Mariana Hutanu

Memorator
de biologie
pentru clasele lX-X

T4JBooklet
Bucuregti, 2018
 CUPRINS

CLASAA IX-A CLASAAX.A

1. Diversitatea lumii vii................ .............3 animale...

1. Jesuturivegetale gi ............66
1.1. Clasificarea 1umiivii..............................................3 vegetale.......
1.1. lesuturi ....................66
Virusuri .................3 1.2.lesuturianimale........ ....................70
Regnurile lumiivii ......................4
1.2. Conservarea biodiversitdtii in Rom4nia..............1 I 2. Structura gi functiile fundamentale ale
organismelor vii.............. .....................75
2. Celula - unitatea structurali gi funclionali a vielii 2.1. Functiide nutritie.... .......................75
21 Nutritia autotrofd...... -...............75
2.1 . Structura, ultrastructura gi rolul componentelor Nutritia heterotrofd... ................78
"..
celulei....... ..............21 Respiratia ...........89
Procariote ...........21 Circulatia ............96
Eucariote ............23 Excre[ia ............104
2.2. Diviziunea celulard .. .....................42
2.2. Funclii de relatie... . ..... ... .... ... . 09. . .. .. 1
3. Ereditatea gi variabilitatea lumii vii ............-...........51 Sensibilitatea .........................109
3.1. Concepte.................. .....................51 Locomolia la animale ............129
3.2. Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare 51
3.3. Recombinare genetica prin schimb reciproc de 2.3. Functia de reproducere .................................... 1 3 1
9ene............ ............. 56 Reproducerea la plante .........131
3.4. Determinism cromozomal al sexe1or..................57 Reproducerea la mamifere.................. .......137
3.5. lnfluen[a mediului asupra ereditSlii.................. . 58
3.6. Geneticd umand ... . 61
 Editura Booklet Pentru comenzi:
www.booklet.rs tel: 021 430.3095
email : comenzi@booklet.ro
web: www.booklet.ro

l. Diversitatea lumii vii

Descrierea CIF a Biblioiecii Nationale a RomAniei

HUTANU, MARIANA . NOTIUNIINTRODUCTIVE
Memorator de biologie pentru clasele lX-X 1 $tiin[a care studiazd clasificarea lumii vii se nume$te
Marrana Hutanu. - Bucuresti: Booklet, 201S sistematicd sau taxonomie. Unitdtile de clasificare sunt
numite taxoni. Orice organism este denumit prin doud cuvinte
rsBN 978-606-590-2BB-6 latine (latinizate), nomenclaturd ce a fost introdusd de Lin6e
gi denumitd nomenclaturd binard. Primul cuv6nt se scrie cu
s7(075.33X076) literd mare gi aratd genul, iar al doilea cu literd micd gi aratd
specia. Specia este unitatea de bazd, in clasificarea lumii vii
gi cuprinde mai multi indivizi inrudi{i genetic intre ei gi care se
pot incruciga, ddnd nagtere la descendenti fertili.

Redactor: lcana T:"idose Unitilile de clasificare sunt:

Tehnoredactor: C;lrmen Dumitrescu Specla ) genul I familiaI ordinul ) clasa>. increngdtura
Corector: Nicuiina Badiu ) regnul
Coperta: Anca VrSnescu
VIRUSURILE sunt entitd[i infec[ioase, submicroscopice,
Desene: Cana Zv6ncd gi metabolism
lipsite de organizare celulard (acelulare)
propriu, de aceea nu sunt considerate vii si nu sunt incluse in
O Ediiura Booklet, 2018 niciunul dintre cele 5 regnuri. Ele sunt inmulfite de celula vie
pe care o paraziteazd.

,,,,, llilhlll,,,,,
CORESI

',3
Sunt alcdtuite din:
- capsidd (formatd din subunitd[i numite capsomere), alcdtuitd
din proteine;
- mateial geneflc (genom viral), reprezentat de o moleculd de
ADN sau ARN.
Clasificare:
- dezoxiribovirusuri (au ADN) - ex. bacteriofagi (infecteazd
bacteriile), adenovirusurile (imbolndvesc cdile respiratorii la
om), v. oncogene;
- ibovirusuri (au ARN) - ex: v. gripal, HlV, v. turbdrii, v.
poliomielitei, v. mozaicului de tutun.
1. REGNUL MONERA cuprinde organisme procariote,
unicelulare, fdrd nucleu individualizat.
a. increngitura Eubacterii (bacterii actuale):
. sunt aerobe gi anaerobe, solitare, foarte rar coloniale, pot
trdi gi in condi[ii extreme;
. sunt microscopice (microorganisme) gi au organizare
celulard de tip procariot;
. prezintd diferite forme:
- sfericd = coci (monococ, diplococ, streptococ, stafilococ);
- bastonag = bacili, ex: bacilul lui Koch (produce TBC),
Bacillus subtilis (bacilul fAnului, prezintd cili, este
nepatogen 9i aerob);
- virgule = vibrionn ex: vibrionul holerei;
- spiralS rigidd = spiril sau flexibili = spirochetdi
,',4
. se hrinesc:
- autotrof, prin fotosintezd gi chimiosintezd;
- heterotrof : s aprofit (din cad avre), pa ra zit din orga n ismele
vii cirora le produc boli numite bacterioze, ex: sifilis, leprd,
tuberculozd, holerd, dizenterie, tetanos, meningitd, difterie,
botulism (Clostridium botulinium, trdiegte in conserve
produse incorect) etc.
. se inmultesc foarte repede, prin diviziune directi, fenomen
numit scr2rparitate.in condi{ii nefavorabile de mediu, dau
nagtere la spori, care reprezintd forme de rezistenld;
. importan(a:
- saprofitele igienizeazd mediul, descompundnd resturile
vegetale 9i animale;
- sunt fermentative, avdnd rol in fermentatia aceticd (de
transformare a vinului in otet) ex: Acetobacter
pasteurianum, sau in cea lacticd (obtinerea iaurturilor,
b16nzetu rilor, murdturilor) ex s b u lg a ri cu s',
Lactobacil Iu
- sunt fixatoare de azot, trdiesc in simbiozd cu rdddcinile
leguminoaselor (in nodozitS[i) 9i fixeazd azotul din aer in
sol, ex: Rhizobium leguminosarum:
b. increngitura Archebacterii (bacterii stravechi);
c. increngitura Cyanobacterii (algele albastre-verzi).
2. REGNUL PROTISTE (protoctista) cuprinde: protiste cu
caracter de animale (protozoarele), cu caracter de plante
(euglenoidele, algele unicelulare) $i protiste cu caracter de
fungi (mixomicete, oomicete);
- sunt organisme eucariote, cele mai multe fiind unicelulare,
dar pot fi gi coloniale;
)
- sunt, in general, organisme acvatice, unele sunt parazite,
producand boli;
- majoritatea se deplaseazd cu ajutorul cililor, flagelilor sau al
pseudopodelor;
- se inmullesc asexuat, prin diviziune directd sau prin spori;
- pot produce fertilizarea solului sau sunt hrand pentru
vieluitoarele acvatice, formdnd fi toplanctonul.
a. increngitura Protozoare - sunt protiste cu caracter de
animal, se hrdnesc heterotrof (cu substan[e din mediu sau
din organismele vii); cuprind mai multe clase, printre care:
tcls. sporozoare, sunt parazite, producAnd boli, gi se
inmultesc prin spori:
ex: - Plasmodium falciparum, care produce malaria,
transmisd de femela !6n[arului Anofel;
- babesiile, care produc babesiozi la vitele cornute,
transmisd de cdpugd;
- coccidiile, care paraziteazd cAinii, iepurli;
- Nosema, care paraziteazd larvele fluturelui de mitase.
b. increngitura Fitomastigine - sunt protiste cu caracter
de plantd - flagelate verzi, euglenoide, ex: Euglena viridis.
- sunt unicelulare, mobile, av6nd flagel ce prezintd la bazd
granuli bazali cu rol in coordonarea migcdrilor;
- celula nu are perete celular rigid, dar prezintd cloroplaste ce
con[in clorofila a gi b, o patd rogie (stigma) sensibild la lumind,
iar substanta de rezervd seamdnd cu amidonul. Mai conlin
vacuole digestive 9i o vacuolS contractild (pulsatilS), cu rol in
excretie;
- se hrdnesc mixotrof, la lumind fac fotosintezi fiind autotrofe,
iar la intuneric sunt heterotrofe;
- se inmultesc prin diviziune directi in plan longitudinal, pentru
a se divide gi flagelul.
3. REGNUL FUNGI cuprinde organisme terestre, pu[ine
sunt acvatice, imobile;
- nutritia este heterotrofd sau simbiontd (ex. lichenii gi
micorizele);
a. increngitura Micofita (ciuperci):
- aparatul vegetativ este numit miceliu 9i este alcdtuit din hife
unicelulare, cu numerogi nuclei, sau pluricelulare;
- peretele celular contine chitinS, nu celulozd ca la plante,
- nu prezintd plastide, deci nu fac fotosintezd, hrdnirea fiind
heterotrofd, saprofitd sau parazitd;
- formele parazile produc boli numite micoze;
- substanla de rezervd este glicogenul (ca la animale), dar
con[in gi picdturi lipidice;
- se inmullesc:
. asexuat; - prin spori interni (endospori) sau externi
(exospori), ce se formeazd in sporange;
- prin porliuni de miceliu;
- prin inmugurire (drojdiile);
. sexuat: - prin gametangiogamie (contopirea gametangilor
ce poartd gametii);
- somatogamie (contopirea celulelor corpului);
- gametogamie (contopirea gamelilor) ce poare fi:
izogamie (gameti asemdndtori) sau heterogamie
(gameti diferi{i).
rcls. ascomicete (ciuperci superioare)
- prezinta hife septate; sporangele are formd de sac ai se
numegte ascd, iar sporii ascospori;
-exemple: Saccharomyces cerevisiae (drojdia-de-bere);
S acch aromyce s ell ip soideus (drojdia-de-vin); sunt folosite in
oblinerea bduturilor alcoolice, a produselor de panificalie;
sunt unicelulare gi trdiesc in colonii.
7':
 dezvoltare normalS, u$oard intarziere mintald, ugoard
scddere a fertilitd[ii.
- sindromul Klinefelter - XXY. Este o trisomie 2n = 47
(2n= 44:XXY), indivizii sunt de sex masculin, au o cromatind
sexualS (normal nu existd cromatind sexuald la sexul
masculin) gi prezintS: fenotip normal, inteligenld normald;
atrofi erea testiculelor, ginecomastie (dezvoltarea glandelor
mamare), azospermie (spermatozoizi imobili).
- sindromul Turner - XO, individul este de sex feminin, nu
are cromatind sexualS, prezintd 2n = 45 (2n = 44X), fiind o
monosomie. Maladia are o frecvenld de 1/10000 9i indivizii
afectali prezintd: inteligen!5 medie; talie redusS, rar
depSgegte 1,45 m; fatd bdtrdncioasd, gdt scurt, anomalii
scheletice; atrofia ovarelor, sterilitate'
64
Clasa
a X-a
l. lesuturi vegetale qi animale
A. TESUTURI EMBRIONARE (meristematice)
lesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid
continuu. Celulele meristematice sunt mici, rotunjite, cu pereli
subtiri, fdrd spalii libere intre ele. Sintetizeazd intens substantele
organice. Acestea sunt singurele tesuturi in care pot fi observate
celule aflate in diferite faze ale mitozei. Ele sunt specifice
embrionului, dar se gdsesc Ai in organismele adulte.
Embrionul este format, la inceput, numai din meristem
primordial. Pe mdsurd ce se dezvoltS, majoritatea celulelor se
specializeazd, se diferentiazd gi nu se mai divid, generdnd,
astfel, lesuturi definitive. Rdm6n, insd, c6teva celule
merismatice primordiale, cu rol de cregtere.
Clasificare
rmeristeme primare (apicale), localizate in v6rfurile
rdddcinilor gi tulpinilor, ce asigurd cregterea in lungime.
Denumirea de meristeme apicale indicd pozi{ia lorin vArfurile
de cregtere. La unele familii (graminee) existd meristeme
primare intercalare, localizate la nivelul nodurilor tulpinii.
rmeristeme secundare (laterale), apar din celulele
tesuturilor definitive care redobdndesc capacitatea de
diviziune. Acestea sunt situate paralel cu axul longitudinal al
organelor (de aceea sunt meristeme laterale), pe doud
65
 gi
asigurd ingrogarea secundard
cercuri concentrice
(cregterea in grosime) a rdddcinii 9i tulpinii. Ele se mai
numesc Ai cambii, gi apar la plantele bienale sau perene:
- Cambiul subero-felodermic (felogenul) se formeazd in
scoa(a rdddcinii gi tulpinii, contribuind la formarea de suber
spre exterior gi feloderm spre interior;
- Cambiul vascular (libero-lemnos) se formeazd in cilindrul
central al rddacinii gi tulpinii, contribuind la formarea de !esu-
turi conducdtoare secundare (liberian spre exterior gi lemnos
spre interior). El funclioneazd diferit primivara gi toamna,
rezultind de aici cunoscutele inele anuale de crestere.
. secundare: la plantele cu ingrogare anuald,
lesuturile
secundare se formeazd din activitatea meristemului
secundar numit cambiu suberofelodermic, cu agezare
circulard. Prln diviziuni, el produce doud lesuturi:
-suber, spre exterior; celulele sunt paralelipipedice gi acu-
muleazd in peretele celularo substanta grasa impermeabila
pentru apd gi gaze numitd subenhd. Este un tesut mod care
oferd o bund protec[ie mecanicd gi izolare termicd;
- felodermul, spre interior, un {esut cu celule vii, rotunjite,
cu spatli intercelulare 9i, la unele tulpini, cu cloroplaste.

B. TESUTURI DEFINITIVE (Fig. 8), provin din celulele

tesutului embnonar. Dupd rolul lor pot fi:

1. De apirare, sunt formate din unul sau mai multe straturi

de celule care acoperd organele. Pot fi:
. primare
- epiderma: acoperd organele tinere gi este formatd. de
reguld, dintr'-un singur strat de celule str6ns unite intre
ele. La rddicind prezintd perigori absorbanti gi poartd
numele de rizodermd;
- exoderma: in rddacind, sub rizodermd se gdsesc 2-3
straturi de celule, ce vor prelua functia de proteclie dupa
ce rizoderma va fi distrusd. Po(iunile de rdddcind mai \_i s2 *=,H]
ffil lfl
E ,qffi
ll
departate de v6rful de cregtere sunt acoperite cu
exoderme. ce prezintd celule cu perelii ingroqali 9i fdra
_
func(ie de absorbtie;
- endoderma: se gdsegte spre cilindrul central, fiind Fig. 8. Diferentierea celulard
ultimul strat de celule al scoartei; are, de asemenea, embrionard (meristematicd) drn care se diferen{iazd celule ale
1 - celuld
celule cu perelii ingroga[i gi tot cu rol de proteclie. adulte; 2 - tesutasimilator; 3 - lesut parenchimalos; 4 -
conducdtor: a) vase lemnoase; b) vase liberiene; 5 - lesut mecanic
mecanice); 6 - celuld somaticS; 7 - lesut aerifer (celuld stelatd).

*7

2. Fundamentale - produc sau depoziteazd substanle:
- de depozitare, depoziteazd substanle de rezervd ale
plantei;
-asimilatoare, contin clorofild, se gdsesc in frunze' ex lesutul
palisadic (celule alungite cu multd clorofild)' tesutul lacunar
mai pu{ina clorofili);
icelule cu spalii intre ele 9i cu
- acvifere, lesuturi fundamentale ce depoziteazi apd (la
plante din degert);
- aerifere, depoziteazd aer (la plantele acvatice);
conlin
3. Conducitoare, transportd seva in corpul plantei Ele
celule alungite care formeazd doud feluri de vase:
trahee'
- vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc
prin ele circuld seva brutd Celulele cilindrice' dispuse cap
iu igi pierd citoplasma 9i rimdn perelii celulari
"up,
formdnd tuburi. Elementele in forma de inele' spirale
sau
ale peretelui celular
retea nu sunt ornamente, ci ingrogdri
menite sd-i dea rezistentd.
- vasele liberiene sunt formate din celule vii Prin ele circuld
gdsesc
seva elaboratS' intre celulele succesive ale lor se
pldci ciuruite.
de
Vasele se grupeazd, form6nd fascicule, qi sunt inso[ite
celule cu rol de hrdnire 9i suslinere'
4. Mecanice (de suslinere), dau organelor rezisten(a
necesari pentru a susline greutatea propriului corp' in
condiliile ac[iunii unor fo(e externe Ele sunt formate din
celule cu perelii ingrogali 9i pot fi:
- colenchim, la care celulele au perelii ingroga[i neuniform;
- sclerenchim, la care ingroqarea este uniformS'
5. Secretoare, sunt formate din celule care produc ai elimind
diferite substanle: rdgind, nectar, latex, arome etc'
or
1.2. Jesuturi animale
a. JESUTURI EPITELIALE se clasifica in: epitelii de
acoperire, secretoare, senzoriale.
rEpiteliile de acoperire sunt formate din celule aldturate,
strdns unite intre ele, agezate pe unul sau mai multe straturi,
sprijinite pe o membrana bazald find, care le separd de
tesuturile vecine. Nu sunt vascularizate. Ele formeazd
epiderma gi cdptugesc cavitdtile: tubul digestiv, cdile
respiratorii, inima, vasele e/c. Pot fi:
- pluristratificafe, se gdsesc la nivelul epidermei, in cavitatea
bucald, faringe gi esofag gi au functie de proteclie;
- mucoasa esofagului are la bazd un strat generator cu
celule inalte, care se divid imping6ndu-le pe celelalte spre
suprafa{d, astfel cd mucoasa se reinnoiegte permanent;
- epiderma are un mecanism de regenerare asemdndtor cu
cel din mucoasa esofagului, cu deosebirea cd celulele de
Ia suprafala se incarcd cu o substanla protectoare numitd
cheratind gi mor.
-unistratificat, cilindric, care marginegte vilozitSlile
intestinale, are celule inalte care preiau substanle din
intestin (la polul apical) 9i Ie trec in mediul intern (la polul
bazal), realizAnd absorbtia.
- pseudostratificat - mucoasa traheala are celule agezate pe
un singur strat dar cu nucleii la inaltimi diferite, d6nd
impresia ca este stratificata;
rEpiteliile secretoare produc Ai elimind substante; sunt
principalele componente ale glandelor exocrine (au canale de
secretie gi elimina substan[ele la interior, in cavitdti sau la
exterior), endocrine (nu au canale de secre{ie, iar produsul lor,
hormonul, este eliminatin s6nge), sau mixte (pancreas, gonade).
69