Anual, se imbolnavesc din cauza toxinelor eliberate de dinoflagelate, aproape 2000 de oameni, din
care 300 mor.

Unele dintre bioflagelate au proprietati bioluminiscente si in apele Marii Negre traieste Noctiluca
miliaris(lumanarea de mare. Cand se dezvolta in mod exploziv, pe crestele valurilor se observa unele
sclipiri)
 3. INCRENGATURA CROMOPHYTA.

In aceasta increngatura sunt incluse algele brune-aurii si galben-verzi. Sunt alge unicelulare care
traiesc solitar, unele specii fiind flagelate, raspandite deopotriva in apele dulci si marine. Specii de
flagelate formeaza colonii mobile. Au fost identificate circa 2000 de specii.

4. INCRENGATURA RODOPHYTA.

In aceasta increngatura sunt grupate alge aproape exclusive marine cu tal pluricelular lamellar si
cormoid ramificat. Unele specii sunt libere, altele sunt fixate de substrat. Traiesc la cele mai mari
adancimi, atat in apele temperate, cat si in apele tropicale.

Algele rosii din apele tropicale au proprietatea de a secreta carbonat de calciu si de a forma un tal
incrustat cu carbonat de calciu(alge coraline; ele participa la formarea recifelor coraligene).

Importanta ecologica si economica:

- Reprezinta habitat pentru specii de nevertebrate marine;

- Ofera hrana pentru speciile din ecosistemele marine;
- Sunt valorificate economic de catre om astfel: in Asia sunt consummate sau gatite, sau din
ele se extrage agarul si caraghenul.
- Substantele extrase din algele coralline sunt folosite in terapia medicala care precede
transplantul osos
5. INCRENGATURA CLOROPHYTA

In aceasta increngatura sunt grupate algele verzi cu tal unicellular si pluricelular, raspandite in toate
domeniile umede. Au fost descries circa 8000 de specii, dar din care doar 800 sunt specii marine.
Restul sunt specii care traiesc in apele dulci, la suprafata solurilor umede si a sedimentelor umede.

Talul speciilor macroscopice este divers si poate fi:

- Filamentos simplu(spirogyra – matasea broastei)

- Filamentos ramificat(clrophora – lana broastei)
- Lamelar(foliaceu) uni sau bistratificat(ulva lactuca – salata de mare)
- Tubular(enteromorpha)
- Cormoid (alga Chara)

Algele unicelulare pot fi libere, planctonice, sau pot forma cruste biotice. Algele macroscopice, de
asemenea, pot fi libere sau fixate de substrat(ex. Enteromorpha si Ulva).

Algele verzi se inmultesc atat asexuat, prin diviziune celulara sau fragmentarea talului, cat si sexuat,
prin conjugare, sau prin producerea de gamete(alga Chara).

Importanta ecologica:

- Pentru apele dulci continentale reprezinta principalii constituent ai fitoplanctonului(sursa de

hrana pentru nevertebratele acvatice)
- Principalii producatori de oxygen din apele dulci
- Sunt bioindicatori ai calitatii apelor. Inmultirea excesiva a acestora provoaca infloririle algale
si genereaza hipereutrofismul apelor(aspect de “supa de mazare”). Prin descompunere are
loc un consum exagerat de oxygen si eliberare de citotoxine.
- Unele alge sunt valorificate alimentar ( alga Caulerpa)
- Din alga Ulva are loc extragerea vitaminei C.
 6. INCRENGATURA PHAEOPHYTA.

In aceasta increngatura sunt incluse algele brune. Organisme autotrofe cu tal exclusive pluricelular.
Se cunosc circa 3000 de specii, aproape toate marine.

Dimensiunea talului variaza de la cativa centimetri pana la zeci de metri, ca in cazul algei Sargassum.

Acestea sunt cele mai evaluate alge, majoritatea cu tal cormoid(care imita radacina, tulpina si
frunzele plantelor). Sunt dominante in apele temperate in care temperature medie anuala a apei
variaza intre 4-14 grade Celsius. Desi majoritatea sunt bentonice, exista si specii planctonice, care
plutesc in masa apei. Plutirea este asigurata de prezenta unor vezicule pline cu aer(Fucus
vesiculossus).

Algele brune din genul Sargassum sunt cele care delimiteaza singura mare fara tarmuri ferme,
terestre(Marea Sargassum).

Algele brune sunt valorificate atat economic cat si ecologic:

- Se folosesc ca si ingrasaminte naturale