Biologie Animala Si Vegetala

2021
Biologie animala si vegetala
Conform programei nr.3237/05.02.2021

1
Cuprins
Biologie animala si vegetala
Continuturi clasa a IX-a
1.Diversitatea lumii vii ......................................................................................................................

1.1. Notiuni introductive ..............................................................................................................
2. Celula-unitatea structurala si functionala a vietii ..........................................................................
2.1 Structura , ultrastructura si rolul componentelor ...................................................................
2.2 Diviziunea celulara ................................................................................................................
3. Ereditatea si variabilitatea lumii vii ..............................................................................................
3.1. Concepte ...............................................................................................................................
3.2. Mecanisme de recombinare genetica ....................................................................................
3.3. Recombinarea genetica prins schimb reciproc de gene ........................................................
3.4. Influenta mediului asupra ereditatii .....................................................................................
3.5.Genetica umana......................................................................................................................
Continuturi clasa a x-a
1.Tesuturi animale si vegatele...........................................................................................................

2.Structura si functiile organismelor vii ...........................................................................................
2.1 Functiile de nutritie ................................................................................................................
Hranirea...........................................................................................................................
Respiratia .......................................................................................................................
Circulatia ........................................................................................................................
Excretia ...........................................................................................................................
2.2. Functii de relatie .....................................................................................................................
Sensibilitatea .....................................................................................................................
Sistemul locomotor.............................................................................................................
2.3 Functia de reproducere.............................................................................................................
Reproducerea la plante .......................................................................................................
Reproducerea la om ...........................................................................................................
2
1. DIVERSITATEA LUMII VII

1.1 Notiuni introductive
Indivizii biologici (organismele vii ) sunt organizate în categorii sistematice (grupuri

de organisme cu aceleaşi caracteristici ).
Cele mai folosite categorii sistematice sunt :
• specia (grup de organisme care au caractere morfofuncţionale comune şi strămoşi şi
descendenţi comuni ),
• genul, familia, ordinul, clasa, încrengătura (filum sau diviziune )
• regnul care cuprinde totalitatea organismelor înrudite existente pe glob.
Organismele existente pe glob au fost împărţite în 5 regnuri în funcţie de caracteristici structurale
şi funcţionale.
Cele 5 regnuri sunt :
1. Regnul Monera sau Procariote
2. Regnul Protista
3. Regnul Fungi sau Ciuperci
4. Regnul Plantae
5. Regnul Animalia
Celulele care intră în alcătuirea organismelor vii pot fi de două tipuri (în funcţie de
structură ) :
- procariote : celule simple lipsite de nucleu adevărat (au o substanţă nucleară numită nucleoid ),
Carion = nucleu , Pro=inainte
- eucariote : celule cu o structură mai complexă, cu nucleu adevărat şi multe componente

celulare (care pot îndeplini toate funcţiile unui organism )
Eu=adevarat , carion=nucleu
• sunt entităţi infecţioase

• fără structură celulară
• vizibile la microscopul electronic
• parazite obligatorii intracelular, care nu se pot hrăni şi reproduce singure, obligând celula
pe care o parazitează să le înmulţească.
Alcatuire – prezinta
• capsida
• genom viral – fie de tip ADN fie de tip ARN
Virusurile se clasifică în funcţie de materialul genetic conţinut în :
adenovirusuri, care conţin ADN , exemplu : v. herpesului , v. hepatitei, v.variolei
3
ribovirusuri- care conţin ARN, exemplu: v. HIV , v. Gripal, v. turbarii
Regnul Monera sau Procariote

ALCATUIRE
Sunt organisme procariote unicelulare sau coloniale răspândite pretutindeni în natură.
celulă bacteriană este formată din : perete celular, membrană celulară, citoplasmă,
substanţă nucleară difuză numită nucleoid. Unele bacterii au unul sau mai mulţi cili cu
ajutorul cărora se deplasează
Forma bacteriilor poate fi :

• sferică – coci,
• de bastonaş – bacili,
• de virgulă – vibrioni,
• spiralată – spirili sau spirochete.
HRANIRE
• Majoritatea bacteriilor au nutriţie heterotrofă saprofită sau parazită, puţine specii se
hrănesc autotrof prin fotosinteză sau prin chemiosinteză (utilizează energia eliberată în
urma reacţiilor chimice la întuneric).
REPRODUCERE
• Reproducerea se realizează prin amitoză (diviziune directă) şi rar sexuat. În condiţii
nefavorabile îşi diferenţiază o formă de rezistenţă numită spor.
CLASIFICARE
- arhebacterii sau bacterii străvechi anaerobe (pot respira in lipsa oxigenului ) - trăiesc în medii
lipsite de aer (metanogene, sulfuroase, etc.)
- eubacterii sau bacterii propriu-zise, răspândite în toate mediile de viaţă : bacterii fermentative,
fixatoare de azot, de putrefacţie, chimiosintetizante, fotogene, cromogene, patogene (produc boli
numite bacterioze la plante, animale şi om (holera, febra tifoidă, tuberculoza, ciuma, etc.
4
Regnul Protista
Sunt organisme eucariote cu o mare diversitate structurală şi funcţională, şi cu cicluri de
viaţă complexe.
CLASIFICARE
1. Protiste cu caracter de animal ( protozoare) protos= primul , zoon = animal
Au fost considerate primele animale. Sunt eucariote unicelulare heterotrofe acvatice
Euglena verde este unicelulară, are o nutriţie autotrofă la lumină datorită clorofilei
pe care o conţine şi unei stigme sensibilă la lumină. La întuneric îşi pierde
clorofila şi se hrăneşte heterotrof cu particule organice din apă.
Sporozoarele sunt specii parazite, care produc boli la animale şi om. Au în ciclul
de viaţă stadiul de spor cu ajutorul căruia rezistă la condiţiile nefavorabile.
Plasmodiul malariei trăieşte parazit în sânge, producând malaria. Este transmisă
de ţânţarul Anofel. Animalele sunt parazitate de către babesii şi coccidii.
2. Protiste cu caracter de plante – cuprinde organisme unicelulare acvatice

3. Protiste cu caracter de ciuperca –cuprinde mucegaiurile mucilaginoase - mixomicete (
ex.Physarium ) , mucegaiurile de apa ( oomicete)
Regnul Fungi (ciuperci)

Sunt organisme unicelulare, coloniale sau pluricelulare
• heterotrofe saprofite sau parazite.
• Majoritatea sunt terestre, puţine specii trăiesc în mediul acvatic.
• Talul (= corp ) ciupercilor se numeşte miceliu şi este format din hife uni- sau
pluricelulare cu unul sau mai mulţi nuclei.
• Celulele fungilor sunt protejate de un perete celular format din chitină.
• Reproducerea se face asexuat prin porţiuni de miceliu sau prin spori şi sexuat prin
contopirea conţinutului organelor sexuale.
•
Ciupercile se clasifică în funcţie de structura talului şi tipul de reproducere astfel :
Încrengătura Ascomycota-
• Au un miceliu septat, ramificat, pluricelular sau unicelular.
• Sunt ciuperci saprofite şi parazite la plante, rar la animale
reproducerea se face vegetativ prin porţiuni de hife sau scleroţi sau prin înmugurire
(drojdii) Asexuat, se reproduc prin spori numiţi ascospori, produşi în sporangii numite
ASCE
• reprezentanţi : drojdia de bere, drojdia vinului, mucegaiul verde (produce penicilină şi
alte antibiotice), zbârciogul (ciupercă comestibilă)
5
Încrengătura Bazidiomycota
• Sunt ciuperci superioare, care au un organ sporifer numit BAZIDIE, în care se formează
spori numiţi bazidiospori.
• Majoritatea speciilor trăiesc saprofit în pământ, pe substanţe organice în descompunere,
dar unele sunt parazite la plante şi animale
• Reprezentanţi : ciuperci cu pălărie : ciuperca de câmp, hribul, gălbiori, etc.
ciuperci parazite : tăciunele porumbului, tăciunele grâului, rugina grâului
Regnul Plantae
Organisme eucariote, pluricelulare
• majoritatea autotrofe cu câteva excepţii saprofite şi parazite.
• Celulele au perete celular celulozic, uneori lignificat. În celule există vacuole şi
cloroplaste cu pigmenţi clorofilieni.
• Principalul mod de nutriţie este fotosinteza.
• La plante apare diferenţierea structurală care duce la formarea organelor specializate
pentru fixare – rădăcina, pentru sprijin – tulpina, pentru nutriţie – frunza şi pentru
reproducere – florile.
• Organele sunt constituite din ţesuturi specializate : asimilatoare, de apărare, de absorbţie,
de conducere (vase lemnoase (xilem), care transportă seva brută (apa cu substanţele
minerale) spre frunze şi vasele liberiene (floem), care transportă seva elaborată (
substanţele organice) în toată planta.
PLANTE AVASCULARE ( a= fara )

-nu au tesuturi conducatoare ( liberiene si lemnoase )
- au organe incomplet dezvoltate
Algele verzi
Sunt organisme unicelulare sau coloniale, autotrofe, cu unul sau mai mulţi cromatofori cu
clorofilă a şi b, xantofilă şi caroten, vacuole şi perete celular. Trăiesc pe soluri umede sau în ape
dulci sau sărate.
Reproducerea este asexuată, prin diviziune directă sau spori mobili şi sexuată. Unele alge se
înmulţesc prin conjugare (se contopeşte conţinutul a două celule de pe filamente diferite şi
formează un zigot)
Reprezentanţi :
- alge pluricelulare : - filamentoase – mătasea unicelulare broaştei şi lâna broaştei
- lamelare – salata de mare
6
Briofitele ( muschii )
Sunt plante inferioare, cunoscute sub numele de muşchi.
Muşchii se împart în: muşchi hepatici şi muşchi
frunzoşi, la care apare o diferenţiere evidentă a talului în
rizoizi(rădăciniţă),cauloid(tulpiniţă),filoid(frunzuliţe).
Reproducerea
De pe tulpiniţă se formează sporangele din care, la
maturitate se eliberează sporii. Aceştia, în urma
germinaţiei vor da naştere unui tal filamentos numit
protonemă, pe care se formează organele reproducătoare
în care se produc anterozoizi(mobili) şi oosfere(celule
reproducătoare).Anterozoizii ajung prin intermediul apei
să fecundeze o oosferă şi să formeze o nouă plantă.
Reprezentanţi:fierea pământului, muşchiul de pământ,
etc.
PLANTE VASCULARE
-prezinta vase conducatoare ( lemnoase si liberiene)
-prezinta organe vegetative diferentiate
Pteridofitele (ferigi)
-corp corm
Sunt primele cormofite-plante cu corpul numit
corm – format din organe vegetative(rădăcină,
tulpină şi frunze).
Pteridofitele sunt ferigi ierboase sau arborescente,
răspândite în medii cu umiditate crescută.
Înmulţirea rămâne legată de mediul acvatic:prin
germinarea sporilor formaţi în sori pe spatele
frunzelor.
- Filicate - au frunze mari compuse, care au

sporangi grupaţi în sori pe
dosul frunzei – feriga comună, feriguţa
Spermatofitele ( sperma = samanta )

-Sunt plantele care se înmulţesc prin seminţe.
Acest grup de plante au o structură complexă, ţesuturi conducătoare bine dezvoltate, celule
reproducătoare sexuate diferenţiate în granule de polen (microspori)sau celule
7
reproducătoare masculine şi sac embrionar cu oosferă (macrospor) sau celula reproducătoare

feminină. După fecundare macrosporii se transformă în sămânţă.
Acest filum cuprinde două mari subfilumuri:
- Gymnospermatophyta ( gimnosperme )
- Angyospermatophyta ( angiosperme )
Gimnosperme (gymnos= gol, dezvelit, sperma= samânţă) sunt plante cu seminţe libere,
neprotejate de fruct.
Majoritatea sunt plante lemnoase (arbori sau arbuşti).
- Au celule producătoare de răşină – se numesc şi răşinoase
-frunzele sunt aciculare sau solzoase, persistente cu excepţia celor de la zadă.
-Florile au formă de con – conifere.
Conurile bărbăteşti reprezintă o floare iar cele femeieşti reprezintă o inflorescenţă(mai multe
flori prinse pe o „codiţă”).
Reprezentanţi: bradul, molidul, pinul.
Angiosperme (angyos= învelit, protejat)

sunt plante cu seminţe închise în fruct.
-Sunt plante ierboase, majoritatea, arbuşti şi arbori.
-Organele vegetative(rădăcina, tulpina şi frunzele) şi cele de reproducere(floarea, fructul
şi sămânţa) au morfologii şi structuri variate, în funcţie de mediul de viaţă.
-Vasele conducătoare lemnoase numite trahei (vase perfecte) transportă mai eficient seva. -
Frunzele au de obicei limb mare, cu multe stomate, care mediază schimburi rapide şi eficiente cu
mediul. Reproducerea este sexuată.
Florile au înveliş floral diferenţiat sau nediferenţiat, sunt hermafrodite având atât celule sexuale
masculine – grăuncioare de polen, cât şi celule feminine – sacul embrionar care se găseşte în
ovul. Polenizarea se face de obicei de către insecte, dar si de către vânt sau alte animale.
Fecundaţia este
dublă deoarece grăunciorul de polen germinează şi produce doi nuclei spermatici care vor
fecunda oosfera şi nucleul secundar din sacul embrionar.
În urma fecundării oosferei se va forma embrionul, iar prin fuziunea celorlalţi doi nuclei se va
forma un ţesut cu rol de hrănire a embrionului. După fecundaţie ovulul se transformă în sămânţă,
închisă în fructul format din ovar.
Angiospermele se împart în două clase:
- magnoliatae(dicotiledonate)
- liliatae(monocotiledonate)
8
Dicotiledonatele Monocotiledonatele
Radacina ierboase cu rădăcini pivotante(tip ţăruş) sau rădăcini adventive(nu se
rămuroase formează din
rădăciniţa embrionului),
firoase
Tulpina tulpini ramificate, nearticulate, cu creştere tulpini neramificate,
terminală şi în grosime, fascicule articulate(cu noduri), unele
conducătoare dispuse pe un singur cerc lipsite de măduvă – pai.
Fasciculele conducătoare
sunt dispuse neregulat
Frunze frunze cu complete(teacă, peţiol şi limb) cu Frunzele nu au peţiol(codiţă),
nervuri palmate sau penate. iar nervurile sunt paralele
Flori Florile pe tip 5 au caliciul(5 sepale) Florile sunt pe tip 3 cu
diferenţiat de corolă (5petale). sepalele(caliciu) de aceeaşi
identice cu petalele(corola).
Samanta Sămânţa are două cotiledoane cu substanţe Seminţele au un singur
de rezervă. cotiledon.
Reprezentanti rozacee (măceş, trandafir, pomi fructiferi, liliacee(crin, viorea, ceapă,

căpşun), leguminoase(mazăre, fasole, soia, usturoi, ghiocel),
trifoi, salcâm), compozite (păpădie, poacee(cereale – grâu,
margaretă, floarea soarelui), solanacee(cartof, porumb, orez, trestie
ardei, roşii, vinete, tutun, de zahăr, iarbă de gazon),
mătrăgună), fagacee(fag, stejar, carpen) etc. arecacee – palmieri,
orhidacee - orhidee etc.
Regnul Animal
Animalele sunt :
• Pluricelulare
• Heterotrofe
• au ca substanţă de rezervă glicogen
• nu au perete celular
• au ţesuturi diferenţiate
• se reproduc sexuat.
• celulele reproducătoare(gameţi) sunt diferenţiate(masculine şi feminine)
Clasificare :
Animale nevertebrate :
CNIDARI / CELENTERATE (HIDRE, MEDUZE ŞI CORALI)
Clasa Scifozoa – meduza
Clasa Hidrozoa – hidra de apa dulce
- trăiesc în apă
- corp în formă de sac cu pereți dubli
9
- cavitate digestivă cu orificiu buco-anal

- înmulțire sexuată și asexută prin înmugurire
PLATELMINŢI (VIERMI LAŢI)

Clasa Turbelaria -planaria
Clasa Cestoda -tenia
Clasa Trematoda -vierme de gălbează
- corp moale lățit
- sistem digestiv cu orificiu buco-anal
- sistem excretor și reproducător, dezvoltate
- nu au sistem respirator, circulator, digestiv (se hrănesc prin osmoză)
- nu au organe de simț
- majoritatea sunt paraziți; produc numeroase ouă
NEMATELMINŢI (VIERMI CILINDRICI)
Clasa Nematoda -limbricul,trichina, oxiur
- corp moale cilindric, ascuțit la capete
- sistem digestiv vu orificiu bucal și orificiu anal
- sistem excretor și reproducător dezvoltate
- nu au sistem respirtor, circulator și nici organe de simț
- majoritatea sunt paraziți
ANELIDE (VIERMI INELAŢI)

Clasa Oligocheta -rama
Clasa Hirudineea -lipitoarea
-corp moale inelat
- mușchi bine dezvoltați
- apare sistemul circulator
- lipsește numai sistemul respirator; respirație cutanee
MOLUŞTE
Clasa Gastropode -melci
Clasa Lamelibranhiate -scoici
Clasa Cephalopoda- caracatiţe, sepia
- corp moale nesegmentat
- au cochilie (melc), două valve (scoică) sau os de sepie
- picior musculos dezvoltat (la sepie transformat în tentacule = brațe)
- corp acoperit cu o manta care secretă cochilia
- respirația prin branhi (scoică, sepie) sau manta cu rol de plămân (melc)
- sistem circulator formt din inimă și vase de sânge
ARTROPODE
- înveliș chitinos;
- corp segmentat;
picioare articultae
10
Păianjeni: -nu au antene; - corp format din cefalotorce și abdomen; - o pereche de chelicere; - 4
perechi de picioare ; respirația prin plămâni și trahei.
Crustacee: - 2 perechi de antene; - cefalotorace și abdomen; - 5 perechi de picioare; - respirația
prin branhii; unele năpârlesc.
Miriapode: - au o pereche de antene; - corp segmentat; - la fiecare segment este o pereche de
picioare articulate; respirația prin trahei.
Insecte: - o pereche de antene; - cap, torace (3 segmente) și abdomen segmentat; 3 perechi de
picioare; - două perechi de aripi (cu unele excepții); - respirația prin trahei; - dezvoltarea prin
metamorfoză la majoritatea
Animale vertebrate
PEŞTI (cartilaginoşi – rechini, cartaginoşi-osoşi – sturioni, osoşi)
- trăiesc în apă
- forma corpului este hidrodinamică
- au solzi osoși înfipți în piele
- schelet intern (cartilaginos sau osos)
- înotătoare perechi și neperechi
- respirație prin branhii (cu unele excwpții)
- temperatura corpului variabilă ( poikiloterme )
- majoritatea se înmulțesc prin ouă din care iese puiet
- fecundație externă (cu unele excepții - speciile vivipare)
AMFIBIENI
Anure ( amfibieni fara coada) -broasca de lac , brotacelul
Urodele (amfibieni cu coada ) -salamandre, tritoni
- trăiesc în apă și pe uscat
- piele umedă, subțire, puternic vascularizată
- au patru membre
- respirație prin plămâni și piele (larvele prin branhii externe) - temperatura corpului varibilă
-fecundatia este externa
- înmulțirea prin ouă: la majorittea, dezvoltare este prin metamorfoză
REPTILE (şerpi, şopârle, crocodili, broaşte ţestoase)
- adaptate la viața pe uscat
- solzi cornoși - au patru membre (cu excepția șerpilor= apode )
- respirație prin plămâni
- temperatura corpului varibilă
- înmulțirea prin ouă și dezvoltarea directă
- apar anexele embrionare: amniosul și alantoida
- fecundație internă
-depune oua – pe care le lasa la soare
PĂSĂRI (alergătoare, acvatice, răpitoare, păsărele etc.)
- adaptate la zbor
- au pene, fulgi, puf
- au 4 membre; cele anteriare sunt transformate în aripi
- picioare acoperite cu solzi
11
- au cioc lipsit de de dinți (cu unele excepții)

- la majoritatea, oasele sunt pneumatice ( oasele goale )
- respiratie prin plămâni - temperatura corpului este constantă (homeoterme ) (+42°C)
- înmulțirea prin ouă pe care le clocesc; își îngrijesc puii (nu toate)
-fecundatia este interna
MAMIFERE - monotreme – ornitorincul, echidna
- marsupiale – cangur, koala, şoarece marsupial
- placentare – erbivore, carnivore, insectivore, rozătoare,
cetacee ( delfinul )
chiroptere –( lilieci,)
Primate (gorila )
- adaptate la diferite medii de viață
- corpul este acoperit cu păr
- au 4 membre
- dinți sunt adaptați la modul de hrănire
- respirația prin plămâni
- temperatura corpului este constantă (+37°C)
-fecundatia este interna
- la majoritatea, embrionul se dezvoltă în uter
- nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare
12
TESTE MODEL
Subiectul I (30 de puncte )
A. 4 puncte
Completati spatiile libere din afirmatia urmatoare , astfel incat aceasta sa fie corecta.
Virusurile sunt alcatuite din................ si din ........................ .
B. 6 puncte
Dati 2 exemple de grupe de organisme nevertebrate ; scrieti , in dreptul fiecarei grupe , cate un
exemplu reprezentativ.
C. 10 puncte
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare raspunsului corect. Este corecta
o singura varianta de raspuns.
1.Nematodele sunt :
a) platelminti
b) nematelminti
c) anelide
d) moluste
2.Tuberculoza este produsa de:
a) o bacteri
b) un virus
c) o ciuperca
d) alimente alterate
3.Euglena verde face parte din regnul:
a) Protista
b) Plante
c) Monera
d) Fungi
4. Mamiferele placentare :
a) sunt monotreme
b) Sunt marsupiale
c) nasc pui vii complet dezvoltati
d) sunt adaptate doat la mediul terestru
5.Face parte din categoria viermilor platelminti:
a) limbricul
b) rama
c) tenia
d) oxiurul
D. 10 puncte
Cititi,cu atentie, urmatoarele afirmatii. Daca apreciati ca afirmatia este adevarata,
scrieti pe foaia de examen in dreptul cifrei corespunzatoare afirmatiei litera A. Daca
apreciati ca afirmatia este falsa scrieti pe foaia de examen in dreptul cifrei
corespunzatoare afirmatiei litera F si modificati partial afirmatia pentru ca aceasta sa
devina adevarata. Nu se accepta folosirea negatiei:
1.Arahnidele si crustaceii fac parte din increngatura moluste.
13
2.Alegele verzi au nutritie heterotrofa..

3.Porumbul face parte din gimnosperme.
Subiectul III (30 de puncte )

1.
Plantele sunt organisme eucariote , pluricelulare , autotrofe.
a. Enumerati grupele de plante vasculare.
b. comparati plantele avasculare cu plantele vasculare avand in vedere trei componente
structurale.
c. Construiti patru enunturi afirmative, cate doua pentru fiecare continut, utilizand limbajul
stiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele continuturi.
- alge verzi
-briofite
2. Plantele care se inmultesc prin seminte se numesc spermatofite.

a) Enumerati 3 grupe de spermatofite.
b) Precizati o deosebire si 2 asemanatori intre pteridofite si spermatofite
c) Alcatuiti un minieseu intitulat : Angiospermele dicotiledonate. folosind informatia
stiintifica adecvata.
In acest scop respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
REZOLVARE
Subiectul I
A. Capsida , genom viral
B. – viermi -rama
-moluste-sepia
C. 1-b, 2-a , 3-a, 4-c, 5-c

D. 1.F. Arahnidele si crustaceii fac parte din increngatura artropode.
2.F. Algele verzi au nutritie autotrofa.
3.A
Subiectul III
1.
a. pteridofite , gimnosperme , angiosperme ..
b. plantele vasculare prezinta vase conducatoare liberine , vase conducatoare lemnoase si organe
vegetative diferentiate pe cand plantele avasculare nu prezinta aceste structuri.
c.Algele verzi contin clorofile.

14
Algele verzi traiesc in mediul acvatic.

Briofitele fac parte din Regnul Plante.
Briofitele se inmultesc prin spori.
2.
a. Conifere, dicotiledonate, monocotiledonate
b. Deosebire- pteridofitele se inmultesc prin spori iar spermatofitele prin seminte
Asemanari- ambele sunt plante vasculare
-ambele au organe vegetative diferentiate.
c. produsii simplii , digestie , sange si limfa , intenstin subtire , vilozitati intestinale ,
proteine.
Dicotiledonatele fac parte din grupa angiospermele si prezinta la nivelul semintei 2
cotiledoane. Prezinta radacina pivotanta , tulpina ramificata terminal si frunze petiolate. Florile
sunt pe tipul 4 sau 5 . De exemplu : trandafir , maces , capsun.
15
2.CELULA-UNITATEA STRUCTURALA SI FUNCTIONALA A VIETII

2.1 STRUCTURA , ULTRASTRUCTURA SI ROLUL COMPONENTELOR
• Definitie : Celula este unitatea de baza morfofunctionala si genetica a organizarii materiei

vii.
-Poate exista singura sau în grup, constituind diferite tesuturi.
Clasificarea celulelor 1. PROKARIOTE – nu prezinta nucleu ci prezinta nucleoid
( imprastiat in citoplasma
➢ De ex la bacterii si cianobacterii ( alge albastre verzi )
➢ Este alcatuita din membrana , perete celular , citoplasma ,
nucleoid si ribozomi
2. EUKARIOTE – vegetala si animala

16
ALCATUIRE
• Invelisuri:
Membrana celulara - da forma celulei animale
-rol de protectie
Perete celular -il intalnim la :
➢ bacterii ( p.c. contine o substanta numita mureina)
➢ Ciuperci ( fungi ) - p.c. contine chitina
➢ La plante - p.c contine celuloza.
-rol de protectie
• Citoplasma
-prezinta o parte nestructurala – HIALOPLASMA
-si o parte structurata - ORGANITE CELULARE comune si specifice
a. RETICULUL ENDOPLASMATIC ( NETED SI RUGOS)

R.E.N – rol in metabolismul glicogenului
R.E.R – prezinta atasati ribozomi – rol in sinteza de proteine
b. RIBOZOMI – sediul sintezei proteice
c.APARATUL GOLGI (DICTIOZOM )- rol in excretia unor substante celulare
d. MITOCONDRIILE – reprezinta sediul fosforilarii oxidative , cu eliberare de energie

-rol in respiratia celulara
- prezinta membrana dubla – externa – dreapta
-interna – pliata , formeaza criste mitocondriale
-contin AND, ARN si ribozomi
e.LIZOZOMI – rol in digerarea substantelor si a particulelor care patrund in celula ( rol in
digestia intracelulara)
-contin enzile hidrolitice
f.CENTROZOMUL - rol in diviziunea celulara
-specific celulei animale
g.PLASTIDE -specifice celulei vegetale
Leucoplaste -nu au pigmenti
-depoziteaza substantelor de rezerva.
Cromoplaste – plastide colorate
Cloroplaste -Alcatuire – invelis dublu
-stroma cloroplastului –
-sistem tilacoidal
-Contin clorofila si au rol in fotosinteza.
-contin AND, ARN si ribozomi
f.VACUOLE – specifice celulei vegetale
- sunt mari si permantente in celula vegetala
17
Nucleu
ADN -molecula bicatenara
ARN -molecula monocatenara

-poate fi :
• ARN viral
• ARN celular ( ARNm, ARNr, ARNt)
ARNm(mesager) – copiaza informatia dintr-

o catena de ADN (transcriptie)
ARNr(ribozomal) – intra in alcatuirea
ribozomilor
ARNt ( de transfer ) – transporta aminoacizii
la locul de sinteza
Fiecare specie are un nr caracteristic de
cromozomi .
Exemplu: omul-2n=46 cromozomi
18
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Aparatul Golgi, . . . . . . . . . . . . . si . . . . . . . . . . . . . . . . sunt organite celulare comune.
B. 6 puncte
Dati doua exemple de plastide; scrieti in dreptul fiecarei plastide, rolul sau.
C. 10 puncte
1.Lizozomii au rol in :
a) sinteza proteinelor
b) digestia intracelulara
c) secretie
d) fotosinteza
2.Lamelibranhiatele sunt :
a) celenterate
b) artropode
c) moluste
d) platelminti
3.Contine enzime hidrolitice:

a) mitocondria
b) aparatul Golgi
c) lizozomi
d) cloroplastul
4. Prezinta membrana dubla:
a) ribozom
b) mitocondria
c) reticul endoplasmatic
d) aparatul Golgi
5.Rol in sinteza proteica celulara au:
a) ribozomii
b) aparatul Golgi
c) lizozomi
d) vacuole
D. 10 puncte
1. La procariote nucleoidul este dispersat in citoplasma.
19
2. Ribozomii sunt atasati de reticulul endoplasmatic neted.

3. Lizozomii au rol in respiratia celulara.

1.In functie de organizarea materialului genetic se diferentiaza doua tipuri de celule:
procariota si eucariota.
a. enumerati trei componente ale celulei procariote;
b. Precizati trei deosebiri intre celula procariota si cea eucariota
- celula fungala
- celula vegetala
2. Cloroplastul este organit specific celulei vegetale

a.Denumiti un alt organit celulei vegetale si specificati rolul acestuia.
b.Indicati o asemanare si o deosebire intre celula procariota si celula eucariota
c.Alcatuiti un minieseu intitulat : Componentele celulei eucariote. folosind informatia
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate
REZOLVARE
Subiectul I
C. Ribozomi, mitocondrii
B. – cloroplast- rol in fotosinteza
- leucoplast- rol in depozitarea substantelor de rezerva.
C. 1-b, 2-c , 3-c, 4-b, 5-a

D. 1.A
2.F Ribozomii sunt atasati de reticulul endoplasmatic rugos.
3.F Mitocondria are rol in respiratia celulara.
Subiectul III
1.
a. Perete celular, nucleu, citoplasma
b. – celula procariota prezinta perete celular cu mureina, pe cand celula eucariota vegetala
prezinta perete celular cu celuloza;
- celula procariota prezinta nucleoid, pe cand celula eucariota prezinta nucleu;
- celula procariota nu prezinta in citoplasma organite celulare cu membrana dubla, pe cand
celula eucariota prezinta mitocondrie, cloroplast.
20
c. Celula fungala nu prezinta cloroplaste.

Celula fungala prezinta perete celular cu chitina.
Celula vegetala prezinta perete celular cu celuloza.
Celula vegetala prezinta organite specifice: cloroplast, vacuola.
2.
c. Vacuola – contine suc vacuolar

Asemanare – ambele prezinta membrana celulara
Deosebire – celula eucariota prezinta nucleu pe cand celula procariota prezinta
nucleoid
c. nucleu , membrana , mitocondrie , cloroplaste, ribozomi, centrozom
Celula eucariota prezinta nucleu adevarat , individualizat. Este alcatuita din : invelis –
membrana celulara , citoplasma care prezinta organite celulare comune ( mitocondrie , aparat
golgi, ribozomi) si specifice celulei vegetale – de exemplu cloroplastul si specifice celulei
animale – de exemplu centrozomul. Cel mai important organit al celulei este nucleul care contine
informatia genetica si coordoneaza intreaga celula.
21
2.1 DIVIZIUNEA CELULARA

Diviziunea poate fi : directa =AMITOZA
Indirecta – se desfasoara in mai multe etape.
CICLUL CELULAR
MITOZA -are loc in celulele somatice

A.DIVIZIUNEA NUCLEULUI (CARIOKINEZA)
PROFAZA METAFAZA ANAFAZA TELOFAZA
-Condensarea -Cromozomii -Cromozomii -Cromozomii
cromatinei bicromatidici de monocromatidici monocromatidici
-Individualizarea aseaza in plan migreaza spre polii ajung la polii celulei
cromozomilor ecuatorial celulei -Se dezorganizeaa
bicromatidici -Se formeaza placa fibrele fusului de
-Incepe formarea metafazica diviziune
fusului de diviziune -La sfarsitul -Se decondenseaza
metafazei incepe cromozomii
despartirea -Se formeaza 2 nuclei
cromozomilor identici
22
b. DIVIZIUNEA CITOPLASMEI (CITOKINEZA)

Se formeaza doua celule identice cu celula mama , celule diploide (2n )
Importanta mitozei :
Asigură creșterea și dezvoltarea unui organism;
Asigură repararea țesuturilor afectate;
Asigură continuitatea reprezentanților unei specii.
MEIOZA
-are loc in celulele reproducatoare
A.DIVIZIUNEA NUCLEULUI (CARIOKINEZA)
MEIOZA I ( etapa reductionala )
PROFAZA I METAFAZA I ANAFAZA I TELOFAZA I
-cromozomii se -Cromozomii -Perechile de -la poli se
organizeaza in tetracromatidici se cromozomi se separa formeaza 2
perechi = omologi aliniaza in planul -Cromozomii nuclei cu nr.
sau tetrade ecuatorial – placa bicromatidici redus la
cromozomiale metafazica migreaza spre poli jumatate de
-are loc un schimb -Are loc o cromozomi
reciproc de gene – recombinare
CROSSING-OVER intercromozomiala
(recombinarea
intracromozomiala)
-Cromozomii se
ataseaza de fibrele
fusului de diviziune
MEIOZA II (etapa ecvationala)
PROFAZA II METAFAZA II ANAFAZA II TELOFAZA II
Seamana cu o mitoza.
23
b. DIVIZIUNEA CITOPLASMEI (CITOKINEZA)

La sfarsitul telofazei se formeaza 4 celule haploide ( gameti ) care nu se mai divid
In procesul fecundatiei , prin contopirea a 2 celule haploide ( feminine si masculine ) ->
se formeaza celula zigot si se reface numarul constant de cromozomi
Importanta meiozei :
• Mentine constant numarul de cromozomi caracteristic speciei
• Asigura variabilitate organismelor.
24
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Cromozomii sunt bicromatidici in ............................... si monocromatidici in .................... .
B. 6 puncte
Dati exemplu de doua faze ale mitozei, scrieti in dreptul fiecarei faze o caracteristica .
C. 10 puncte
1.In urma diviziunii meiotice se obtin :
a) 2 celule diploide
b) 4 celule haploide
c) 4 celule diploide
d) 2 celule haploide
2.In urma diviziunii meiotice a unei celule 2n=20 se obtin :
a) 2 celule 2n=20
b) 4 celule 2n=40
c) 2 celule n=10
d) 4 celule n=10
3.Care este faza mitozei in care cromozomii sunt in plan eucatorial:

a) anafaza
b) metafaza
c) profaza
d) telofaza
4. Cariotipul uman normal contine :
a) 48 de cromozomi
b) 23 de cromozomi
c) 46 de cromozomi
d) 44 de cromozomi
5.Meioza:
a) se desfasoara in toate celulele corpului
b) duce la formarea gametilor
c) are o singura etapa
d) este o diviziune directa
D. 10 puncte
1. In anafaza mitozei cromozomii sunt bicromatidici.
25
2. In telofza 2 a meiozei cromozomii sunt bicromatidici.

3. Diviziunea meiotica se desfasoara in celulele reproducatoare.

1.Diviziunea celulara este una din etapele ciclului celular.
a. Precizati etapele diviziunii indirecte
b. Stabiliti o asemanare si o deosebire intre mitoza si meioza.
- cromozomi bicromatidici
- fusul nuclear
2. In cariochineza , diviziunea nucleului precede diviziunea citoplasmei.

a.Precizeaza 3 aspecte importante ale mitozei.
b.Explicati ce s-ar intampla cu numarul de cromozomi dintr-un organism daca nu s-ar
produce diviziunea meiotica.
d) Alcatuiti un minieseu intitulat : Diviziunea meiotica. folosind informatia stiintifica
adecvata.
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate
REZOLVARE
Subiectul I
D. Profaza , anafaza
B. – metafaza – se formeaza placa metafazica
- anafaza – cromozomii sunt monocromatidici
C. 1-b, 2-d , 3-b, 4-c, 5-b

D. 1.F In anafaza mitozei cromozomii sunt monocromatidici
2.F In telofaza 2 a meiozei cromozomii sunt monocromatidici.
3.A
Subiectul III
1.
a. cariokineza si citokineza
b. – asemanare- ambele tipuri de diviziunii sunt specifice celulelor eucariote
-deosebire- mitoza are ca rezultat formarea a doua celule diploide pe cand meioza are ca
rezultat formarea a 4 celule haploide
c. Cromozomii bicromatidici au 2 cromatide unite printr-un centromer
In profaza si metafaza mitozei cromozomii sunt bicromatidici.
Fusul nuclear se formeaza in timpul diviziunii celulare.
De fibrele fusului de diviziune se prind cromozomii.
26
2.
a. mentine numarul de cromozomi

-asigura cresterea organismului
-regenereaza tesuturile distruse
b. Meioza reduce nr de cromozomi la jumatate in gameti , iar setul diploid se reface prin
fecundatie , mentinandu-se nr constanta de cromozomi in cadrul speciei.
c. etapa reducationala , etapa ecvationala , profaza I ,metafaza I, anafaza I , telefoaza I.
Meioza parcurge doua etape de diviziune . In etapa reducationala , numarul de
cromozomi se reduce la jumatate si se desfasoara in 4 faze : profaza I , metafaza I, anafaza I ,
telefoaza I. A 2 a etapa , cea ecvationala se desfasoara tot in 4 faze si seamana cu o mitoza.
27
3. EREDITATEA SI VARIABILITATEA LUMII VII

3.1 CONCEPTE
◼ Ereditatea este capaciatea parintilor de a le transmite urmasilor caracterele lor.
◼ Variabilitatea este capacitatea indivizilor unei specii de a se deosebi prin caractere
ereditare si neereditare.
Ereditatea si variabilitatea apar datorita factorilor ereditari(genele).
◼ Gena reprezinta unitatea de baza structurala si functionala a materialului genetic.Ocupa
un anumit locus in cromozomi.
◼ Genotipul inseamna totalitatea genelor din corp.
◼ Fenotipul semnifica toalitatea insusirilor (morfologice,fiziologice,biochimice)ale unui
organism la un moment dat.
◼ Cromozomii omologi sunt dispusi in perechi.
Genelele alele codifica acelasi caracter
Organismul este homozigot atunci cand cele doua gene alele pentru un caracter plasate in
cromozomii omologi sunt identice (AA) (aa)
Daca genele sunt diferite, organismul este heterozigot(Aa).
Gena dominanta (A), isi manifesta caracterul in fenotip in generatia F1, iar gena recesiva
nu isi manifesta caracterul in fenotip, in F1.
3.2 MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR

EREDITARE
LEGILE MEDELIENE ALE ERDEITATII
Gregor Mendel a descris modul in care se transmit factorii ereditari de la parinti la descendenti.
Mendel a facut cercetari la mazare.
A folosit ca metoda de lucru hibridarea (incrucisarea intre doi indivizi deosebiti genetic).
Incrucisarea intre doi indivizi care se deosebesc printr-o pereche de caractere se numeste
monohibridare.
Incrucisarea intre doi indivizi care se deosebesc prin doua perechi de caractere se numeste
dihibridare.
1.Legea puritatii gametilor, demonstrata de MONOHIBRIDARE.

Mendel a incrucisat doua soiuri de mazare :un soi cu bobul neted(A), si un soi cu bobul
zbarcit(a).
In generatia F1, toate plantele au boabele netede.
28
Mazare cu bob neted AA X mazare cu bob zbarcit (aa )=> 100% mazare cu bob neted ( Aa)
Genotipurile celor doua organisme homozigote sunt: AA(boabe netede) si aa(boabe zbarcite).
Gametii sunt puri din punct de vedere genetic, contin doar un factor ereditar din pereche.
Hibrizii din generatia F1 sunt uniformi, toti au boabe netede.
Segregarea fenotipica in F2 se realizeaza in raport de 3 dominant: 1 recesiv

29
2. Legea segregarii independente a perechilor de caractere –

DIHIBRIDARE
◼ Fiecare pereche de factori ereditari segrega independent de alte perechi de factori
ereditari.
Mazare cu bob neted si galben ( AABB) X mazare cu bob zbarcit si verde (aabb) =>AaBb
Organismele hibride ( heterozigote produc 4 categorii de gameti : AB , Ab, aB , ab , feminini si
masculini , prin a caror combinare rezulta 16 categorii de indivizi.
F2
30
Gameti AB Ab aB ab
AB AABB AABb AaBB AaBb
Ab AABb AAbb AaBb Aabb
aB AaBB AaBb aaBB aaBb
ab AaBb Aabb aaBb aabb
SEGREGARE F2 DUPA FENOTIP = 9:3:3:1

9/16 (dominaint-dominant ) – neted, galben
3/16 ( dominant-recesiv)- neted , verde
3/16 (recesiv-dominant – zbarcit , galben
1/16( recesiv-recesiv) – zbarcit-verde
Conform celei de a II -a legi , legea segregarii independente a perechilor de caractere , fiecare

pereche de factori ereditati segrega independent de alta pereche de factori ereditari , astfel incat
in F2 raportul de segregare dupa fenotip , pentru o pereche de caractere ereditarre este de 3 la
1 iar pentru 2 perechi de 9:3:3:1
ABATERI DE LA LEGILE MENDELIENE
CODOMINANTA :
Este fenomenul de interactiune dintre 2 gene alele distincte dominante ( LA LB ) care impreuna
duc la aparitia unui nou fenotip : grupa de sange AB (IV ).
3.3RECOMBINAREA GENETICA PRINS SCHIMB RECIPRC DE

GENE
Tezele teoriei cromozomiale
1. Linkaje= Transmiterea inlantuita a genelor din acelasi cromozom
2. Crossing-over=Schimb reciproc de gene intre cromozomii omologi
3.4 INFLUENTA MEDIULUI ASUPRA EREDITATII

MUTATIA =fenomenul prin care se produc modificari in structura si functia materialului
genetic , care nu sunt consecinta recombinarii genetice.
CLASIFICARE:
1. Dupa celulele afectate – somatice
-gametice
2. Dupa cromozomii afectati: - autozomale
31
-heterozomale (cromozomii de sex)

3. Dupa cantitatea de material genetic afectat :
- genice
-cromozomale , ex: deletia , inversia, duplicatie
-genomice – poliploidii ( autopoliploidie , alopoliploidie)
-aneuploidie ( monosomie , trisomie )
Factori care produc mutatii ( mutageni):
➢ Factori fizici - raze UV , radiatii X , gama , infrarosii , neutroni
➢ Factori chimici – antibiotice , pesticide, coloranti , acidul nitros , cofeina
➢ Factori biologici - virusuri
-
3.5 GENETICA UMANA
Maladii metabolice ( GENICE)
➢ AUTOZOMALE – dominante – polidactilia , sindactilia , prognatism
- semidominante – anemia falciforma
-
recesive – albinism
➢ HETEROZOMALE (sex-linkate)
-recesive – daltonism , hemofilie
Maladii CROMOZOMIALE
➢ Structurale – Sindromul cri du chat
➢ Numerice – autozomale – Trisomia 21 , Sindromul Down
-heterozomale -Trisomia X (XXX) , Sindromul Klinefelter (XXY) ,
Sindromul Turner (XO)
32
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Hemofilia si ............................... sunt boli genice ............................
B. 6 puncte
Dati 2 exemple de factori mutageni; scrieti in dreptul fiecarei grupe cate un exemplu
reprezentativ.
C. 10 puncte
1.Maladie metabolica dominainta este :
a) polidactilia
b) hemofilia
c) daltonismul
d) trisomia 21
2.Organismele homozigote:
a) au factori ereditari diferiti
b) sunt pure genetic
c) au cromozomii sexului identici
d) prezinta o sporire a insusirilor biologice
3.Gregor Mendel::
a) a demonstrat segregarea dependenta a prechilor de caractere
b) a enuntat legea codominantei
c) a experimentat hibridarea la mazare
d) e efectuat experiente de hibridare la soareci
4. Factori mutageni biologici sunt :
a) acidul azotos
b) radiatiile X
c) virusurile
d) eubacteriile
4. Nu disting bine rosu de verde , persoanele cu :
a) Sindromul Turner
b) Sindromul Down
c) hemofilia
d) daltonism
D. 10 puncte
1.Dupa tipul celulelor , mutatiile pot fi gametice si somatice.
33
2.Un organism cu genotipul Aabb este dublu heterozigot.

3.Sindromul Klinefelter afecteaza sexul femeiesc.
Subiectul II (30 de puncte )

B. 12 puncte
Se incruciseaza un soi de mazare inalta (T) si cu frunze mari (M) , dublu homozigota , cu
alt soi de mazare , pitica (t) si cu frunze mici (m) . Stabiliti urmatoarele:
a.genotipul parintilor
b.cele 4 tipuri de gameti formati de hibrizii din F1.
c.numarul plantelor din F2 care prezinta talie inalta si frunze mari ; henotipul organismelor din
F2 pitice si cu frunze mari . Scrieti toate etapele rezolvarii problemei.
d.completati problema cu o alta cerinta pe care o forumulati voi si rezolvati cerinta.

1.
Primele legi ale ereditatii au fost elaborate de Gregor Mendel
a. Precizati care sunt legile mendeliene ale ereditatii.
b. Precizati un exemplu de codominanta.
- tipuri de mutatii
-recombinarea genetica prin schimb reciproc de gene .
2. Mutatiile sunt modificari in structura si functiilor materialului genetic .

a. Specificati un criteriu de clasificare a mutatiilor si doua tipuri de mutatii.
b.Precizati o maladie genomica si doua maladii genice.
e) Alcatuiti un minieseu intitulat : Factori mutageni. folosind informatia stiintifica
adecvata.
REZOLVARE
Subiectul I
E. Daltonsmul , heterozomale
F. – fizici: radiatii UV
-chimici-coloranti
C. 1-a, 2-b , 3-c, 4-c, 5-c

D. 1.A.
34
2. F. Un organism cu genotipul Aabb este dublu homozigot.

3.F. Sindromul Klinefelter afecteaza sexul barbatesc.
Subiectul II
B. a.TTMM , ttmm
b. TTMM x ttmm => TtMm in F1
gametii formati de TtMm : TM , Tm , tM , tm
c.F2
TM Tm tM tm
TM TTMM TTMm TtMM TtMm
Tm TTMm TTmm TtMm Ttmm
tM TtMM TtMm ttMM ttMm
tm TtMm Ttmm ttMm ttmm
-nr plantelor cu talie mare si frunze mari – 9 plante
-genotipul organismelor pitice cu frunze mari : ttMM, ttMm
d. Numarul plantelor din F2 care prezinta talie inalta si frunze mici
-plante inalte si mici : 3 plante
Subiectul III
1.
a. Legea puritatii gametilor si legea segregarii independente a perechilor de caractere.
b. grupa de sange AB
c. Dupa efectul in organism mutatiile pot fi :daunatoare , folositoare si neutre.
Dupa tipul de celula afectata mutatiile pot fi : somatice si gametice
Crossing-overul reprezinta schibul reciproc de gene intre cromozomi omologi.
Crossing-overul se realizeaza in profaza I a meiozei , obtinandu-se cromozomi recombinati
genetic.
2.a.-dupa tipul de cromozomi afectati – autozomale
-heterozomale
b.genomica- Sindromul Down
genice- polidactilia , daltonismul.
c. factori mutageni fizici , chimici , biologici , radiatii ultraviolete , virusuri , efect
cancerigen
Factorii mutageni sunt de 3 tipuri : fizici , chimici si biologici.Dintre factorii mutageni
fizici fac parte radiatiile ultraviolete , dintre cei chimici fac parte colorantii , alcoolul iar dintre
cei biologici fac parte virusurile. Factorii mutageni altereaza materialul genetic si eu efect
cancerigen.
35
Clasa a 10a
1. TESUTURI ANIMALE SI VEGATELE
36
37
38
39
40
41
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Tesutul asimilator si . . . . . . . . . . . . . . . sunt tesuturi vegetale definitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
B. 6 puncte
Dati 2 exemple de tesut conjunctiv; Scrieti in dreptul ficarui exemplu cate o functie.
C. 10 puncte
1.Tesuturile epiteliale pot fi:
a) Glandulare
b) semidure
c) fluide
d) netede
2. Meristemele :
a) au celule care nu se mai divid;
b) sunt tesuturi embrionare
c) sunt tesuturi fundamentale
d) sunt tesuturi animale
3.Tesutul osos complact:
a) e format din trabecule si areole
b) nu are vascularizatie
c) se afla in diafizele oaselor lungi
d) se afla in interiorul oaselor late
4. Tesuturile secretoare ale plantei :
a) secreta hormoni
b) au rol in transpiratie
c) produc gume mucilaginectar
d) realizeaza fotosinteza
5.Fotosinteza are loc in tesutul:
a) palisadic
b) embrionar
c) meristematic
d) conducator
D. 10 puncte
Cititi, cu atentie, urmatoarele afirmatii. Daca apreciati ca afirmatia este adevarata,
1.Tesutul osos poate fi compact si spongios.
2.Tesuturile meristematice intercalare asigura cresterea in grosime a gramineelor.
42
3.Muschii scheletici sunt alcatuiti din fibre musculare netede.

1.
Tesuturile participa in diferite moduri la realizarea functiilor unui organism. Unul din
tesuturile animale este tesutul epitelial.
a. Enumerati alte trei tipuri de tesuturi animale.
b. precizati, pentru fiecare tip de tesut, enumerat la punctul a), cate o caracteristica functionala.
- tesuturi conducatoare
- tesuturi de aparare
2. Corpul animalelor este format din mai multe tipuri de tesuturi.

a) Enumerati tipurile de tesut conjunctiv semidur.
b) Precizati alcatuirea structurii prin care tesutul nervos realizeaza conducerea
informatiilor.
c) Alcatuiti un minieseu intitulat : Tesuturi epiteliale folosind informatia stiintifica
adecvata.
REZOLVARE
Subiectul I
A. De depozitare, fundamentale
B. – tesut conjunctiv moale- rol de hranire
- tesut conjunctiv semidur- formeaza cartilajele.
C. 1-a, 2-b , 3-c, 4-c, 5-a

D. 1.A
2.F/ Tesuturile meristematice intercalare asigura cresterea in lungime a gramineelor.
3.F/ Muschii scheletici sunt alcatuiti din fibre musculare striate.
Subiectul III
1.
a. conjunctiv, muscular, nervos
b. conjunctiv- rol de hranire; muscular- rol in locomotie; nervos- transporta impulsul nervos
c.Tesuturile conducatoare sunt lemnoase si liberiene.

Tesuturile conducatoare transporta seva bruta si elaborata.
43
Tesuturile de aparare pot fi primare si secundare.

Epiderma este un tip de tesut de aparare.
5.
a) Elastic, hialin, fibros
Conducerea informatiei sub forma de impuls nervos se transmite de la un neuron la
altul prin sinapsa.
c. epitelii de acoperire, secretoare, senzoriale, pluristratificate, pseudounistratificate,
glande.
Tesuturile epiteliale se clasifica in : epitelii de acoperire, secretoare si senzoriale.
Dupa numarul de straturi de celule pot fi unistratificate, pluristratificate,
pseudounistratificate. Epiteliile de acoperire se gasesc la exteriorul corpului sau captusesc
diferite organe, epiteliile secretoare intra in alcatuirea glandelor si epiteliile senzoriale intra in
alcatuirea organelor de simt.
44
2. STRUCTURA SI FUNCTIILE ORGANISMELOR VII

➢ Organismul uman indeplineste trei tipuri de functii:
➢
1. Functiile de relatie- asigura legatura dintre organism si mediu,
➢ a.Sensibilitatea – realizata de sistemul nervos, sistemul endocrin si organele de simt.
➢ b.Locomotia – se realizeaza cu ajutorul sistemului locomotor ( muschi si oase)
➢ 2.Functii de nutritie - asigura intretinerea vietii, cresterea si dezvoltarea organismului.
➢ a.Digestia – indeplinita cu ajutorul S. digestiv
➢ b.Circulatia – indeplinita cu ajutorul S. circulator
➢ c.Respiratia – indeplinita cu ajutorul S. respirator
➢ d.Excretia – indeplinita cu ajutorul S. excretor
➢ 3.Functiile de reproducere
Asigura perpetuarea speciei si se realizeaza prin sistemul reproducator.
2.1 FUNCTIILE DE NUTRITIE

HRANIREA
Tipuri de nutriție în lumea vie
I. Nutriția autotrofă
=organismele produc substanțe organice din anorganice
1. Fotosinteză (plante, alge)
- utilizează energia luminii cu ajutorul clorofilei
apa+minerale+CO2 → subst. nutritive+ O2
2. Chemosinteză (unele bacterii metanogene, feruginoase)
- utilizează energia chimică eliberată prin descompunerea unor subst. chimice
din mediu
II. Nutriția heterotrofă
= organismele își procură hrana din mediu
1. Saprofită (orgn. moarte)
2. Parazită (orgn. vii): ciuperci, viermi, cuscuta
III. Nutriție mixotrofă (atât autotrof cât și heterotrof)
1. Semiparazită (vâscul)
2. Plante carnivore (roua cerului)
3. Simbiontă (licheni=algă/bacterie+ciuperca sau bacterii fixatoare de azot+
rad. pl. leguminoase)
IV. Digestia la animale
45
a.INTRACELULARA – ( IN LIZOMOMI) – FAGOCITOZA , PINOCITOZA

b.EXTRACELULARA-> SISTEMULUI DIGESTIV
H.autotrofa H. heterotrofa H. mixotrofa
H. semiparazita H. parazita
H. saprofita
46
Fotosinteza este procesul complex care consta in sinteza substanţelor organice (glucide, lipide,
proteine) din substanţe anorganice folosindu-se ca sursa de energie energia luminoasa cu ajutorul
pigmenţilor clorofilieni.
Principalele organisme fotosintetizante sunt plantele verzi superioare.
Frunza indeplineste aceste condiţii, deoarece structura sa interna este perfect corelata cu funcţia
sa specifica, datorita existentei:
• parenchimului asimilator(mai ales, ţesutului palisadic bogat in cloroplaste);
• ţesuturilor conducătoare din fasciculele libero-lemnoase (nervuri) – „canalele” de
circulaţie a sevei plantei(bruta si elaborata);
• celulele epidermice transformate in stomate, care controleaza schimburile de gaze in
fotosinteza, respiraţie, precum si reglarea intensitatii transpiraţiei (eliminarea apei sub
forma de vapori);
• spatiile intercelulare din ţesutul lacunar prin care are loc difuzia gazelor.
47
Ecuaţia generala a procesului de fotosinteza este:

6 CO2 + 6 H2O → C6H12O6 + 6O2.
Etapa de lumina se produce in grana cloroplastelor; clorofila a absoarbe energia luminoasa .
Etapa de întuneric are loc la nivelul stromei. Ea consta in reacţii care folosesc energia stocata in
ATP pentru incorporarea CO2 din aer in compuşi organici – hidraţi de carbon(in special,
glucoza). Monozaharidele sunt convertite in polizaharide(amidon, celuloza), acizi organici,
lipide.
Substanţele organice sintetizate in frunza(seva elaborata) sunt conduse prin vasele de liber la
ţesuturile din întreaga planta unde sunt consumate sau depozitate.
48
SISTEMUL DIGESTIV
-este alcatuit din tub digestiv si glande anexe.
I.Tubul digestiv
Este format din:
1.cavitatea bucala, cuprinde:
-limba, organ musculos cu rol in vorbire,
masticatie, deglutitie(inghitire) si sensibilitate
gustativa
-dintii, organe dure cu rol in masticatie si vorbire
2.faringele, este un conduct musculo-
membranos, reprezinta loc de incrucisare a caii
digestive cu cea respiratorie; comunica anterior
cu fosele nazale, cavitatea bucala si laringele,
comunica lateral cu urechea medie si inferior cu
esofagul
3.esofagul, este un organ musculo-membranos,
situat posterior fata de trahee si are rol in
deglutitie ( inghitire )
4.stomacul, este situat in abdomen, in loja
gastrica, este organ cavitar; comunica cu
esofagul prin orificiul cardia si cu duodenul prin
orificiul pilor; este alcatuit din fornix (fundul
stomacului), corp, antru si canal piloric; in
mucoasa stomacului se gasesc glandele gastrice
care secreta sucul gastric
5.intestinul subtire
-se intinde de la pilor la valvula ileocecala;
-are trei segmente (duodenul, jejunul si ileonul);
-duodenul (portiune fixa) -cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului; jejunul si ileonul sunt
portiuni mobile;
-in mucoasa intestinala se afla glandele intestinale, care secreta suc intestinalsi mucus;
-jejunul si ileonul(portiune libera )- pe suprafata mucoasei intestinale se afla vilozitatile
intestinale (alcatuite din: epiteliu simplu cilindric, cu enterocite (celule cu microvili), tesut
conjunctiv lax, vase de sange: arteriola, capilare, venula; capilar limfatic (chilifer central), fibre
musculare netede); rolul vilozitatilor reprezinta marirea suprafetei de absortie
6.intestinul gros
-mucoasa sa este lipsita de vilozitati intestinale iar celulele sale secreta mucus;
- intestinul gros este alcatuit din: cec, colon si rect; cecul se continua cu apendicele vermiform,
colonul este format din segmentele ascendent, transvers, descendent si sigmoid, rectul se
continua cu canalul anal ce se deschide prin anus.
49
II.Glandele anexe
1.Glandele salivare (parotide, sublinguale, submandibulare), sunt situate in vecinatatea cavitatii
bucale.Sunt glande acinoase care secreta saliva.
2.Ficatul, este situat in cavitatea abdominala, sub diafragm, in loja hepatica.Are o secretie
exocrina, bila (suc biliar ) , care se elimina in perioadele digestive in duoden, iar in timpul
perioadelor interdigestive este depozitata in vezica biliara.
Ficatul este alcatuit din lobi, segmente si lobuli.
Lobulul hepatic este unitatea structurala si functionala a ficatului; este alcatuit din hepatocite
(celulele ficatului), capilare sangvine, canalicule biliare si tesut conjunctiv.
3.Pancreasul (glanda mixta), este situat retroperitoneal, inapoia stomacului.Este alcatuit din cap,
corp si coada.Partea exocrina a pancreasului secreta sucul pancreatic, care este eliminat in
duoden.
DIGESTIA
Digestia reprezinta totalitatea transformarilor mecanice, fizice si biochimice suferite de alimente
in tubul digestiv, in urma careia substantele organice complexe devin substante organice simple,
solubile, absorbabile, numite nutrimente.
• Transformarile mecanice: masticatia, triturarea ( maruntire ) , deglutitia
• Transformarile fizice: inmuierea alimentelor, dizolvarea substantelor hidrosolubile,
emulsionarea ( fragmentarea )grasimilor
• Transformarile chimice: substantele alimentare complexe devin substante simple sub
actiunea enzimelor .
CATEGORII DE ENZIME:
-enzime glicolitice sau amilolitice: transforma glucidele in monozaharide, glucoza, fructoza,
galactoza
-enzime lipolitice: transforma lipidele in glicerina si acizi grasi
-enzime proteolitice: transforma proteinele in aminoacizi
50
DIGESTIA BUCALA
Transformari mecanice :
-Masticatia este un proces mecanic care consta in taierea, zdrobirea si maruntirea
alimentelor cu ajutorul muschilor masticatori, mandibulei, dintilor si limbii.
Transformari fizice:
-Dizolvarea alimentelor in saliva
Transformari chimice
Amilaza salivara (ptialina) este singura enzima a salivei, degradeaza amidonul preparat
pana la dextrine si maltoza.
Fragmentele alimentare, rezultate in urma masticatiei, se imbiba cu saliva si se

formeaza astfel =>bolul alimentar.
In urma tuturor transformarilor suferite de alimente in cavitatea bucala se formeaza
bolul alimentar.Prin miscarile limbii si ale muschilor obrajilor, bolul alimentar este
impins in fundul gurii si inghitit.
Deglutitia (inghitirea) consta in totalitatea proceselor prin care bolul alimentar,
format in cavitatea bucata, strabate faringele si esofagul ajungand in stomac.
DIGESTIA GASTRICA
-consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente in stomac; ea este rezultatul
activitatii secretorii si motorii a stomacului.
-activitatea secretorie consta in secretia sucului gastric de catre glandele gastrice din mucoasa
gastrica
51
In urma tuturor transformarilor suferite de alimente in stomac se formeaza =>chimulgastric.
DIGESTIA INTESTINALA
Digestia intestinala consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente la
nivelul intestinului subtire; ea este rezultatul activitatii secretorii si motorii al intestinului
subtire.
Activitatea secretorie consta in secretia bilei, sucului pancreatic si sucului intestinal.La
nivelul intestinului subtire, chimul gastric este supus actiunii combinate ale celor trei
sucuri digestive.
52
Absortia intestinala
-este procesul prin care produsii finali ai digestiei, impreuna cu o mare cantitate de H20, ioni
minerali si vitamine, strabat mucoasa intestinului subtire, trecand in sange si limfa.
Fiziologia intestinului gros

Ultimul segment al tubului digestiv (intestinul gros) este alcatuit din:
a) cec (cecum)
b) colon ascendent, transvers, descendent si sigmoid
c) rect (acesta se continua cu canalul anal care se deschide prin orificiul anal (anus))
Resturile nedigerate si produsii neabsorbiti trec mai departe in intestinul gros.Aici se
desfasoara activitatile secretorii, motorii si de absortie, procese de fermentatie si
putrefactie.In urma acestora se formeaza materiile fecale care sunt eliminate la exteriorul
corpului prin actul numit defecatie.
1.Activitatea secretorie
Activitatea secretorie consta in producerea de mucus cu rol in formarea si progresia materiilor
53
fecale de-a lungul colonului.Colonul secreta si potasiu.

2.Activitatea de absortie
Activitatea de absortie consta in absortia apei, prin mecanisme pasive, absortia sodiului prin
mecanisme active si absortia clorului prin mecanisme pasive.
3.Activitatea motorie
Activitatea motorie consta in: contractii segmentare, stationare care favorizeaza absortia apei;
miscari segmentare si unde peristaltice cu efect propulsiv; contractii in masa rare, dar puternice
cu efect propulsiv de la colon spre rect.
Procesul de fermentatie are loc in prima parte a intestinului gros, este realizat de flora bacteriana
aeroba, formata in general de Bacillus, coli, Bacillus lactici.
BOLI
BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE

GASTRITA -consum de alimente -dureri de cap -evitarea
alterate -voma alimentelor prea
-alcool, tutun -greata condimentate
-supraincarcarea -varsaturi
stomacului -evitarea
consumului de :
ULCER -actiunea coroziva a -leziuni la nivelul stomacului sau alimente prajite ,
GASTROINTESTINAL acidului clorhidric duodenului alterate , alcool ,
-Prezenta bacteriei tutun
Helycobacter pylori
HEPATITA -virusuri -tulburari digestive -asigurarea igienei
-oboseala apei potabile
-marirea ficatului
TOXIINFECTII -alimente alterate -greata -mentinerea igienei
ALIMENTARE -varsaturi dintilor si gurii
-dureri de cap
-spalarea mainilor
54
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Pepsina, tripsina, . . . . . . . .. . . . . . sunt enzime digestive . . . . . . . . . . . . . . . . .
B. 6 puncte
Dati 2 exemple de componente ale tubului digestiv; scrieti in dreptul fiecarui component o
caracteristica morfologica
C. 10 puncte
1.Digestia chimica a proteinelor se produce in :
a) duoden
b) ficat
c) cavitate bucala
d) colon
2.Din digestia proteinelor rezulta:
a) glucoza
b) fructoza
c) aminoacizi
d) acizi grasi
3.Nutritie heterotrofa saprofita au:
a) ciupercile inferioare
b) lupoaia
c) toate protistele
d) numai bacteriile
4. Pentru a realiza fotosinteza un organism trebuie sa :
a) apartina regnului fungi
b) sa contina cloroplaste
c) sa absoarba glucoza din sol
d) sa sintetizeze substante anorganice
5.In urma fotosintezei plantele produc:
a) dioxid de carbon
b) apa si saruri minerale
c) saruri minerale
d) substante organice
D. 10 puncte
55

1.Sucul biliar nu contine enzime.
2.In faza de lumina a fotosintezei se produc substante organice.
3.Acidul clorhidric este o componenta a sucului pancreatic.

1.
Pentru buna desfasurare a vietii unui organism acesta are nevoie de substante organice pe
care celulele corpului sa le asimileze.
a. Precizati cele doua tipuri fundamentale de nutritie si o deosebire intre ele.
b. inlocuiti termenii A si B din urmatoarea ecuatie ce defineste fotosinteza:
A+H2O+Saruri Minerale-----→B+O2
- nutritie autotrofa
- frunza-rol
2. La mamifere sistemul digestiv este alcatuit din tub digestiv si glande anexe.
a) Enumerati produsii finali ai digestiei glucidelor, lipidelor si proteinelor.
b) Precizati doua enzime proteolitice din doua sucuri digestive diferite
c) Alcatuiti un minieseu intitulat : Digestia bucala folosind informatia stiintifica adecvata.
REZOLVARE
Subiectul I
A. Chemotripsina, proteolitice
B. – stomacul – cel mai dilatat segment
-intestinul subtire – cel mai lung segment al tubului digestiv
C. 1-a, 2-c, 3-a, 4-b, 5-d
D. 1.A
2.F/ In faza de intuneric a fotosintezei se produc substante organice.
3.F/ Acidul clorhidric este o componenta a sucului gastric.
Subiectul III
1.
a. autotrofa – organismele isi sintetizeaza singure substantele organice
heterotrofa- organismele preiau hrana gata formata.
b. A= CO2
56
B= substante organice
c. Nutritia autotrofa constat in sinteza substantelor organice pornind de la carbon.

Fotosinteza este un tip de nutritie autotrofa.
Organul specializat in fotosinteza este frunza.
In frunza se gasesc numeroare cloroplaste cu clorofila.
2.
a) Glucide-glucoza
Lipide, aicizi grasi si glicerol
Proteine- aminoacizi
b) Enzime proteolitice- pepsina din sucul gastric, tripsina din sucul pancreatic
c. masticatie, salivatie, deglutitie, incisivi, canini, premolari

Digestia bucala este rezultatul proceselor de masticatie, salivatie si deglutitie. Masticatia
este realizata cu ajutorul dintilor: incisivi, canini, premolari, molari. Saliva este produsa de
glandele salivare, parotide, sublinguale si submaxilare
57
RESPIRAŢIA
este procesul prin care organismele mobilizează energia stocată în substanţe organice, în
vederea utilizării acesteia.
În lumea vie există două tipuri de respiraţie: aerobă şi anaerobă;
R. aeroba R. anaeroba
-are loc in prezenta oxigenului -are loc in absenta oxigenului
-rezulta o cantitate mare de energie -rezulta o cantitate mica de energie
-are loc in mitocondrie -are loc in citoplasma
-ecuaţia chimică: ecuaţia chimică:

substanţe organice + O2 -> CO2 + H2O + substanţă organică A -> substanţă organică
energie B( produs intermediar ) + CO2 + energie
La microorganisme respiraţia anaerobă se numeşte fermentaţie.
În funcţe de produsul final rezultat, există mai multe tipuri de fermentaţii:

a. fermentaţie alcoolică – constă în transformarea glucozei în alcool etilic şi CO2. Este produsă
de drojdii (specii de ciuperci unicelulare, spre exemplu Saccharomyces sp.).
În prezenţa O2, drojdiile preferă să respire aerob şi oxidează glucoza până la CO2 şi H2O. De
aceea, trebuie împiedicată pătrunderea aerului în recipientele de fermentaţie.
Are importanţă practică în fabricaţia pâinii şi a băuturilor alcoolice.
b. Fermentaţia lactică – constă în transformarea moleculei de glucoză în două molecule de acid
lactic. Este produsă de unele bacterii (Streptoccocus lactis, Lactobacillus bulgaricus) şi este
folosită ca metodă de conservare deoarece acidul lactic este un bun conservant. Se foloseşte
pentru acrirea laptelui, prepararea murăturilor etc.
c. Fermentaţia acetică – este un proces aerob care constă în transformarea alcoolului etilic, în
prezenta oxigenului, în acid acetic. Este produsă de bacterii (spre ex. Mycoderma aceti) şi este
importantă pentru prepararea vinului.
58
SCHEMA RESPIRATIE
RESPIRAŢIA LA ANIMALE
Animalele, spre deosebire de plante au o respiraţie intensă, deoarece au nevoie de mai
multă energie pentru integrarea în mediul de viaţă.
SISTEMUL RESPIRATOR la
mamifere cuprinde:
A) căi respiratorii:
• fose nazale,
• faringe,
• laringe,
• trahee,
• bronhii.
B) plămâni: - arbore bronşic - căi
respiratorii intrapulmonare
- ţesut pulmonar
propriu-zis: - lobi, segmente, lobuli,
acini.
Arbore bronşic → căi

intrapulmonare: bronhii lobare,
bronhii segmentare, bronhii
interlobulare, bronhii terminale,
bronhiole respiratorii, canale
alveolare, saci alveolari, alveole pulmonare.
59
Fose nazale: - nări → exterior

(cavitate nazală) - coane → nasofaringe
Rol: purifică şi umezeşte aerul, miros,
cameră rezonatoare pentru sunetele emise la
nivelul laringelui.
Faringe - funcţie digestivă şi respiratorie,
conţine 3 perechi de amigdale
Laringe - conduce aerul spre plămâni
- este organ al fonaţiei( al vorbirii ) – corzile
vocale.
- are 9 cartilaje hialine şi elastice
Pătrunderea alimentelor în căile

respiratorii este împiedicată de epiglotă, o
structură cartilaginoasă ce închide glota
(deschiderea laringeală în timpul
deglutiţiei).
Traheea - structură fibro–musculo -
cartilaginoasă
- este alcătuită din 16-20 inele
cartilaginoase hialine incomplete
- este situată exterior faţă de esofag
Bronhiile – conţin ţesut cartilaginos.
Mucoasa traheală şi cea a bronhiilor
produce mucus care are rol în reţinerea
particulelor de praf.
Plămânii – în număr de 2, deasupra diafragmei, în cutia
toracică pe care o ocupă în cea mai mare parte.
Plămân: - stâng – 2 lobi
- drept – 3 lobi
Fiecare plămân e acoperit de câte o pleură, iar pleura e
alcătuită dintr-o foiţă viscerală (aderă la suprafaţa
plămânului) şi o foiţă parietală (aderă la suprafaţa cutiei
toracice) între care există cavitatea pleurală, plină cu
lichid pleural.
Lobii plămânului sunt formaţi din segmente, iar
segmentele din lobuli.
Bronhiile se ramifică de mai multe ori în plămâni, cele
mai fine ramificaţii numindu-se bronhiole. Acestea nu au
cartilaje, dar au ţesut muscular neted. În capătul
60
bronhiolelor respiratorii se găsesc sacii alveolari ai căror pereţi sunt formaţi din alveole
pulmonare.
Alveolele pulmonare - au rol în realizarea schimbului de gaze O2/CO2 (cca. 300 milioane
pentru ambii plămâni). Epiteliul alveolar împreună cu epiteliul capilarelor alăturate formează un
perete foarte subţire şi permeabil uşor de străbătut de gazele
implicate în respiraţie.
Respiraţia → schimbul de gaze → O2
→ CO2
→ arderi substanţe nutritive →energie
VENTILAŢIA PULMONARĂ este realizată prin două procese ritmice:
INSPIRATIA EXPIRATIA
- proces activ - proces pasiv
- se contracta muschii intercostali si diafragma - se relaxeaza muschii intercostali si diafragma
- volumul cutiei toracice si al plamanilor creste - volumul cutiei toracice si al plamanilor scade
- scade presiunea din interiorul plamanilor - creste presiunea din interiorul plamanilor
- aerul intra in plamani - aerul iese din plamani

BRONSITA -inflamarea -tuse 61 -intarirea sistemului
mucoasei -dureri de cap imunitar
arborelui -febra
bronsic -evitarea surselor de
LARINGITA -raceala -raguseala infectie
-boli infectioase -arsura in gat
-sinuzita -tuse seaca -asigurarea unor anumiti
ASTMUL -spasmul -senzatia de sufocare parametrii ai aerului
BRONSIC bronhiilor sun inspirat
influenta –
prafului , peri , -imbracarea adecvata
lana
PNEUMONIA -bacterii -temperatura -alimentatie sanatoasa
-frig -tuse seaca
-umezeala -modificari ale respiratiei
TBC -bacilul KOCh -slabirea organismului -vaccinare

-pierderea poftei de mancare
-stare generala proasta
62
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Ventilatia pulmonara consta in doua miscari . . . . . . . . . . . . . . . . .si . . . . . . . . . . . . . . . . . .
B. 6 puncte
Dati 2 exemple de fermentatii. Scrieti in dreptul fiecarui exemplu o specie care o realizeaza.
C. 10 puncte
1. Tuberculoza este produsa de:
a. alimente alterate
b. un virus
c. o ciuperca
d. o bacterie
2.Plamanii :
a) sunt inveliti de pleura
b) sunt inveliti de o capsula fibroasa
c) au ca unitate structurala si functionala nefronul
d) sunt situati in cavitatea abdominala
3.In inspiratie:
a) volumul cutiei toracice scade
b) Presiunea intrapulmonara scade
c) Presiunea intrapulmonara creste
d) Muschiul diafragm se relaxeaza
4. Respiratia anaeroba :
a) Are ca rezultat formarea apei
b) Produce o cantitate mare de energie
c) Se realizeaza in prezenta oxigenului
d) Formeaza un produs intermediar
5.Coardele vocale se gasesc la nivelul:
a) faringelui
b) bronhiilor
c) alveolelor
d) laringelui
D. 10 puncte
1.Gripa este provocata de un virus.
2.Fermentatia lactica este un tip de expiratie aeroba realizata de bacteriile lactice.
63
3.In inspiratie diafragmul se relaxeaza.

1.
Toate celulele vii respira, respiratia fiind mai intensa acolo unde nevoiile energetice sunt
mai mari.
a. Enumerati trei structuri ale plantelor in care intensitatea respiratiei este mai mare.
b. Precizati trei procese care necesita consum de energie
- respiratia-functie de nutritie
- importanta fermentatiei
2. Respiratia presupune procesele de ardere in urma carora se elibereaza energie.

a) Specificati organitul celular la nivelul caruia se obtine energie si o componenta structurala
a acestuia.
b) Numiti o boala a aparatului respirator la om, o cauza, o manifestare si o masura de
prevenire.
c) Alcatuiti un minieseu intitulat : Respiratia anaeroba, folosind informatia stiintifica
adecvata.
REZOLVARE
Subiectul I
A. Inspiratie, expiratie
B. – alcoolica- drojdiile
- Lactica- bacterii lactice
C. 1-d, 2-a , 3-b, 4-d, 5-d

D. 1.A
2.F/ Fermentatia lactica este un tip de expiratie anaeroba realizata de bacteriile lactice.
3.F/ In expiratie diafragmul se relaxeaza.
Subiectul III
1.
a. frunze, flori, meristeme active
b. – sinteza de substante organice;
- transportul substantelor;
- schimburile cu mediul.
64
c. Functiile de nutritie sunt: digestia, circulatia, excretia, respiratia.

Respiratia este procesul prin care celulele produc energie.
Fermentatia este utilizata pentru obtinerea produselor de panificatie, a lactatelor si alcoolului.
Fermentatia este realizata de drojdii si bacterii.
2.
a. Mitocondrie- prezinta membrana dubla;
b. Boala- pneumonie;
Cauza- infectie bacteriana;
Manifestare- febra;
Prevenire- evitarea contactului cu persoane bolnave.
c. oxigen, energie, produsi intermediari, organisme anaerobe, descompunere, substante
organice.
Respiratia anaeroba consta in descompunerea partiala a substantelor organice, rezultand
produsi intermediari si energie, avand loc in absenta oxigenului.
Este caracteristica organismelor anaerobe, bacterii si ciuperci. Cantitatea de energie
eliberata este mai mica decat in cazul respiratie aerobe.
65
CIRCULATIA
SEVA BRUTA SEVA ELABORATA

-circula prin vase lemnoase (sunt alcatuite -circula prin vase liberiene ( sunt alcatuite din
din celule moarte ) celule vii )
-trahei si traheide -vasele liberiene se mai numesc = FLOEM
-vasele lemnoase = XILEM
-viteza de circulatie a sevei brute este mai -viteza de circulatie a sevei elaborate este mai
mare mica
-circula ascendent ( de la radacina -> la -circula ascendent si descendent
frunze )
-seva bruta contine apa si saruri minerale -seva elaborata contine substante organice
Mediul intern al organismului este format din :

• Lichid interstitial (intercelular ) – este un lichid care se afla intre
celule
• Limfa – este un lichid alb galbui care provine din lichidul intercelular
• Sangele -este un lichid rosu
Sangele circula prin vase de sange :
Artere
Vene
Capilare ( sunt cele mai mici vase de sange )
66
SÂNGELE
➢ Este un ţesut conjunctiv, în care plasma reprezintă substanţa fundamentală fluidă;

➢ Realizează aportul la nivel celular de substanţe nutritive, săruri minerale, apă şi oxigen şi
transportă produşii catabolismului celular şi dioxidul de carbon.
➢ Volumul sangvin total al unui adult normal reprezintă 7-8% din greutatea corpului unui
adult normal;
COMPOZIŢIA SÂNGELUI:
1. plasma
2. elementele figurate
PLASMA:
➢ reprezintă 55 – 60%
➢ conţine apă (90%) şi reziduu uscat (10% - 9% substanţe organice şi 1 % substanţe
anorganice), fibrinogen
➢ are rol în transportul: - nutrimentelor
- vitaminelor
- hormonilor
- enzimelor
- substanţelor nefolositoare
ELEMENTELE FIGURATE:
➢ reprezintă 45%
➢ eritrocite / globule roşii / hematii
➢ leucocite / globule albe
➢ trombocite / plachete sangvine.
ERITROCITELE:
➢ sunt celule anucleate care din profil au formă de disc biconcav, iar din faţă au formă
circulară;
67
➢ trăiesc aproximativ 120 de zile, după care hematiile îmbătrânite sunt distruse în splină,
ficat.
➢ Sunt anucleate la maturitate
➢ transportă oxigenul sub formă de oxihemoglobină şi dioxidul de carbon sub formă de
carbohemoglobină.
➢ Hemoglobină + Oxigen <--------->Oxihemoglobina
➢ Hemoglobina + Dioxid de carbon -------→Carbohemoglobina
scăderea numărului = anemie – distrugeri exagerate sau produceri deficitare
LEUCOCITELE
➢ sunt celule nucleate mobile;

➢ intervin în procesele de apărare a organismului contra agenţilor patogeni(IMUNITATE )
prin procese de fagocitoză, producere de anticorpi şi distrugerea toxinelor de natură
microbiană;
- durata de viaţă: câteva ore – câţiva ani
- asigură rezistenţa organismului faţă de boli, producând anticorpii-substanţe cu rol în

apărarea organismului;.
Nr mare de leucocite produce boala numită leucemie
TROMBOCITELE:
➢ se mai numesc plachete sangvine;

➢ sunt cele mai mici elemente figurate;
➢ nu prezintă nucleu;
➢ sunt în număr de 300000/ mm³;
➢ supravieţuiesc o săptămână, apoi sunt distruse în special în splină;
➢ aderă de pereţii capilarelor sanguine, la locul rupturii acestora şi eliberează substanţele care
opresc hemoragiile, participând la coagularea sângelui.
68
A.Inima
Este un organ musculos, cavitar.Este situata in cavitatea toracica, in mediastin (spatiul dintre cei
doi plamani).Este invelita de pericard.Pericardul este un sistem de doua foite care acopera
inima.Intre cele doua foite ale pericardului se afla o pelicula de lichid care favorizeaza miscarile
inimii.
Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi concentrice:
a) epicardul care este foita interna a pericardului
b) miocardul care este muschiul inimii
c) endocardul care captuseste cavitatile inimii
Inima este un organ cavitar tetracameral, format din doua atrii si doua ventricule.
I.Atriile
Atriile sunt in numar de doua: atriul drept si atriul stang.Sunt situate in partea superioara a
inimii.Nu comunica intre ele fiind separate prin septul interatrial.
II.Ventriculele
Ventriculele sunt in numar de doua: ventricul drept si ventricul stang.Sunt situate in partea
inferioara a inimii, sub atrii.Nu comunica intre ele fiind separate prin septul interventricular.
B.Vasele de sange
Vasele de sange alcatuiesc sistemul vascular (arborele vascular) si sunt de 3 tipuri: artere, vene si
capilare.
69
1.Arterele
Sunt vasele de sange care pleaca de la inima, din ventricule.Diametrul lor scade pe masura ce
se indeparteaza de inima.Cele mai mici artere se numesc arteriole si se continua cu capilarele.
ARTERA AORTA pleaca din ventriculul stang ( contine sange oxigenat)
ARTERA PULMONARA pleaca din venstriculul drept ( contine sange neoxigenat)
2.Venele
Sunt vasele de sange care vin la inima, in atrii.Diametrul lor creste pe masura ce se apropie de
inima.Cele mai mici vene se numesc venule si se continua cu capilarele.
VENELE CAVE se deschid ( ajung in ) atriul drept ( contine sange neoxigenat)
VENELE PULMONARE se deschid ( ajung in ) atriul stang ( contine sange oxigenat)
3.Capilarele
Sunt cele mai mici si cele mai numeroase vase de sange.Fac legatura intre artere si vene.La
nivelul lor se realizeaza schimburile de gaze si de substante dintre sange si lichidul interstitial
care scalda celulele.
70
Marea si mica circulatie

Sangele parcurge in sistemul circulator doua circuite: marea circulatie sau circulatia sistemica si
mica circulatie sau circulatia pulmonara.
1.Marea circulatie
(circulatia sistemica)
Incepe din ventriculul
stang, prin artera aorta care
transporta sangele cu
oxigen si substante
nutritive in tot corpul.La
nivelul celulelor sangele
din capilare cedeaza
oxigenul si substantele
nutritive, incarcandu-se cu
dioxid de carbon si produsi
rezultati in urma arderilor
celulare.Sangele cu dioxid
de carbon si produsi
rezultati in urma arderilor
celulare este adus la inima,
in atriul drept, prin doua
vene cave.
2.Mica circulatie
(circulatia pulmonara)
Incepe din ventriculul
drept, prin trunchiul arterei
pulmonare care duce
sangele cu dioxid de
carbon la
plamani.Trunchiul arterei
pulmonare se imparte in cele doua artere pulmonare, stanga si dreapta, care se ramifica in
interiorul plamanului corespunzator.
La nivelul plamanilor sangele cedeaza alveolelor pulmonare dioxidul de carbon (care va fi
eliminat prin expiratie in mediul aerian) si se incarca cu oxigen.Sangele cu oxigen este adus la
inima in atriul stang prin patru vene pulmonare.
71

VARICE -statul in picioare -ulceratii ale gambelor
-atrofii musculare
-edeme -evitarea alcoolului , drogurilor ,
ACCIDENT -hipertensiune -pareza tutunului
VASCULAR -ateroscleroza -coma
-tulburari de vorbire , memorie -evitarea stresului
, vedere
INFARCT -fumat -blocarea unei artere coronare
MIOCARDIC -efort fizic cu un cheag de sange -incaltaminte si imbracaminte care
-emotii sa nu afecteze circulatia sangelui
ATEROSCLEROZA -grasimi -scaderea elasticitatii vaselor de
-sedentarism sande -evitarea sedentarismului
-fumat -cresterea tensiunii arteriale
HIPERTENSIUNE -stres -cresterea tensiunii arteriale -mentinerea unei vieti echilibrate :
ARTERIALA -obezitate -ameteala alimentatie sanatoasa si sport
-fumat -dureri de cap
-hemoragie cerebrala
72
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Sistemul vascular este format din . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . si capilare
B. 6 puncte
Numiti vasele conducatoare prin care circula seva elaborata si caracteristicile acestei circulatii.
C. 10 puncte
Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare raspunsului corect. Este corecta o
singura varianta de raspuns.
1. Venele pulmonare:
a) se deschid in atriul stang
b) transporta sange neoxigenat
c) conduc sangele la plamani
d) pornesc din ventriculul stang
2. Seva bruta circula:
a) descendent prin vase liberiene
b) ascendent si descendent prin vase liberiene
c) ascendent prin vase lemnoase
d) ascendent prin screlenchim
3. Trombocitele din sange au rol in:

a) transportul gazelor respiratorii
b) fagocitarea bacteriilor
c) coagularea sangelui
d) imunitatea organismului
4. Din ventriculul stang al inimii mamiferelor pleaca sange :
a) incarcat cu dioxid de carbon
b) incarcat cu oxigen
c) prin artera pulmonara
d) prin vene cave
5. Artera pulmonara:
a) transporta sange oxigenat din corp la inima
b) aduce in atriul stang sange incarcat cu oxigen
c) pleaca din ventriculul stang spre plamani
d) duce la plamani sange incarcat cu dioxid de carbon
D. 10 puncte
73

1. Vasele conducatoare lemnoase conduc seva elaborata prin organele plantei
2. Circulatia mare la mamifere pleaca din ventriculul stang.
3. Absorbtia apei la nivelul radacinii se realizeaza prin trasport activ.
Subiectul II (30 de puncte )
A. 18 puncte
La mamifere circulatia este inchisa.
a. Precizati o asemanare si o deosebire intre artera aorta si artera pulmonara.
b. Enumerati doua componente din structura inimii.
c. Calculati continutul in apa al plasmei sangvine a unei persoane stiind urmatoarele:
- volumul sangvin reprezinta 7% din masa corpului;
- plasma sangvina reprezinta 55% din volumul sangvin;
- apa reprezinta 90% din compozitia plasmei sangvine;
- persoana cantareste 70kg.
Scrieti toate etapele parcurse pentru rezolvarea cerintei.
d. Completati acesta problema cu alta cerinta pe care o formulati voi.Rezolvati cerinta.
REZOLVARE
Subiectul I
A. Artere, vene.
B. – vase liberiene
- seva elaborata circula in sens ascendent si descendent, se realizeaza activ si mai incet
decat seva bruta.
C. 1-a, 2-c , 3-c, 4-b, 5-d

D. 1. F/ Vasele conducatoare liberiene conduc seva elaborata prin organele plantei
2. A.
3. F/ Absorbtia apei la nivelul radacinii se realizeaza prin trasport pasiv.
Subiectul II
A.
a. Asemanare- ambele vase de sange pleaca din ventricule.
Deosebire- artera pulmonara transporta sange neoxigenat, pe cand artera aorta transporta sange
oxigenat.
b. atrii, ventricule
74
c. volumul sangvin: 7% din 70

7% x 70 = 4,9l sange
Volumul de plasma: 55% din 4,9
55% x 4,9= 2,695 l plasma
Volumul de apa: 90% din 2,695
90% x 2,695= 2,425 l apa
d. Calculati volumul de elemente figurate din sangele persoanei.

45% din 4,9
45% x 4,9 = 2,205 l elemente figurate.
75
EXCREŢIA
Excreţia reprezintă eliminarea unor substanţe din corpul plantelor sau animalelor.
Substanţele eliminate pot fi rezultate din procesele metabolice (dezasimilaţie ), pot fi substanţe
care se găsesc în exces la un moment dat, pot fi substanţe străine pătrunse în organism (ex.
medicamente) sau substanţe cu rol de semnal chimic (ex. nectarul).
EXCREŢIA LA PLANTE
Plantele utilizează doar 1% din apa absorbită pentru fotosinteză,iar restul de 99% se elimină sub
formă de vapori,prin transpiraţie sau sub formă de picături, prin gutaţie (fenomen mai
rar).
Transpiraţia
Procesul se desfăşoară la nivelul stomatelor, prezente mai ales la nivelul frunzelor. O cantitate
redusă de apă se poate elimina prin cuticula celulelor din epiderma frunzelor (1/10din vapori).
Celulele stomatelor prezintă clorofilă, astfel că, la lumină, realizează sinteza de substanţe
organice solubile a căror concentraţie creşte. Ca o consecinţă, ele absorb apă din celulele vecine,
se deformează şi ostiola se deschide permiţând transpiraţia.
Se observă un ciclu de închidere – deschidere a stomatelor în funcţie de lumină şi temperatură.
Avantaje ale transpiraţiei:
- asigură forţa de sucţiune necesară absorbţiei şi transportului sevei brute în plantă;
- împiedică supraîncălzirea plantelor;
- menţine ostiolele deschise, asigurând schimbul de gaze necesar fotosintezei şi respiraţiei;
- favorizează coacerea fructelor prin deshidratare.
EXCRETIA LA ANIMALE
SISTEMUL EXCRETOR
format din :
Rinichi
❖ sunt organe pereche, cu forma
unui bob de fasole;
❖ au culoare brun-roșcată;
❖ cântăresc 150 g;
❖ sunt situați în cavitatea
abdominală, de o parte și de alta a
coloanei vertebrale lombare;
❖ la polul superior al rinichiului se
află glandele suprarenale;
❖ în secțiune longitudinală
distingem:
76
▪ capsulă fibroasă situată la exterior;
▪ zona corticală/periferică – conține glomerulii nefronilor și

reprezintă stratul de filtrare al rinichilor;
▪ zona medulară/centrală care este formată din 7-14 piramide

renale Malpighi, situate cu baza spre zona corticală și cu vârful
spre pelvisul renal/bainet;
CĂI EXCRETOARE
Sunt de două tipuri:
1. CĂI EXCRETOARE INTRARENALE: sunt reprezentate de:
▪ CALICE RENALE– colectează urina de la nivelul piramidelor renale. Sunt:
a. CALICE MICI – în număr de 6-12, sunt localizate în vârful piramidelor
Malpighi;
b. CALICE MARI – în număr de 2-3, rezultă din unirea calicelor mici.
▪ PELVIS RENAL/BAZINET – este o porțiune dilatată, formată prin unirea

calicelor mari de la care colectează urina.
2. CĂI EXCRETOARE EXTRARENALE: sunt reprezentate de :

▪ URETERE – sunt tuburi ce fac legătura între bazinet și vezica urinară;
▪ VEZICĂ URINARĂ – organ cavitar la nivelul căruia se acumulează urina. Are
o capacitate de 300-350 cm3.
▪ URETRĂ – canalul prin care urina este evacuată la exterior.

LITIAZA -tulburari de -leziuni ale cailor urinare
URINARA metabolism al -febra -mentinerea unei
apei si al sarurilor -greturi igiene
minerale -varsaturi corespunzatoare
-avitaminoze -dureri la mictiune
-alimentatia -evitarea abuzului de
bogata in carne medicamente
INSUFICIENTA -intoxicatii -nu se mai produce urina
RENALA -infectii -incetarea functiei rinichiului -alimentatie
CRONICA -hemoragii echilibrata
-evitarea factoriilor
toxici
77
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Rinichiul este alcatuit din capsula fibroasa, zona . . . . . . . . . . . . . si zona . . . . . . . . . . . . . . .
B. 6 puncte
Dati 2 exemple de cai urinare extrarenale; scrieti, in dreptul fiecarui exemplu o caracteristica.
C. 10 puncte
1. La mamifere rol in excretie au:
a) rinichii
b) intestinul
c) plamanii
d) ovarele
2. Rinichii:
a) acumuleaza urina
b) contin neuroni
c) sunt acoperiti de pleure
d) au localizare abdominala
3. La plante, organul vegetativ cu rol in excretie este:
a) tulpina
b) frunza
c) radacina
d) floarea
4. Urina se formeaza in:
a) nefroni la nivel renal
b) plamani la nivelul pleurei
c) duoden, jenun si ileon
d) intestinul gros
5. Sunt componente ale sistemului excretor:
a) stomacul si intestinul
b) rinichii si vezica urinara
c) plamanii si bronhiile
d) inima si vasele de sange
D. 10 puncte
78

1. La sexul femeiesc uretra este o cale comuna pentru excretie si reproducere.
2. Rinichiul este o componenta a cailor urinare.
3. Nefronul este unitatea structurala si functionala a rinichiului.

1.
Excretia reprezinta procesul de eliminare a produsilor toxice sau nefolositori din organism.
a. Enumerati componentele sistemului excretor la mamifere.
b. Explicati relatia dintre excretie si circulatie
- boli ale sistemului excretor la om
- transpiratia la plante
2. Excretia este procesul prin care se elimina din organism excesul de apa si substante
toxice.
a. Precizati doua componente ale rinichiului.
b. Numiti tipurile de excretie intalnite la animale si o structura din corpul plantelor care
asigura transpiratia.
c. Alcatuiti un minieseu intitulat : Excretia folosind informatia stiintifica adecvata.
REZOLVARE
Subiectul I
A. Medulara, corticala
B. – vezica urinara- depoziteaza urina
- ureter- transporta urina din pelvisul renar in vezica urinara
C. 1-a, 2-d , 3-b, 4-a, 5-b

D. 1.F/ La sexul barbatesc uretra este o cale comuna pentru excretie si reproducere.
2. F/ Ureterul este o componenta a cailor urinare.
3. A
Subiectul III
1.
a. rinichi si cai urinare (ureter, vezica urinara, uretra)
79
b. Substantele toxice sau in exces, care trebuie eliminate la nivelul rinichilor sunt transportate
pana la aceste organe prin sange.
c. Litiaza urinara este o boala a sistemului excretor.

Insuficienta renala acuta poate duce la incetarea functiei rinichiului.
Transpiratia la plante consta in eliminarea apei sub forma de vapori.
Transpiratia se poate realiza prin stomate sau cuticule.
2.
a. Capsula renala
Piramide renale
b. Piele, plamani, intestin gros, rinichi.
Structura implicata in transpiratie – stomate.
c. Sistem excretor, rinichi, cai urinare extrarenale, urina, nefron, transpiratie.
Excretia este functia prin care se elimina din corp substantele nefolositoare la nivelul
sistemului excretor.
Sistemul excretor este format din : rinichi si cai urinare extrarenale (pelvis renal, ureter,
vezica urinara, uretra). Produsul excretiei este urina, care se formeaza la nivelul nefronului. La
plante principala cale de excretie este transpiratia.
80
2.2 FUNCTII DE RELATIE

SENSIBILITATEA
Sensibilitatea la plante
Mișcări pasive
-Determinate de mecanisme fizice
-Au loc fără consum de energie
-plutirea plantelor acvatice sub influența curenților de apă;
-răspândirea fructelor și semințelor cu ajutorul vântului, animalelor.
Mișcări active:
Sunt inițiate de plante sau părți ale acestora
Au loc cu consum de energie
-TROPISMELE Sunt mișcări de orientare determinate de prezența stimulilor din mediu
-fototropisme – orientarea frunzelor plantelor spre lumină;
-geotropisme – orientarea rădăcinilor în sensul atracției gravitaționale (în jos) și a tulpinilor în
sens invers;
-hidrotropisme – orientarea rădăcinilor spre apa din sol;
-chimiotropismele – orientarea rădăcinilor spre zone din sol bogate în săruri minerale.
-NASTIILE
Sunt determinate de variațiile stimulilor din mediu
- fotonastiile – deschiderea unor flori la lumină și închiderea lor la întuneric;
-termonastiile – deschiderea și închiderea unor flori la căldură, respective frig;
-seismonastiile – produse de lovituri (mimoză, Dionaeea).
-TACTISMELE
Mișcarea plantelor libere sau celulelor către un stimul
-fototactisme – îndreptarea unor alge spre zonele mai luminate ale apelor;
-chimiotactismele – deplasarea gameților masculine spre cei feminini.
81
OCHIUL
ALCATUIRE
I.GLOB OCULAR
1.Tunicile globului ocular
a) Tunica externa
Tunica externa este formata din sclerotica si cornee.
Sclerotica (albul ochiului) este portiunea posterioara a tuncii externe, are culoarea alb-sidefie si
este opaca.Sclerotica are rol in protectia globului ocular.
Corneea este portiunea anterioara a tunicii externe, este avasculara si transparenta (permite
razelor de lumina sa o traverseze); cu fibre nervoase amielinice.
b) Tunica medie
Tunica medie este alcatuita din coroida, corp ciliar si iris.
Coroida se afla imediat sub sclerotica; este o membrana pigmentata si vasculara cu rol in nutritia
globului ocular.
c) Tunica interna
Tunica interna este reprezentata (alcatuita) de retina.Retina este formata din celule nervoase
82
Celule cu con Celule cu bastonaş
Asigură vederea diurnă Asigură vederea nocturnă şi crepusculară
Asigura vederea clară, în culori Asigură vederea în alb-negru
Sunt sensibile la lumină intensă Sunt sensibile la lumină slabă
Conţine pigmentul fotosensibil -iodopsina Conţine pigmentul fotosensibil -rodopsina
Sunt de trei tipuri:

- sensibile la lumina roşie
- sensibile la lumina verde
- sensibile la lumina albastră
Retina prezinta doua zone importante: pata galbena (macula lutea) si pata oarba.In pata galbena
predomina celulele cu conuri.Prezinta o depresiune numita foveea centralis care contine numai
celule cu conuri (zona de acuitate vizuala maxima).Pata oarba este locul pe unde iese nervul
optic din retina si este lipsita de celule fotoreceptoare.
2.Sistem optic
Sistemul optic este format din totalitatea mediilor transparente ale globului ocular:
• corneea,
• umoarea apoasa,
• cristalinul
• umoarea sticloasa(corp vitros)
II.ORGANE ANEXE
Organele anexe ale ochiului sunt de doua tipuri:
organe de protectie (gene, sprancene, pleoape, glande lacrimale, conjunctiva) si
organe de miscare (cei 6 muchi externi ai globului ocular).
-este localizat in aria vizuala din lobul occipital.
Defectele de vedere :
1. Miopia
✓ imaginea se formează în faţa retinei pentru obiectele din depărtare datorită:
83
✓ globului ocular alungit, puterea prea mare de refracţie a cristalinului;

✓ se corectează cu lentile divergente (biconcave).
2.Hipermetropia:
✓ imaginea se formează in spatele retinei pentru obiectele de aproape;
✓ se corectează cu lentile convergente (biconvexe).
3.Astigmatismul
✓ cristalinul nu are suprafaţa uniformă, există mai multe puncte focale;
✓ se corectează cu lentile cilindrice.
4.Strabismul– axele optice ale celor doi ochi nu se coordonează datorită inervaţiei inegale a
muşchilor extrinseci ai globului ocular, un muşchi mai scurt sau inserţie diferită.
URECHEA
ALCATUIRE
1.Urechea externa
Urechea externa este formata din pavilion si conduct auditiv extern.
➢ Conductul auditiv extern se intinde de la pavilion la timpan.
➢ Timpanul se afla la limita dintre urechea externa si urechea medie.
2.Urechea medie
Urechea medie este o camera plina cu aer deoarece comunica cu faringele printr-un canal
numit trompa lui Eustachio.
84
➢ Pe peretele intern, dinspre urechea interna, prezinta doua orificii numite fereastra ovala si
fereastra rotunda.
In urechea medie se afla un lant de trei oscioare: scarita, ciocan si nicovala.
➢ Talpa scaritei se sprijina pe fereastra ovala.
3.Urechea interna
Urechea interna este formata dintr-un sistem de spatii ce alcatuiesc labirintul osos.
➢ Labirintul osos este format din: trei canale semicirculare osoase, vestibul osos si melc
osos (cohlee).In interiorul labirintului osos se afla labirintul membranos.
➢ Labirintul membranos este format din trei canale semicirculare membranoase, vestibul
membranos si melc membranos (canal cohlear).
In interiorul labirintului membranos se afla un lichid numit endolimfa.Intre labirintul osos
si cel membranos se afla un spatiu care contine lichidul numit perilimfa.
Vestibulul membranos este alcatuit din doua vezicule suprapuse numite utricula si
sacula.In canalele semicirculare membranoase se afla receptori vestibulari (receptori
pentru echilibriu).In melcul membranos se afla receptori auditivi
PIELEA
85
Pielea este alcatuita din trei straturi: epiderma, derma si hipoderma:

- epiderma este un tesut epitelial pluristratificat
- derma este un tesut conjunctiv dens
- hipoderma este un tesut conjunctiv lax care contine celule cu grasime
NASUL
Mucoasa olfactiva – situata in

partea superioara a cavitatii
nazale
-contine celule
chemosensibile=NEURONI ,
inconjurate de celule de
sustinere
-neuronii olfactivi sunt stimulati
de substante volatile odorante
dizolvate in mucus
LIMBA
Limba – prezinta MUGURI

GUSTATIVI , (contin celule
chemosensibile in forma de fus
asociate cu celulele de sustinere )
-localizati in PAPILELE
GUSTATIVE
-celulele gustative sunt
stimulate de substantele sapide
dizolvate in apa sau saliva
Rolul gustului : alegerea hranei
-evitarea unor
substante daunatoare din hrana
-declansarea unor reflexe digestive
86
SISTEMUL NERVOS
Compartimentele functionale ale sistemului nervos:
Compartimente functionale: a. compartimentul senzitiv, unde sosesc informatiile culese la
nivelul receptorilor;
b. compartimentul motor, care transmite comenzile la efectori.
c. compartimentul psihic ( la nivelul emisferelor cerebrale )
Clasificarea sistemului nervos:
1. Dupa localizare : SNC ( Sistem nervos central ) – Maduva si Encefalul= nevrax , ax
cerebo-spinal
SNP (Sistem nervos periferic ) – Nervi si glanglioni nervosi
2. Dupa functie : Sistem nervos somatic – contine fibre motorii care conduc comanda
catre muschii scheletici
Sistem nervos vegetativ – catre muschii netezi , muschil cardiac si
glande
Sistemul nervos vegetativ poate fi : simpatic si parasimpatic
Sistemul nervos central

Maduva spinarii – este localizata in canalul coloanei vertebrale
-prezinta substanta cenusie la interior – functie reflexa –( reflexe somatice
ex. Reflexul rotulian , de flexie si reflexe vegetative – ex. Reflexul de mictiune, de defecatie ,
sexuale)
87
Substanta alba la exterior – functie de conducere.

Encefalul -localizat in cutia craniana
• Trunchi cerebral
• Cerebelul – rol in mentinerea echilibrului , controleaza pozitia corpului
• Diencefalul – talamusul – primeste impulsuri de la calea viziuala , auditiva si vestibulara
-hipotalamusul – regleaza temperatura , pofta de mancare , emotiile
• Emisfere cerebrale

BOALA -degenerarea -tremuraturi
PARKINSON sistemului -mers rigid -regim de viata
nervos -rigiditate musculara echilibrat
PARALIZIA -inflamatia sau -Monoplegie
lezarea unui -Hemiplegie
nerv (infectii , -Tetraplegie -prevenirea
tumori ) surmenajului
EPILEPSIA -infectii acute -convulsii
-malformatii -pierderea cunostintei
congenitale ale -intepenirea corpului
SNC -evitarea alcoolului,
-traumatisme tutunului , cafea
-tumori
-alcoolism -evitarea drogurilor
SCLEROZA IN -leziuni , -tulburari de echilibru , de coordonare a
PLACI cicatrici in miscarilor , de vedere , de vorbire
substanta alba
88
LOCOMOTIA LA ANIMALE
SISTEMUL LOCOMOTOR
Sistemul osos=partea pasiva
Sistem muscular=parte activa
ROLUL S. OSOS
Scheletul membrelor
Este format din scheletul centurilor si scheletul membrelor propiu-zise.
a) Scheletul membrelor superioare
Centura scapulara
Leaga oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului.Este formata din omoplat (scapula)
si clavicula.
Scheletul membrului liber propiu zis
-scheletul bratului (humerus)
-scheletul antebratului (radius si cubitus)
-scheletul mainii (8 carpiene, 5 metacarpiene si 14
falange)
b) Scheletul membrelor inferioare

Centura pelviana
Leaga scheletul membrului inferior de cel al trunchiului.Este formata din 2 oase
coxale, care impreuna cu osul sacrum si coccisul formeaza bazinul.
Scheletul membrului liber propiu-zis
-scheletul coapsei (femur)
-scheletul gambei, peroneul (tibie si fibula)
-scheletul piciorului (7 tarsiene, 5 metatarsiene si 14 falange)
-rotula (patela), osul genunchiului
89
SISTEMUL MUSCULAR
Muschii membrelor
Sunt reprezentati de muschii membrelor superioare si cei al membrelor inferioare.
Muschii membrelor superioare
a) muschii umarului
-deltoidul
b) muschii bratului
-biceps si triceps brahial
c) muschii antebratului
-muschii flexori si extensori ai degetelor
-muschii pronatori si supinatori ai antebratului
d) muschii mainii
Muschii membrelor inferioare
a) muschii articulatiei coxo-femurale
-fesierii
b) muschii coapsei
-muschii croitor si cvadriceps femural (pe partea anterioara a coapsei)
-muschii biceps femural (pe partea posterioara a coapsei)
c) muschii gambei
-muschii triceps sural alcatuiti din muschii gemeni (gastrocnemieni) si solear
-muschii pronatori si supinatori a piciorului
d) muschii plantei (laba piciorului)
90
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Tunicile globului ocular sunt . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . si retina.
B. 6 puncte
Dati 2 exemple de celule fotoreceptoare la nivelul retinei; scrieti in dreptul fiecarei celule
fotoreceptoare rolul sau.
C. 10 puncte
1. Oasele centurii scapulare sunt:
a) tersiene
b) metatarsiene
c) carpiene
d) clavicule
2. Muschi al membrului inferior este:
a) deltoid
b) biceps brahial
c) croitor
d) trapez
3. Coroida:
a) are rol de protectie
b) este vascularizata
c) contine celule fotoreceptoare
d) este transparenta
4. Pupila este o componenta a:
a) cristalinului
b) irisului
c) corneei
d) coroidei
5. Componenta a diencefalului este:
a) hipotalamus
b) bulb rahidian
c) cerebel
d) emisfera cerebrala
D. 10 puncte
1. Coroida contine celule fotoreceptoare.
91
2. La plante, tropismele sunt miscari de orientare fata de actiunea unui stimul.

3. Lantul de oscioare se afla in urechea interna.

1.
Mamiferele au un sistem nervos foarte complex si eficient.
a. Clasificati sistemul nervos topografic si functional.
bDati cate 2 exemple de reflexe medulare somatice si vegetative.
- cerebel
-emisfere cerebrale
2. Sistemul nervos are importanta in realizarea sensibilitatii.

a. Enumerati 2 componente ale SNC..
b. Enumerati alte 4 structuri care au importanta in realizarea functiie de sensibilitate.
c. Alcatuiti un minieseu intitulat : Boli ale sistemului nervos la om. folosind informatia
REZOLVARE
Subiectul I
A. Sclerotica, coroida
B. – celule cu con- vedere diurna
- celule cu bastonas- vedere nocturna
C. 1-d, 2-c , 3-b, 4-b, 5-a
D. 1. F/ Retina contine celule fotoreceptoare.
2.A
3.F/ Lantul de oscioare se afla in urechea medie.
Subiectul III
1.
a. topografic – SN central si periferic .
functional – SN somatic si vegetativ
b.somatice- reflexul rotulian , reflexul de flexie
vegetative – de mictiune , de defecatie
c.Cerebelul controleaza pozitia corpului.

Cerebelul face parte din encefal
92
Emisferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos.
Emisferele cerebrale indeplinesc functii psihice.
2.
a) Encefal , maduva spinarii
b) Ochiu, nasul , pielea , urechea
c) Boala Parkinson , paralizia , epilepsia, scleroza in placi , suabstanta alba , drogurile.
Boala Parkinson consta in degenerarea progresiva a sistemului nervos ,paralizia este
cauza de leziunea unui nerv , epilepsia poate fi produsa de traumatisme craniene iar scleroza in
placi se manifesta prin aparitia leziunilor in substanta alba. Pentru prevenirea acestor boli este
important un regim exhilibrat de viata , evitarea alcoolului , tutunului si a drogurilor.
93
2.3 FUNCTIA DE REPRODUCERE

REPRODUCEREA LA PLANTE
Este una din funcţiile esenţiale ale organismului animal şi vegetal .Constă în
capacitatea părinţilor de a da naştere la urmaşi asemănători cu ei ,datorită eredităţii ,când
ajung la maturitate .
Reproducerea la plante este de 2 feluri:

1. asexuata (fara fecundatie)
▪ prin spori (meioza la muschi si ferici)
▪ prin organe vegetative:
o grausorul (mugur)
o bulbi (ceapa)
o tubercuri
o rizomi
▪ butasirea- butas=fragment desprins pentru a fi inradacinat in sol (salcia, vita-de -vie ,

cactusi , muscata , trandafiri)
▪ marcotajul- inradacinarea unor fragmente fara a le desprinde de planta mama (coacaze,
vita de vie)
▪ altoirea (pomi fructiferi)
▪ microbutasirea
2. sexuata (la angiosperme)

▪ se realizeaza prin floare
Alcatuirea florii:
1. peduncul
2.receptacul
– sepale (formeaza caliciul)
– petale (formeaza corola)
– stamina (partea barbateasca; formeaza
androceul)
– pistil/carpele (partea femeiasca; formeaza
gineceul) .
94
Florile care prezinta atat stamine cat si pistil se numesc

hermafrodite, iar celelalte se numesc unisexuate.
➢ DIOICE- pe plante diferite
➢ MONOICE- pe aceeasi planta
Alcatuirea unei stamine:
– filament si antera cu grauncioare de polen
Graunsorul de polen prezinta 2 membrane si 2 nuclei:
▪ generativ
▪ vegetativ
Din nucleul generativ rezulta gametii barbatesti (2
spermatidii)
Alcatuirea unui pistil (gineceu):

– ovar cu ovule
– stil
– stigmat
Alcatuirea ovulului:
– contine:
▪ 2 integumente protectoare cu o deschidere=MICROPIL
▪ sacul embrionar cu gametii femeiesti (oosfera si nucleul
secundar)
-cu 8 nuclei haploizi
Functiile florii:
1.Polenizarea – trecerea polenului de pe antera pe stigmatul pistilului
Fecundatia – se produce in SACUL EMBRIONAR
– este dubla
• spermatidie ce fecundeaza oosfera si rezulta zigotul propriu-zis;
95
• cealalta spermatidie fecundeaza nucleul secundar si rezulta zigotul accesoriu,

albumenul ce hraneste embrionul.
– dupa fecundatie si polenizare, elementele florale cad si ramane ovulul din care rezulta fructul
– sepalele si petalele alcatuiesc invelisul florii
Alcatuirea semintei:
– tegument
– embrion
Embrionul este format din radacinita (radicula), tulpinita, muguras (gemula) si 1 sau 2
cotiledoane.
Trecerea in activitate a semintei se numeste germinatie.
-Dupa nr de cotiledoane , angiospermele se impart in
DICOTILEDONATE – pomi , mazare, vita-de vie
MONOCOTILEDONATE – ceapa , usturoi, lalea , cereale.
FRUCTELE
– provin din ovare si sunt de mai multe feluri:
1. fructe carnoase
▪ contin tesuturi moi
– drupe simple (ciresi, visini, prun , cais )
– drupe compuse (zmeura, capsuni, mur)
– bace (vita de vie, rosii)
2. fructe uscate
▪ indehiscente (nu se deschid)
– nuca (stejar , alun, fag)
– achena (floarea soarelui, chimen , papadie)
– cariopsa (porumb,grau )
– samara (ulm, frasin , paltin)
▪ dehiscente (se deschid)

– pastaia (fasole)
– silicva (varza)
– capsula (mac, crin )
– exista unele fructe care sunt formate si cu participarea receptaculului, acestea se numesc fructe
false (mar, capsuni, maces)
96
REPRODUCEREA LA OM
Aparatul reproducător masculin
Este constituit din :
-testicule( gonade barbatesti ) – contin numeroase tuburi seminifere in care se produc
spermatozoizii ( celule sexuale haploide=n)
-conducte genitale care conduc lichidul spermal , ce conţine spermatozoizi , de la locul de
producere spre cel de eliminare ;
a.canal epididimar
b.canal deferent
c.canal ejaculator
d.uretra
glandele-anexe , reprezentată prin prostată şi vezicule seminale ;
organul genital extern , penisul .
APARATUL REPRODUCATOR FEMININ

- ovar sau gonada feminina- contine FOLICULI OVARIENI in care se vormeaza ovulul
-organe genitale interne (trompa uterina (la om) , OVIDUCTE (mamifere) uterul si vaginul )
UTERUL- are loc NIDATIA = fixarea embrionului in mucoasa ingrosata
-formarea placentei- cu rol de hranire si de protectie a embrionului
-formarea sacului amniotic- cu rol de hranire si de protectie
-organe genitale externe (vulva )
-cele doua glande mamare sunt glande importante pentru aparatul reproducator feminin , prin
funcţia indeplinita - lactaţia

SIFILIS -bacterii – Primar – rani pe vagin si penis
Treponema Secundar – eruptie pe corp
pallidum Tertiar -afecteaza inima si creierul -evitarea relatiilor cu
persoane necunoscute
GONOREEA -bacterii - -scurgeri galben-verzuie din vagin
Neisseria -arsuri la urinare -folosirea
-dureri abdominale prezervativelor
SIDA -virusul - HIV -scade imunitatea
-dezvoltarea infectiilor
-aparitia de tumori -respectarea normelor
CANDIDOZA -ciuperca- -scurgere vaginala de igiena prin folosirea
Candida albicans -inflamatia vulvei corecta a toaletelor
-dureri/arsuri la urinare
-mancarimi
-intretinerea unei igiene
corespunzatoare a
organelor genitale
97
TESTE MODEL
A. 4 puncte
Boli cu transmitere sexuala sunt ..............,........................., candidoza
B. 6 puncte
Dati 2 exemple de fructe uscate indehiscente ; scrieti , in dreptul fiecarei grupe , cate o planta
care prezinta fructul respectiv.
C. 10 puncte
1.La grau intalnim urmatorul tip de fruct :
a) achena
b) capsula
c) pastaie
d) cariopsa
2.Invelisul floral este alcatuit din :
a) stamine
b) petale
c) pistil
d) ovare
3.La mamifere , o componenta a sistemului reproducator barbatesc este:
a) ovar
b) testicul
c) uter
d) vagin
4. Trompele uterine :
a) formeaza ovule
b) formeaza spermatozoizii
c) capteaza ovulul
d) se deschid in vagin
5.Gametii femeiesti , la mamifere , se formeaza in :
a) prostata
b) testicule
c) vezicule seminale
d) ovare
D. 10 puncte
98

1.Reproducerea asexuata la plante se poate realiza cu ajutorul florii.
2.Gametii barbatesti se formeaza la nivelul prostatei.
3.Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala.

1.
Reproducerea sexuata presupune formarea gametilor femeiesti si barbatetsi.
a. Precizati care sunt gonadele sistemului reproducator femeiesc , localizarea si functia lor.
b. Enumerati 3 conducte genitale femeiesti.
- spermatozoizi
-glande mamare
2. Plantele se reproduc sexuat si asexuat.

a.Precizati 2 tipuri de inmultire vegetativa la angiosperme.
b.Mentionati 2 conditii care influenteaza germinatia semintelor.
c.Alcatuiti un minieseu intitulat : Functiile florii la angiosperme. folosind informatia stiintifica
adecvata.
REZOLVARE
Subiectul I
a.sifilis , gonoree
b.– nuca- stejar
-achena – floarea sorelui
C. 1-d, 2-b , 3-b, 4-c, 5-d

D. 1. F/ Reproducerea sexuata la plante se poate realiza cu ajutorul florii.
2.F/ Gametii barbatesti se formeaza la nivelul testiculului.
3.A
Subiectul III
1.
a.ovarele-localizate in pelvis , cu rol in formarea ovulelor.
b. trompe uterine , uter, vagin
c.Spermatozoizii sunt gametii barbatesti produsi de testicul.
99
Spermatozoizii sunt celule haploide.

Glandele mamare sunt glande anexe ale sistemului reproducator feminin.
Glandele mamare sunt importante in lacatie.
2.
a.butasinea , marcotajul
b. starea de sanatate a semintei , cantitatea de apa
c. polen , ovule , polenizare, tub polinic , androceu , gineceu
Floarea la angiosperme are rolul de a produce fructe si seminte prin mai multe procese :
formarea grauncioarelor de polen , formarea ovulelor ,polenizarea , formarea tubului polinic ,
fecundatia , formarea fructului si formarea semintelor. Polenul se formeaza in androceu , partea
barbateasca iar ovulele se formeaza in gineceu , partea femeiasca.
Bibliografie
-Badiu N , 2017- Biologie vegetala si animala , Editura Booklet

-Ene S. , Sandu G., Gamaneci G, 2005 , Manual Biologie clasa a 10 a , Editura LVS Crepuscul
-Hutana E., 2019 Biologie clasa a 9a , Editura Didactica si pedagogica
-Olteanu S , Voicu C , Tanur I , Manea C , Mihai A , Craciun C , Stroe A , 2017 -Notiuni teoretice
si teste pentru clasele a IX si a X a , Editura Corint.
-Pelmus Giersch S Toma A, 2006 , manual Biologie clasa a 11 a , editura CD Press
-Imagini Google.

Biologie Animala Si Vegetala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biologie Animala Si Vegetala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2021

Biologie animala si vegetala

Conform programei nr.3237/05.02.2021

1.Diversitatea lumii vii ......................................................................................................................

Continuturi clasa a x-a

1.Tesuturi animale si vegatele...........................................................................................................

1. DIVERSITATEA LUMII VII

Indivizii biologici (organismele vii ) sunt organizate în categorii sistematice (grupuri

- eucariote : celule cu o structură mai complexă, cu nucleu adevărat şi multe componente

• sunt entităţi infecţioase

ribovirusuri- care conţin ARN, exemplu: v. HIV , v. Gripal, v. turbarii

Regnul Monera sau Procariote

Forma bacteriilor poate fi :

2. Protiste cu caracter de plante – cuprinde organisme unicelulare acvatice

Regnul Fungi (ciuperci)

PLANTE AVASCULARE ( a= fara )

- Filicate - au frunze mari compuse, care au

Spermatofitele ( sperma = samanta )

reproducătoare masculine şi sac embrionar cu oosferă (macrospor) sau celula reproducătoare

Angiosperme (angyos= învelit, protejat)

Reprezentanti rozacee (măceş, trandafir, pomi fructiferi, liliacee(crin, viorea, ceapă,

- cavitate digestivă cu orificiu buco-anal

PLATELMINŢI (VIERMI LAŢI)

ANELIDE (VIERMI INELAŢI)

- au cioc lipsit de de dinți (cu unele excepții)

2.Alegele verzi au nutritie heterotrofa..

Subiectul III (30 de puncte )

2. Plantele care se inmultesc prin seminte se numesc spermatofite.

C. 1-b, 2-a , 3-a, 4-c, 5-c

c.Algele verzi contin clorofile.

Algele verzi traiesc in mediul acvatic.

2.CELULA-UNITATEA STRUCTURALA SI FUNCTIONALA A VIETII

• Definitie : Celula este unitatea de baza morfofunctionala si genetica a organizarii materiei

2. EUKARIOTE – vegetala si animala

a. RETICULUL ENDOPLASMATIC ( NETED SI RUGOS)

c.APARATUL GOLGI (DICTIOZOM )- rol in excretia unor substante celulare

d. MITOCONDRIILE – reprezinta sediul fosforilarii oxidative , cu eliberare de energie

ARN -molecula monocatenara

ARNm(mesager) – copiaza informatia dintr-

3.Contine enzime hidrolitice:

2. Ribozomii sunt atasati de reticulul endoplasmatic neted.

Subiectul III (30 de puncte )

2. Cloroplastul este organit specific celulei vegetale

C. 1-b, 2-c , 3-c, 4-b, 5-a

c. Celula fungala nu prezinta cloroplaste.

c. Vacuola – contine suc vacuolar

2.1 DIVIZIUNEA CELULARA

MITOZA -are loc in celulele somatice

b. DIVIZIUNEA CITOPLASMEI (CITOKINEZA)

b. DIVIZIUNEA CITOPLASMEI (CITOKINEZA)

3.Care este faza mitozei in care cromozomii sunt in plan eucatorial:

2. In telofza 2 a meiozei cromozomii sunt bicromatidici.

Subiectul III (30 de puncte )

2. In cariochineza , diviziunea nucleului precede diviziunea citoplasmei.

C. 1-b, 2-d , 3-b, 4-c, 5-b

a. mentine numarul de cromozomi

3. EREDITATEA SI VARIABILITATEA LUMII VII

3.2 MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR

1.Legea puritatii gametilor, demonstrata de MONOHIBRIDARE.

Segregarea fenotipica in F2 se realizeaza in raport de 3 dominant: 1 recesiv

2. Legea segregarii independente a perechilor de caractere –

SEGREGARE F2 DUPA FENOTIP = 9:3:3:1

Conform celei de a II -a legi , legea segregarii independente a perechilor de caractere , fiecare