Trei eseuri - BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ

Test 1 / antrenament 2021

1. Alcătuiţi un minieseu intitulat „Respirația anaerobă”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În
acest scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
Noțiuni:
-bacterii lactice
-fermentație
- substanta organica A
- substanta organica B
- energie în cantitate mică
- fermentație lactică
Respirația anaerobă are loc în absența oxigenului și pornește de la descompunerea substanței A
până la substanța organică B și o cantitate mică de energie. La bacterii resăirația anaerobă se
numește fermentație. Aceasta poate fi: lactică, alcoolică, acetică – care este atipică. Bacteriile
lactice acresc laptele în fermentația lactică.
Test 2 – antrenament 2021
2. Alcătuiţi un minieseu intitulat „Fotosinteza la plante - importanță”, folosind informaţia
ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
Noțiuni:
- Nutriție autotrofa
- Substanțe organice
- Atmosfera
- Producție agricola si silvică
- Biosfera
- Sursa de energie
Importanţa fotosintezei
Fotosinteza este nutriția autotrofa care se desfășoară in frunzele plantelor.
Ea este sursă principală de substanţe organice, dar menţine constantă și compoziţia atmosferei.
Stă la baza producţiei agricole şi silvice, iar datorită ei, biosfera este racordată la o sursă
inepuizabilă de energie.
Test 3 – antrenament 2021
Alcătuiţi un minieseu intitulat „Structura rinichilor la mamifere”, folosind informaţia ştiinţifică
adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
Noțiuni:
- capsulă conjunctivă;
- zonă corticală (externă)
- corpusculii renali (Malpighi);
- zona medulară (internă)
- piramide renale
- nefronul
Structura rinichiului

1
Rinichiul este un organ perehe, localizat în cavitatea abdominală. Este protejat de o capsulă
conjuctivă și prezintă două zone: corticală sau externă, ce conține corpusculii Malpighi și zona
medulară sau internă care conține piramidele renale. Unitatea de structură și funcție a rinichiului
este nefronul, format din glomerul, tub contort proxomal, ansa Henle și tub contort distal.

Biologie animala si vegetala - bac 2021 - varianta 1

I. A
Scrieţi, pe foaia de examen, noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia
următoare, astfel încât aceasta să fie corectă.
Puritatea ............ şi segregarea independentă a perechilor de caractere sunt legi ale ............,
descoperite de Mendel.
- gametilor
ereditatii
B
Daţi două exemple de cordate; scrieţi în dreptul fiecărui exemplu de cordat câte un tip de
locomoţie întâlnit la acesta.
pesti - inot
pasari - zbor
reptile - tarare si ondulare
C
Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o
singură variantă de răspuns.
1. Fiecare dintre celulele-fiice formate prin diviziunea meiotică a unei celule-mamă cu
2n = 36 cromozomi are:
a) 2n = 36 cromozomi
b) 2n = 18 cromozomi
c) n = 36 cromozomi
d) n = 18 cromozomi
2. Boală cu transmitere sexuală este:
a) astigmatismul
b) candidoza
c) epilepsia
d) gastrita
3. Cale respiratorie a mamiferelor este:
a) alveola pulmonară
b) esofagul
c) pleura
d) laringele
4. La mamifere, ureterele:
a) alcătuiesc zona medulară a rinichilor
b) au formă de pâlnie cu baza spre hilul renal
c) sunt localizate între vezica urinară şi uretră
d) transportă urina către vezica urinară
5. La plante, fotosinteza:
a) eliberează CO2 în prezenţa luminii
b) necesită prezenţa pigmenţilor asimilatori
c) poate fi evidenţiată după O2 absorbit
d) produce o cantitate mare energie
Raspunsuri:
1. d
2.b
3.d

2
4. d
5. b
D. 1. Monocotiledonatele şi dicotiledonatele fac parte din regnul Fungi. F
1. Mono si dicotiledonate fac parte din regnul Plante.
2. În timpul unei expiraţii normale, volumul cavităţii toracice creşte. F
volumul cavitatii toracice scade.
3. Bila secretată de ficat are rol în emulsionarea grăsimilor. A
II. A 18 puncte
La mamifere, sângele circulă printr-un sistem închis de vase, reprezentate de artere, vene şi
capilare.
a) Numiţi o arteră şi o venă, precizând pentru fiecare dintre cele două vase de sânge: tipul de
sânge transportat, sensul circulaţiei sângelui prin aceste vase.
b) Precizaţi o deosebire dintre ventriculul stâng şi ventriculul drept ale inimii mamiferelor.
c) Calculaţi masa apei din plasma sângelui unei persoane, ştiind următoarele:
- sângele reprezintă 7% din masa corpului;
- plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
- apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine;
- masa corpului persoanei este de 85 Kg.
Scrieţi toate etapele parcurse pentru rezolvarea cerinţei.
d) Completaţi problema de la punctul c) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind
informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
a. Artera aorta- sange cu oxigen, de la ventricul stang la celule
Vena cava superioara - sange cu dioxid de carbon, de la celule la inima, in atriul drept.
b. deosebire:
- ventriculul stang are miocardul mai gros, iar cel drept mai subtire;
- ventriculul stang are sange cu oxigen, ventriculul drept sange cu dioxid de carbon.
c. (7x85) ; 100 = 5.95 kg sange
( 5,95 x 55 ) ; 100 = 3,27 kg plasma
(3,27x90) ; 100 = 2,94 kg apa
B 12 puncte
Se încrucişează o plantă de tuia care are coroană globulară (G) şi frunze verzi (V), fiind
homozigotă pentru ambele caractere, cu o plantă de tuia care are coroană conică (g) şi frunze
galbene (v). În F1 se obţin descendenţi hibrizi. Prin încrucişarea între ei a indivizilor din F1, se
obţin,
în F2 , 16 combinaţii de factori ereditari. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi părinţi;
b) tipurile de gameţi produşi de indivizii din F1;
c) genotipul indivizilor din F2 care au coroană globulară şi frunze galbene.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii
ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.
a. GGVV
ggvv
b. in F1 sunt indivizi hibrizi: GgVv => gameti GV, Gv, gV, gv
c. GGvv, Ggvv, Ggvv
d. Numarul organismelor dublu homozigote in F2?
Numarul este 4.
III.1. 14 puncte
Urechea, ochiul sunt organe de simţ care, împreună cu sistemul nervos, au rol în realizarea
sensibilităţii la mamifere.
a) Enumeraţi trei componente ale sistemului optic al ochiului mamiferelor.
Cornee, umoare apoasa, cristalin, umoare sticloasa ( corp vitros ).

3
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Una dintre cauzele pierderii auzului
poate fi lezarea melcului membranos, deoare acolo sunt localizati receptorii auditivi.
c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul
ştiinţific adecvat.
Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:
- Urechea medie contine cele trei oscioare: ciocan, nicovala si scarita.
Urechea medie comunica cu faringele prin trompa lui Eustachio.
- Encefalul si maduva spinarii formeaza sistemul central.
Encefalul contine: emisfere cerebrale, trunchi cerebral, creier mic, diencefal si trunchi cerebral.
2. Celula reprezintă unitatea structurală şi funcţională a lumii vii.
a) Caracterizaţi o componentă specifică celulei vegetale precizând: denumirea, două caracteristici
structurale, un rol.
Cloroplastul
Prezinta membrana dubla, cea interna este cutata formand tilacoide, care prin suprapunere
formeaza GRANA. Prezinta in interior stroma.
Are rol in fotosinteza.
b) Precizaţi o deosebire structurală dintre reticulul endoplasmatic şi aparatul Golgi.
Reticulul endoplasmatic contine o membrana fosfolipidica pliata sub forma de cisterne,
asemanatoare unui labirint, neted sau rugos, iar aparatul Golgi este format din saculeti aplatizati,
cisterne, la capete avand micro si maro vezicule.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Componentele nucleului”, folosind informaţia ştiinţifică
adecvată.
În acest scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
NOTIUNI:
- NUCLEOPLASMA
- CARIOPLASMA
- MEMBRANA NUCLEARA
- NUCLEOLI
- ACIZI NUCLEICI
- CROMATINA

Examenul național de bacalaureat 2021

Proba E. d)
Biologie vegetală şi animală
Testul 9
I.A. La mamifere, în timpul unei expiraţii normale, muşchiul ................ se ................ .
diafragm
se relaxeaza
B. Numiți două deficiențe senzoriale la om; scrieţi în dreptul fiecărei deficiențe câte o
manifestare.
Miopia - persoana nu vede la distanta, imaginea se formeaza inaintea retinei
otita - diminuarea auzului
C. 1. Coniferele sunt:
a) Angiosperme
b) Briofite
c) Gimnosperme
d) Pteridofite
Raspuns : c
2. Cordate sunt:

4
a) amfibienii
b) celenteratele
c) sporozoarele
d) trematodele
Raspuns : a
3. Fotosinteza, la plante:
a) este procesul sintezei de substanțe anorganice
b) este un tip de nutriţie autotrofă
c) eliberează energie luminoasă
d) se realizează în absența pigmentilor asimilatori
Raspuns b
4. La mamifere, ovulul:
a) este gametul feminin
b) este celulă diploidă
c) reprezintă gonada feminină
d) se formează în uter
raspuns: a
5. Receptorii vizuali:
a) fac sinapsă cu neuronii multipolari din retină
b) sunt absenţi în pata galbenă
c) sunt celulele cu conuri și celulele cu bastonașe
d) sunt localizaţi în sclerotică
Raspuns: c
D. 1. Respirația anaerobă constă în oxidarea completă a unor substanțe organice. F
Respiratia aeroba consta in oxidarea completa a unor substante organice.
2. Codominanța este una dintre legile mendeliene ale eredităţii. F
Monohibridismul este una dintre legile mendeliene ale ereditatii.
3. Receptorii vestibulari sunt localizați în urechea internă. A

CIRCULAŢIA LA PLANTE
Absorbţia apei şi sărurilor minerale
Plantele subacvatice pot absorbi apa prin toată suprafaţa corpului. La celelalte plante se
diferenţiază organe specializate pentru absorbţie, şi anume rădăcinile cu perişori absorbanţi.
Absorbţia apei se bazează pe un fenomen fizic numit osmoza : o soluţie mai concentrată absoarbe
apa dintr-o soluţie mai diluată atunci când între ele se află un perete semipermeabil. In cazul
rădăcinii, cele doua soluţii sunt : sucul vacuolar din celulele epidermice şi soluţiile din sol. Apa
absorbită este transmisă din celulă în celulă, de la perişorii absorbanţi până la vasele lemnoase.
Absorbţia sărurilor minerale se face independent de absorbţia apei şi ea se bazează pe difuziune,
realizându-se cu consum de energie.
Circulaţia sevei brute
Seva bruta este o soluţie ce conţine apă şi săruri minerale.
Ascensiunea acestora se face prin vasele lemnoase.
Forţele care contribuie la circulaţia sevei brute sunt :
1. Presiunea radiculara – este rezultatul activităţii celulelor rădăcinii, ce pompează apa în mod
activ. Acest fenomen are valori pozitive primăvara. Se poate evidenţia prin secţiuni realizate in
tulpinile plantelor lemnoase.
Ex: primăvara ,după taiere, viţa de vie “ plânge”
2. Forţa de sucţiune – a frunzelor se datorează transpiraţiei. Acest mecanism de transport este
pasiv, fără consum de energie. Cu cât transpiraţia este mai intensă , cu atât forţa de sucţiune este
mai mare. Aceasta este influenţata de umiditatea atmosferică, de temperatura.
Plantele superioare absorb apa în mod pasiv şi activ.

5
Absorbţia pasivă se realizează datorită transpiraţiei de la nivelul frunzelor, celule acestora se
găsesc mereu într-o stare de nesaturaţie, ceea ce determină mărirea forţei de sugere sau de
sucţiune. Aceasta se transmite în lungul vaselor de lemn din frunze, tulpină şi din rădăcină, până
la perişorii absorbanţi unde forţa de sugere determină absorbţia continuă a apei. În acest proces,
un rol activ îl au frunzele şi din acest motiv absorbţia apei de către rădăcină a fost denumită
absorbţie pasivă.
Absorbţia activă se realizează la plantele bine aprovizionate cu apă şi, în condiţii fiziologice
normale, se dezvoltă în rădăcina lor, o presiune pozitivă, care face ca apa să fie absorbită de
rădăcină şi condusă prin tulpină până la frunze. Cea mai mare cantitate de apă absorbită de o
plantă se datorează absorbţiei pasive.
Circulaţia sevei elaborate
Seva elaborata este o soluţie de apă şi substanţe organice, substanţe produse de frunze prin
fotosinteza. Ea trebuie să ajungă în toate celelalte organe ale plantei.
Seva elaborata circulă prin vasele liberiene, activ (cu consum de energie) şi, în general, mai încet
decât seva brută (deoarece vasele liberiene au citoplasma). In unele organe se fac rezerve de
substanţe organice. Când plantele au nevoie (condiţii nefavorabile, boli de ex.), substanţele
organice sunt transportate din aceste rezerve spre alte părţi ale plantei, tot prin vasele liberiene.
Deci, seva elaborata poate circula în ambele sensuri.

RESPIRAŢIA LA PLANTE
La plante este întâlnită respiraţia aerobă (în anumite condiţii se realizează respiraţia anaerobă -
când organele plantei sunt acoperite de apă în cazul inundaţiilor).
Schimburile de gaze respiratorii se realizează prin stomate (stoma = deschidere) prezente în
special la nivelul frunzelor şi alcătuite din: celule stomatice, ostiolă, celule anexe. Prin ostiolă se
realizează schimburile de O2, CO2, se elimină vaporii de H2O (în procesul numit transpiraţie).
Stomata
Respiraţia este importantă în viaţa plantelor, în primul rând, prin energia pusă în libertate din
oxidarea substanţelor organice şi, în al doilea rând, prin produşii intermediari şi finali care se
formează în cursul procesului. Respiraţia aerobă se poate evidenţia după consumul de substanţă
organică, după consumul de oxigen şi după dioxidul de carbon produs.
- După consumul de substanţă organică
Pentru a demonstra că procesul de respiraţie este însoţit de pierdere de materie, se poate face
următoarea experienţa : se cântăreşte un lot de boabe de grâu şi apoi se pun la germinat. După o

6
perioadă de timp se ântăreşte lotul de boabe de grâu şi se constată o scădere a greutăţii acestuia.
Aceasta se datorează oxidării (consumării prin respiraţie) unei părţi a substanţelor organice.
- După consumul de oxigen
Pentru a demonstra că în procesul de respiraţie se consumă oxigen se face următoarea experienţa:
Se introduce material vegetal (seminţe încolţite) într-un balon, se pune dopul şi se plasează la
întuneric. După câteva ore se introduce în balon o lumânare aprinsă şi vom costata ca ea se va
stinge, deoarece în balon se acumulează CO2 rezultat în urma respiraţiei.
- După dioxidul de carbon produs
Pentru a demonstra că în procesul de respiraţie se degajă CO2 se poate face următoarea
experienţa; Se închide vasul cu seminţe în curs de încolţire cu un dop găurit prin care se poate
aspira aerul din vas. Aerul aspirat este trecut printr-un vas cu apă de var (sau apă de barită). Se
constată că apa de var se va tulbura din cauza CO2 produs de materialul vegetal şi care
reacţionează cu Ca(OH)2 sau Ba(OH)2 formând CaCO3 ( BaCO3).

Subiect bacalaureat IX-X:

SUBIECTUL I:
A. ASCOMICETE
BAZIDIOMICETE
B. pești - prezintă branhii prin care respiră
amfibieni - au plamani, dar respira si prin pielea umeda, bogat vascularizata
C. 1. b (faringele) 2. d (produce substante organice 3. c (rinichiul) 4. b (contine vase de sange 5. d
(n=19 cromozomi)
D. F - urechea medie
F - boala cu transmitere sexuala
A
SUBIECTUL II:
A. a. Ateroscleroza - cauză: fumatul, sedentarismul; manifestare - hipertensiune; mod de
prevenire/combatere - evitarea sedenterarsmului, consum redus de grăsime.
b. asemanare: ambele tipuri de vase de sange conduc sange cu oxigen
deosebire: artera aorta duce sange din ventricul stang la celule, iar venele pulmonare duc sange de
la plamani la atriul stang
c. 7x27= 189 : 100 = 1,89 kg/l sange
55x1,89 = 10395:100 = 1,0385 kg/l plasma
90x1,035= 93,555 : 100 = 0,9355 kg/l apa
d. Cerinta.
Schema compatibilitatii grupelor sangvine
cantitatea de substante anorganice din sange
cantitatea de elemente figurate
B. a. fenotipul din F1: fructe ovale si rosii
b. gametii: RO, Ro, rO, ro

7
c. numarul organismelor dublu hetrozigote este 4.
genotipul cu fructe portocalii si ovale este rrOO și rrOo
d. Care este numaru organismelor dublu homozigote din F2?
Numarul org. dublu homozigote este 4.
SUBIECTUL III
1. a. Encefalul contine: cerebelul - rol în mentinere echilibrului
trunchi cerebral - controleaza reflexe vegetative importante - salivar, lacrimal
b. Consumul de droguri afecteaza sistemul nervos, dar si alte sisteme de organe provocand boli
grave.
c. Maduva spinarii contine substanta alba si substanta cenusie.
Maduva spinarii este legata de receptori si de efectori prin 31 nervi spinali micști.
Boala Parkinson se manifesta prin mers rigid si tremuraturi ale mainilor.
Boala Parkinson are drept cauza degenerarea progresiva a sistemului nervos extrapiiramidal.
2. a. laringita - cauza: raceala, rinita
manifestare: tuse seaca vorbire ragusita
masura de prevenire - călirea organismului la aer
b. asemanare intre respiratia aeroba si anaeroba - se descopun substante organice
c. Mecanismul ventilatiei pulmonare
notiuni
inspiratie
expiratie
muschi intercostali
diafragm
presiunea intrapulmonara
volumul plamanilor

Nutriția autotrofă (fotosinteza) este specifică plantelor și algelor verzi.

Se desfășoară în:
- frunza (organ vegetativ)
- țesut fundamental
- cloroplast (organit citoplasmatic - plastide) - vezi structura!
Etapele fotosintezei:
- faza de lumină în care se formează ATP (adenozintrifosfat); -are loc fotoliza apei
(descompunerea apei in H2 și O2);
- faza de întuneric în care se formează substanțele organice (lipide, proteine, glucide).
Importanța fotosintezei: - este sursa principală de substanțe organice;
- menține compoziția atmosferei ;
Nutriția heteretrofă poate fi:
A. Saprofită (descompunerea organismelor moarte) : ciuperci și bacterii.
B. Parazită - substanțe organice din organisme vii: exemplu viermi (limbric, oxiur), păduchi,
căpușa, ciuperci (tricofița) ce produc micoze.
C. Mixotrofă
D. Simbiotică

ȚESUTURI !
A. Țesuturi vegetale:
a. Primare/embrionare: - asigură creșterea în lungime și grosime a plantelor; - celulele se divid
mitotic, continuu;
b. Definitive: - celule specializate;
1. fundamentale
2. Conducătoare: liberiene (seva elaborata) și lemnoase (seva brută)

8
3. Mecanice/de rezistență: colenchim și sclerenchim
4. Secretoare
5. De apărare (epiderma, rizoderma)
Tesuturile animale au celule specializate.
1. Țesuturi epiteliale: - de apărare, glandulare și senzoriale (în structura analizatorilor)
2. Țesuturi conjuctive: - moi, semidure (cartilaginoase), dure (osoase: compact și spongios) și
fluid (sângele).
3. Țesuturile musculare: - striat/scheletic; - neted;- miocardic.
4. Țesutul nervos