SARCINI: EMAIL: anastachen@mail.

ru
2p. 1. Explică de ce algele sunt protiste înrudite cu plantele, dar nu pot fi considerate
plante:
- Trăsătură înrudită cu plantele:-
- Trăsătură distinctivă:-
4p. 2. Descrieți trăsăturile generale ale algelor conform criteriilor propuse: mediu de
viață, structura celulei, alcătuirea corpului, nutriția, reproducerea.
3p. 3. Clasifică algele și notează denumirea filumului și a unor reprezentanți.
4p. 4. Răspundeți la întrebările de mai jos:
-De ce corpul algelor este de diferite culori?
-Care alge sunt asemănătoare plantelor? De ce?
-Care alge se întâlnesc preponderent în RM? De ce?
-Care este rolul țesutului aerifer din talul algelor brune?
5p. 5. Descrie rolul algelor.
Rolul în natură Rolul în viața omului
Pozitiv Negativ
Industria alimentară
În medicină
În tehnică
PROTOZOARELE- PROTISTE ÎNRUDITE CU
ANIMALELE

Profesoara de biologie:
Sula Anastasia
CE SUNT PROTISTELE?

Regnul Protista este un grup de microorganisme

eucariote cu organizare celulară simplă. Acestea pot fi fie
organisme unicelulare, fie pluricelulare; nu prezintă țesuturi
specializate superioare. Termenul a fost propus de Ernst
Haeckel în 1866 pentru a caracteriza toate organismele fără o
structură complexă, care nu puteau fi clasificate nici ca
animale, plante sau fungi.
CARACTERISTICI GENERALE
Celula protozoare este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu.
Unele protozoare prezintă organite de mișcare numite cili sau flageli.
Altele se deplasează prin emiterea de pseudopode (piciorușe false). În
citoplasmă există următoarele organite celulare: mitocondrii, Aparat
Golgi, ribozomi, vacuole digestive, centrozomi, vacuole
contractile/pulsatile, vezicule cu substanțe de rezerve (lipide,
glicogen), reticul endoplasmatic. Nucleul poate fi unic sau multiplu.
Forma chistică nu prezintă cili, membrana este mult îngroșată,
organitele se reduc, metabolismul se reduce, persistând nucleii și o
mare cantitate de substanțe de rezervă.
 REPRODUCERE:
Unele protiste se reproduc sexuat, în timp ce altele se reproduc asexuat.

MEDIU DE VIAȚĂ:
Deși populează, în mod special, mediul acvatic, unele protiste trăiesc în
mediul umed sau în corpul plantelor și animalelor.

NUTRIȚIE:
Au nutriție autotrofă sau heterotrofă (excepție fiind Euglena verde, care este
mixotrofă).
CLASIFICARE:
PROTISTE ASEMĂNĂTOARE CU
PLANTELE:
-ALGE
-EUGLENA

PROTISTE ASEMĂNĂTOARE CU
FUNGIILE:
-OOMICETE;
-MIXOMICETE
 PROTISTE ASEMANATOARE CU
ANIMALELE:

ÎNCRENGĂTURA RIZOPODELE (SACRODINE

SAU RIZOPODA)
ÎNCRENGĂTURA FLAGELATE
(ZOOMASTIGINE)
ÎNCRENGĂTURA CILIATELE (CILIOPHORE)
ÎNCRENGĂTURA APICOMPLEXA
(SPOROZOOARE)
 ÎNCRENGĂTURA RIZOPODELE
(SACRODINE SAU RIZOPODA)

Grupul Sarcodinelor cuprinde amibele, radiolarii și

foraminiferele, care emit pseudopode pentru deplasare și
înglobarea particulelor de hrană.
 Deja-cunoscuta specie, Amoeba proteus, se găsește printre vegetația în
descompunere de la fundul pârâurilor de apă dulce sau a iazurilor, dar există și
numeroase amibe parazite (unele parazitează omul, producând boli); Amibele sunt
identificate prin abilitatea lor de a forma extensii citoplasmatice numite pseudopode,
sau „picioare false”, cu care se mișcă. Acest tip de deplasare este considerat a fi cel
mai primitiv mod de locomoție la animale. Endoplasma conține vacuole digestive, un
nucleu granular și o vacuolă pulsatilă transparentă. Amoeba nu are gură sau anus;
hrana este înglobată și materia excretată prin orice punct al suprafeței celulei, astfel
hrănirea este prin fagocitoză. Pe timpul perioadelor cu vreme nefavorabilă amiba se
închistează: devine circulară, pierde mare parte din apă și secretă o membrană
închistată, care servește drept înveliș protector. Înmulțirea este exclusiv asexuată.
 Radiolarii se disting prin segregarea anatomiei lor delicate într-o capsulă
centrală, ce cuprinde endoplasmul, și ectoplasmul înconjurător; au schelet
silicios majoritatea speciilor. Capsula este închisă intr-o membrană și conține
nucleul, mitocondriile, aparatul Golgi, vacuolele, lipidele și rezervele de hrană.
Reproducerea, respirația și sinteza biochimică sunt îndeplinite de acea capsulă
centrală. Radiolarii fac parte din planctonul marin; nutriția lor constă într-o mare
varietate de zooplancton, dar și unele specii de fitoplancton, precum
diatomeele, cocolitoforele și dinoflagelatele. Pot consuma, de asemenea,
bacterii sau grohotiș organic. Înmulțirea lor este puțin documentată; au fost
raportate fisiunea binară, fisiunea multiplă și înmugurirea.
 Foraminiferele sunt sarcodine unicelulare cu cochilii. Acestea sunt divizate în
cămăruțe, care sunt adăugate treptat în timpul creșterii, iar cele mai simple forme
sunt tuburi deschise sau sfere goale. Depinzând de specie, cochilia poate fi făcută
din compuși organici, boabe de nisip și alte particule cimentate împreună ori din
calcit cristalin. Un singur individ poate măsura de la 100 μm până la 20 cm lungime
și poate avea unul sau mai mulți nuclei în celulă. Foraminiferii se mișcă, pentru a-și
prinde prada, cu o rețea de extensii subțiri a citoplasmei numite reticulopode,
similare pseudopodelor amibei, dar mult mai numeroase și mai fine. Reproducerea
este asexuată, prin diviziune în mai mulți gameți.
 ÎNCRENGĂTURA FLAGELATE
(ZOOMASTIGINE)
Zoomastiginele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Acestea
sunt flagelate. Hrănirea este exclusiv heterotrofă, trăiesc fie libere în mediul
acvatic bogat în substanțe organice, unde își dobândesc nutrienții prin difuzie, fie
ca parazit în cadrul unei gazde. Pot fi unicelulare sau pot forma colonii. Au
pseudopode cu rol în deplasare și înglobarea particulelor de hrană. Sunt printre
primele eucariote care au apărut. Reproducerea poate fi asexuată (prin fisiune
binară), fie sexuată (doar unele specii). Nu prezintă mitocondrii. Unele specii
sunt parazite si periculoase, precum Trypanosoma.
ÎNCRENGĂTURA CILIATELE (CILIOPHORE)
Ciliophorele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Există
aproximativ 8.000 specii de ciliofore. Acestea sunt caracterizate de prezența unor
organite, numite cili, care participă la locomoție si la obținerea hranei. Pot atinge
dimensiuni foarte mari comparativ cu alte protozoare: până la 2 mm. Hrănirea
este exclusiv heterotrofă, trăiesc libere în mediul acvatic (majoritatea trăiesc în
ape dulci, dar pot fi întâlnite și specii de apă sărată), precum și în soluri umede.
Acestea sunt polinucleate: conțin un micronucleu diploid, responsabil cu
reproducerea sexuată, precum și un macronucleu poliploid, responsabil cu
regularea activităților celulare. Reproducerea poate fi si asexuată (prin fisiune)
Exemple de ciliofore: Didinium, Paramecium, Stentor, Suctoria, precum și
Vorticella.
 ÎNCRENGĂTURA APICOMPLEXA
(SPOROZOOARE)
Sporozoarele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor, ce fac
parte din încrengătura Apicomplexa. Sunt cunoscute în jur de 25.000 specii.
Acestea nu prezintă organite de locomoție, precum cilii sau flagelii. Hrănirea este
exclusiv heterotrofă. Toate sporozoarele sunt organisme parazite, care își
dobândesc nutrienții pe seama altor organisme. Au un ciclu de viață complex, care
implică mai multe gazde. Sunt unicelulare.
Acestea posedă un apicoplast și un complex apical, care le permite să infecteze
gazdele.
Majoritatea sporozoarelor sunt haploide. Reproducerea este asexuată, prin spori,
și sexuată, prin microgameți masculini și macrogameți feminini. Aceste prezintă
gametogamie, care este urmată de producerea sporilor. În plus, la unele
sporozoare poate fi întâlnită sporogonia.
Exemplu, Plasmodium vivax, Toxoplasma gondii, Plasmodiul malariei.
DICȚIONAR
Flageli - Filament mobil protoplasmatic la unele protozoare care servește ca organ
de locomoție.
Chist - Înveliș protector secretat de unele animale inferioare aflate în condiții de
mediu nefavorabile.
Autotrof - Care este capabil să sintetizeze independent substanțe organice din
cele anorganice.
Heterotrof - Care se hrănește numai cu substanțe organice, neavând capacitatea
de a sintetiza substanțele organice din cele anorganice.
Plancton - Biocenoză alcătuită din organismele mărunte care plutesc în masa
apei.
1. DESCRIEȚI TRĂSĂTURILE DISTINCTIVE ALE
UNOR REPREZENTAȚI AI PROTOZOARELOR
Criterii Rizopode: Flagelate: Ciliate:
Amiba Tripanosoma Parameciul
comună
Nivelul de
organizare
Forma celulei
Mediul de
viață
Locomoția
Nr. De nuclee
Nutriția
Respirația

Excreția
Înmulțirea
2. Descrieți asemănările și deosebirile dintre amiba și parameci după modelul propus.
ASEMĂNĂRI:
1._________________
2._________________
3._________________
DEOSEBIRI:
Amiba Criterii de Parameci
deosebire

3. Descrieți rolul protozoarelor în natură și în viața omului. POZITIV/ NEGATIV

TEMA PENTRU ACASĂ: TEMA NR.4.5. PAG.83 EVALUAREA FORMATIVĂ PAG. 87