Colegiu Universități liber internaționale

din Republica Moldova (ULIM)

Referat
Regnul Protistele (Protista)
Algele protiste înrudite cu plantele

Creat: Bragaru Cătălina

Chisinău,ULIM 2024
 Cuprins

1.Caracteristicile generale ale algelor.....................pag 3

1.1Clasificare
1.2 Formarea corpurilor algelor
1.3 Îmulțirea la alge
2.Importața algelor verzi în ecosisitem................pag 4-5
2.1Algele verzi unicelulare vs. pluricelulare
2.2Structura celulară a algelor verzi
2.3Reproducerea sexuată vs. asexuată
2.4Spirogyra
2.5Ulva
2.6Tipurile de alge verzi
3.Importața algelor roșii în ecosisitem.................pag 6-7
3.1Reproducerea sexuată vs. asexuată
3.2Porphyra
3.3 Palmaria
4.Importața algelor brune în ecosisitem..............pag 8-9
4.1Reproducerea sexuată vs. asexuată
4.2 Tipuri de alge brune
5.Concluzie.............................................................pag 10
6.Bibliografie ..............................................................pag 11

2
 1. Caracteristicile generale ale algelor
Algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care este
frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO2 folosind ca sursă
de energie lumina solară și în prezența pigmentului verde clorofilă, sintetizează substanțe
organice.
Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întâlnesc și pe uscat: pe sol și pietre,
pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula
algelor este protejată de un perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau
câteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste
(cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă, panglică, stea, spirală, numărul
oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu este diferențiat în
țesuturi și organe. În funcție de dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar.

1.1 Clasificare
Cu numele de alge sunt denumite atât organisme procariote (fără nucleu individualizat),
cât și organisme eucariote (cu nucleu individualizat). Din categoria procariotelor fac parte
algele albastre - verzi. Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, roșii)

1.2 Formarea corpurilor algelor

Forma generală a corpului algelor e foarte variată: ameboidală, cocoidală, filamentoasă,
heterotrihală, lamelară, sifonală, în forme de tufe. Dimensiunile corpului variază şi ele de
la zeci de micrometri pînă la zeci de metri. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular,
colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de un perete din celuloză și pectină.
În citoplasmă se află unul sau câteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole,
dictiozomi, cloroplaste (cromatofori).

1.3 Îmulțirea la alge

Înmulţirea vegetativă are loc prin diviziunea celulelor (la formele unicelulare), prin
fragmentarea talului (la formele pluricelulare), înmulţirea asexuată are loc prin intermediul
celulelor haploide sau diploide care se formează în rezultatul mitozei şi se numesc spori.
Dacă au flageli, se numesc zoospore, dacă flagelii lipsesc atunci se numesc aplanospori.
Sporii germinează, formând indivizi identici cu cel matern. Înmulţirea sexuată are loc cu
ajutorul celulelor sexuale- gameți masculini şi feminini, care pot fi diferiți după formă şi
dimensiuni, şi procesele sexuale se numescŞ izogamie, heterogamie şi oogamie. După
contopirea gameților se formează zigotul, din care germinează indivizii noi.

3
 2.Importanța algelor verzi în ecosistem
Algele verzi fac parte din grupul de organisme fotosintetice numite clorofite, care au
culoarea verde datorită prezenței clorofilei. Prin capacitatea lor de a valorifica energia
solară și de a o transforma în hrană, algele verzi joacă un rol foarte important în ciclul
energetic al planetei.
2.1Alge verzi unicelulare vs. pluricelulare
Algele verzi pot fi fie unicelulare, fie pluricelulare. După cum sugerează și numele, algele
unicelulare cuprind o singură celulă, în timp ce algele pluricelulare cuprind mai multe
celule. Algele unicelulare, precum Chlamydomonas, sunt adesea sferice și au doi flageli
care le permit să se deplaseze. Pe de altă parte, algele multicelulare, precum Ulva, au o
structură mai complexă care poate semăna cu o plantă cu frunze.
2.2Structura celulară a algelor verzi
Structura celulară a algelor verzi este asemănătoare cu cea a plantelor. Ele au un nucleu,
care găzduiește materialul genetic al celulei, și cloroplaste, unde are loc fotosinteza.
Celulele algelor verzi conțin, de asemenea, alte organite, cum ar fi mitocondriile și
reticulul endoplasmatic, care ajută la producerea de energie și la sinteza proteinelor.
2.3Reproducerea sexuată vs. reproducerea asexuată
Algele verzi sunt capabile atât de reproducere sexuată, cât și de reproducere asexuată.
În reproducerea sexuată, gameții din celule biparentale se combină pentru a forma un
nou organism. În reproducerea asexuată, un organism poate produce urmași fără a avea
nevoie de un partener. Metoda de reproducere poate depinde de diverși factori, inclusiv
de condițiile de mediu și de specia specifică de alge.

2.4Spirogyra
1. Filamente spiralate: Spirogyra este alcătuită din filamente lungi,
cilindrice și spiralate, care se pot grupa în mase dense în apele dulci
stătătoare sau în mișcare lentă.
2. Cloroplaste în spirale: O caracteristică distinctivă a Spirogyra este
prezența cloroplastelor în interiorul celulelor, dispuse într-o spirală între
membranele celulare. Aceste cloroplaste sunt responsabile pentru
fotosinteză și conferă algei culoarea verde distinctivă.
3. Habitat acvatic: Spirogyra trăiește în principal în ape dulci, cum ar fi
iazuri, bălți și cursuri de apă lente. Este frecventă în zonele cu apă
curgătoare lent, în care filamentele sale pot forma tufe mari.
4. Reproducere asexuată și sexuată: Spirogyra se poate reproduce atât
asexuat, prin fragmentare și formarea de celule germinale, cât și sexuat,
prin conjugare. Conjugarea este un proces specific în care două fire
adiacente de Spirogyra se unesc și schimbă materialul genetic pentru a
produce noi filamente.
5. Indicator al calității apei: Prezența Spirogyra poate fi utilizată ca
indicator al calității apei. Deși sunt organisme fotosintetice și esențiale
pentru ecosistemele acvatice, o proliferare excesivă a Spirogyra poate
indica o calitate scăzută a apei, adesea ca urmare a poluării și a excesului
de nutrienți.

4
2.5Ulva
1. Formă laminară: Ulva are o formă laminară, asemănătoare cu o frunză,
care îi conferă aspectul unei frunze verzi plate și netede. Această formă
lamelară este rezultatul unei structuri unicelulare care formează straturi
subțiri.
2. Habitat marin: Ulva este o algă verde marină, care se găsește adesea în
zonele de coastă, în special în apele puțin adânci și cu o bună expunere la
lumină solară. Poate fi găsită atașată de substraturi solide sau plutind
liber în apă.
3. Ciclu de viață complex: Ulva prezintă un ciclu de viață complex, cu
alternanța între fazele sexuate și asexuate. Faza sexuată implică
producerea de gamete masculin și feminin, care se unesc pentru a forma
zigote. Aceste zigote se dezvoltă ulterior în sporofite, care generează
spori pentru a iniția faza asexuată a ciclului de viață.
4. Adaptare la fluctuațiile de salinitate: Ulva este adaptată la variațiile
de salinitate din mediu și poate supraviețui atât în apă dulce, cât și în apă
sărată. Acest lucru îi conferă o capacitate de adaptare la diverse medii
acvatice, de la estuare până la zone de coastă.
5. Importanță ecologică și economică: Ulva este o componentă
importantă a ecosistemelor marine, oferind habitat și hrană pentru
diverse organisme marine, inclusiv moluște și crustacee. De asemenea,
este utilizată în alimentația umană și în industria alimentară, fiind o sursă
bogată de nutrienți și substanțe bioactive.

2.6 Tipurile de alge verzi

5
3.Importanța algelor roșii în ecosistem
Producția primară: Algele roșii sunt organisme fotosintetice care contribuie
semnificativ la producția primară în ecosistemele marine. Ele transformă
lumina solară și dioxidul de carbon în compuși organici, furnizând energie și
hrană pentru alte organisme marine din lanțurile trofice.
Habitat și adăpost: Algele roșii oferă habitat și adăpost pentru o varietate
de organisme marine, inclusiv pești, crustacee, moluște și alte alge.
Structurile lor complexe și ramificate furnizează locuri de ascunzătoare și
reproducere pentru multe specii marine.
Stabilizarea substratului: Multe specii de alge roșii formează colonii dense
care ajută la stabilizarea substratului marin. Rădăcinile și tulpinile lor
aderenți pot ajuta la prevenirea eroziunii costiere și la menținerea integrității
structurilor de recif coraligen.
Ciclul de nutrienți: Algele roșii sunt implicate în ciclul de nutrienți din
ecosistemele marine, absorbând și recicland compuși chimici importanți, cum
ar fi azotul și fosforul. Această capacitate de absorbție a nutrienților
contribuie la menținerea calității apei și la echilibrul ecologic al
ecosistemelor marine.
Biodiversitatea: Algele roșii contribuie la biodiversitatea ecosistemelor
marine, fiind o componentă importantă a diversității biologice în habitatele
marine. Ele oferă o varietate de resurse și habitat pentru alte organisme
marine, contribuind la susținerea unei game largi de specii marine.
3.1Reproducerea sexuată vs. reproducerea asexuată
Reproducere sexuală:
Gametangiile: Algele roșii produc structuri numite gametangi, în care se
formează gametele. Aceste gametangi pot fi de obicei de două tipuri:
gametangi masculine (antheridia) și gametangi feminine (oogonia).
Gamete: În gametangiile masculine, se formează gamete masculine
(sperme), în timp ce în gametangiile feminine se formează gamete feminine
(ovoziți).
Fuziunea gametelor: Gametele masculine și feminine se combină în
procesul de fertilizare pentru a forma zigotul, care este diploid.
Dezvoltarea sporofitului: Zigotul se dezvoltă într-o structură diploidă
numită sporofit. Acest sporofit suferă apoi meioza pentru a produce sporii
haploizi.
Formarea gametofitului: Sporii haploizi se dezvoltă în gametofit, care
poate produce din nou gamete.
Reproducere asexuată:
Fragmentare: Unele alge roșii pot reproduce asexual prin fragmentare.
Aceasta implică ruperea sau separarea unei părți din alga, care poate crește
ulterior și dezvolta o nouă plantă completă.
Spore asexuate: Unele specii de alge roșii pot produce spori asexuați, care
pot germina pentru a forma noi indivizi fără a fi necesară fertilizarea.

6
3.2Porphyra
Formă și culoare: Porphyra are o formă plană și laminată, asemănătoare cu
o frunză subțire. Culoarea poate varia de la roșu-violet până la verde-oliv, în
funcție de specie și de condițiile de mediu.
Habitat: Porphyra este o algă marină care crește în zonele intermareale,
adică în regiunile de coastă care sunt expuse la aer atunci când mareea este
josă și scufundate sub apă atunci când mareea este înaltă.
Ciclu de viață complex: Ciclul de viață al Porphyra implică o alternanță
între o fază haploidă (gametofit) și o fază diploidă (sporofit). Gametofitul
produce gamete haploide care se unesc pentru a forma zigotul diploid, care
se dezvoltă ulterior în sporofit.
Importanța culinară: Porphyra este una dintre cele mai utilizate alge în
bucătăria japoneză, fiind utilizată pentru a face "nori", folosit la sushi și alte
preparate culinare. Este deshidratat și apoi presat în foi subțiri, care sunt
apoi utilizate pentru a îmbrăca sau împacheta mâncarea.
Bogată în nutrienți: Porphyra este o sursă bogată de nutrienți, inclusiv
proteine, fibre, vitamine și minerale. Consumul de alge Porphyra poate aduce
beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea digestiei și a sistemului
imunitar.

3.3 Palmaria
Formă și structură: Palmaria are o formă laminată și frunzoasă,
asemănătoare cu o mică palmă, de unde provine și numele său. Are o textură
subțire și delicată, iar culoarea poate varia de la roșu aprins până la roșu
închis sau maro-roșcat.
Habitat: Palmaria este o algă marină care crește pe substraturi dure, cum ar
fi stâncile sau alte alge, în zonele intermareale și submareale.
Ciclul de viață: Ciclul de viață al Palmaria implică o alternanță între o fază
haploidă (gametofit) și o fază diploidă (sporofit), similar cu majoritatea
algelor roșii.
Importanță culinară: Palmaria este consumată în diverse culturi, în special
în Europa și Asia, unde este folosită ca aliment. Este adesea utilizată în
salate, supă de alge și alte preparate culinare. Are o aromă ușor sărată și o
textură crocantă și masticabilă.
Valoare nutritivă: Palmaria este o sursă bogată de nutrienți, inclusiv
proteine, fibre, vitamine (cum ar fi vitamina C și vitamina A) și minerale (cum
ar fi fierul, iodul și calciul). Consumul regulat de Palmaria poate contribui la
o dietă echilibrată și la sănătatea generală.

7
4.Importanța algelor roșii în ecosistem
Habitat și adăpost: Algele brune oferă habitat și adăpost pentru o varietate
de organisme marine. Structurile lor dense și ramificate furnizează locuri de
refugiu pentru pești, crustacee, moluște și alte organisme marine,
contribuind la creșterea biodiversității în ecosistemele marine.
Producția primară: Algele brune sunt organisme fotosintetice care
contribuie semnificativ la producția primară în ecosistemele marine. Ele
transformă lumina solară și dioxidul de carbon în compuși organici, furnizând
energie și hrană pentru alte organisme marine din lanțurile trofice.
Ciclul de nutrienți: Algele brune sunt implicate în ciclul de nutrienți din
ecosistemele marine, absorbând și recicland compuși chimici esențiali, cum
ar fi azotul, fosforul și siliciul. Această capacitate de absorbție a nutrienților
contribuie la menținerea calității apei și la echilibrul ecologic al
ecosistemelor marine.
Eroziunea costieră: Anumite specii de alge brune, cum ar fi kelpul, au
rădăcini puternice care ajută la stabilizarea substratului marin și la
prevenirea eroziunii costiere. Kelpul formează păduri subacvatice dense care
absorb energia valurilor și reduc eroziunea litorală.
Biodiversitatea: Algele brune contribuie la biodiversitatea ecosistemelor
marine, oferind habitat și hrană pentru o varietate de organisme marine. Ele
susțin un ecosistem bogat și diversificat, care este esențial pentru
funcționarea sănătoasă a mediului marin.
4.1Reproducerea sexuată vs. reproducerea asexuată
1. Reproducerea sexuală:
Gametofit și sporofit: Ciclul de viață al algelor brune implică, de obicei,
o alternanță între o fază haploidă, numită gametofit, și o fază diploidă,
numită sporofit.
Gamete: În gametofit, alga produce gamete haploide (gamete masculine
și gamete feminine) prin mitoză.
Fuziunea gametelor: Gametele masculine și feminine se combină în
procesul de fertilizare pentru a forma zigotul, care este diploid.
Dezvoltarea sporofitului: Zigotul se dezvoltă într-un sporofit diploid,
care produce apoi sporii haploizi prin meioză.
Formarea gametofitului: Sporii haploizi se dezvoltă în gametofit, care
poate produce din nou gamete.
2. Reproducerea asexuată:
Fragmentare: Unele alge brune se pot reproduce asexual prin
fragmentare. Acest lucru implică ruperea sau desprinderea unei părți din
alga, care poate crește ulterior și dezvolta o nouă plantă completă.
Spore asexuate: Alte alge brune pot produce spori asexuați, care pot
germina și se pot dezvolta în indivizi noi fără a fi necesară fertilizarea.

8
4.2 Tipuri de alge brune
Fucus vesiculosus (bladder wrack): Această algă bruna este comună în
zonele litorale din emisfera nordică. Are o formă lunguiață, ramificată și
prezintă vezicule umflate pe frunzele sale, care îi asigură flotabilitate și
stabilitate în apă. Fucus vesiculosus este o sursă importantă de hrană și
habitat pentru organisme marine și este folosită și în medicina tradițională
pentru proprietățile sale terapeutice.

Laminaria (kelp): Laminaria este una dintre cele mai cunoscute alge brune
și poate atinge dimensiuni impresionante, formând păduri subacvatice dens
populate. Kelpul este o parte vitală a ecosistemelor marine, oferind habitat și
hrană pentru diverse organisme marine, precum și protecție împotriva
eroziunii costiere. Este, de asemenea, utilizat în industria alimentară și
cosmetică.

Sargassum: Această algă bruna este cunoscută pentru capacitatea sa de a

forma bancuri mari plutitoare în apele oceanice. Sargassum oferă habitat și
hrană pentru o varietate de organisme marine, inclusiv pești mici, crustacee
și alte alge. De asemenea, are o importanță ecologică semnificativă în ciclul
de viață al multor specii marine.

9
5.Concluzie:

Cu toate acestea, algele marine se confruntă cu amenințări semnificative din partea

activităților umane și a schimbărilor climatice. Poluarea, pescuitul excesiv, distrugerea
habitatelor și acidificarea oceanelor reprezintă doar câteva dintre provocările majore cu
care se confruntă aceste organisme. De asemenea, schimbările climatice, precum
creșterea temperaturilor și creșterea nivelului oceanului, pot afecta negativ distribuția și
sănătatea algelor marine.

Pentru a aborda aceste amenințări și pentru a asigura conservarea și utilizarea durabilă a

algelor marine, este crucial să se întreprindă acțiuni coordonate la nivel global. Este
necesară stabilirea unor zone protejate în cadrul ecosistemelor marine, precum și
implementarea unor practici de pescuit responsabil și sustenabil. De asemenea, este
importantă promovarea cercetării și inovației în domeniul utilizării și valorificării algelor
marine, pentru a identifica noi surse de hrană, energie și medicamente.

În același timp, educația și conștientizarea publicului sunt esențiale pentru a stimula

schimbările de comportament și pentru a promova o mai mare responsabilitate față de
mediul înconjurător. Într-o lume în care resursele naturale sunt din ce în ce mai limitate,
protejarea și conservarea algelor marine devin priorități urgente pentru comunitatea
globală.

În concluzie, algele verzi, roșii și brune sunt organisme esențiale pentru sănătatea
ecosistemelor marine și pentru bunăstarea umană. În fața amenințărilor actuale și
viitoare, este imperativ să acționăm acum pentru a le proteja și conserva pentru
generațiile viitoare. Prin colaborare, inovare și angajament, putem asigura că aceste
organisme valoroase vor continua să își îndeplinească rolul lor vital în cadrul biosferei
terestre.

10
6.Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alge

https://www.meetnlearn.ro/blog-meditator/1116-lumea-minunata-a-algelor-verzi-un-
ghid-complet-pentru-pasionatii-de-
biologie#:~:text=Importan%C8%9Ba%20algelor%20verzi,%C8%99i%20produse%20f
armaceutice.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alg%C4%83_ro%C8%99ie#:~:text=Algele%20ro%C8%99
ii%20(,pe%20terenurile%20agricole.

https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/plantae/rhodophyta/#:~:text=%C
3%8Enmul%C5%A3irea%0A%C2%A0%C2%A0%C2%A0%20Ca%20%C5%9Fi,fel%
20de%20fruct.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alg%C4%83_brun%C4%83#:~:text=Algele%20brune%2C
%20cuprinz%C3%A2nd,oameni%20ca%20hran%C4%83.

Manual Biologie clasa 10 Ion Ungureanu, Ion Melianu, Ana Postolache-Călugăru

11