Claudia Groza Lazăr


Biologie vegetală şi animală
Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat
Lucrarea este elaborată în conformitate cu programele şcolare în vigoare.

Editor: Ovidiu Bărbulescu

Comenzi: Marius Dorbin (0722. 319. 653)

http://www.librarianominatrix.ro

ISBN 978-606-8873-23-7

Copyright © Editura Nominatrix, 2020

Toate drepturile aparţin Editurii Nominatrix.

2
 Claudia Groza Lazăr

Biologie vegetală şi animală

Ghid de pregătire intensivă pentru

examenul de bacalaureat

Sinteze, scheme pentru recapitulare,

modele de subiecte rezolvate

Editura NOMINATRIX

3
 5 sfaturi pentru a reuşi la proba Biologie

Poţi lua 10 la Bac dacă:

1. EŞTI MOTIVAT! Da, un 10 la biologie îţi ridică media.

2. EŞTI ORGANIZAT! Iar pentru asta îţi propun o oră pe zi de teorie şi 15

minute de teste grilă.

3. EŞTI ATENT ŞI CONCENTRAT LA CE CITEŞTI! Când înveţi, lasă la o

parte orice altceva! Fără telefon! Fără muzică! Fără internet! Fără televizor!

4. FII PERSEVERENT! La finalul săptămânii, recapitulează ce ai învăţat!

5. Un 10 îţi poate aduce un bonus în bani, bilete la concerte, un viitor mai bun!

4
 Sinteze – scheme pentru recapitulare

Diversitatea lumii vii

TAXONOMIA = SISTEMATICA – ramura biologiei care studiază

clasificarea lumii vii.
Orice organism este denumit prin două cuvinte latine.
Exemplu: Pisum sativum (nomenclatură binară introdusă de Carl Linée)
 
GENUL SPECIA

SPECIA – unitatea de bază în clasificare lumii vii, cuprinde mai mulţi

indivizi înrudiţi genetic între ei, care se pot încrucişa dând naştere la
descendenţi fertili.

Unităţile de clasificare sunt:

Specie  genul  familia  ordinul  clasa  încrengătura  regnul.

VIRUSURILE:
 sunt entităţi infecţioase, acelulare;
 nu au metabolism;
 nu sunt încadrate în cele cinci regnuri.

STRUCTURĂ:
 au capsidă proteică (alcătuită din capsomere);
 material genetic (genom viral) reprezentat de o moleculă de ADN sau
ARN.

5
Clasificarea virusurilor:
 DEZOXIRIBUSURI (au ADN):
Exemple:
– bacteriofagi (infectează bacteriile);
– adenovirusurile (îmbolnăvesc căile respiratorii la om);
– virusuri oncogene (virusul Papiloma).
 RIBOVIRUSURI (au ARN):
Exemple:
– virusul gripal;
– HIV;
– virusul turbării;
– virusul poliomielitei;
– virusul mozaicul tutunului.

6
 Regnurile lumii vii
1. Regnul Monera cuprinde organisme procariote, unicelulare, fără nucleu şi
individualizat = nucleoid (nu are membrană nucleară şi nucleoli).

a) eubacterii:
aerobe;
– sunt:
anaerobe.
– solitare;
coci (stafilococ) – sferice;
– forme: bacili (bacilul Koch) – bastonaş;
virgule = vibrion (vibrionul holerei);
spiril (spirală rigidă) sau spirochetă (spirală flexibilă);
fotosinteză;
autotrofă:
chimiosinteză;
– hrănire: saprofită;
heterotrofă:
parazit;
igienizare (cele saprofite);
– importanţă: fermentative (lactice, acetice);
fixatoare de azot.

b) arhebacterii (bacterii străvechi)

c) cianobacterii (algele albastre-verzi)

2. Regnul protista cuprinde:  protozoarele;

 algele unicelulare;
 mixomicete + oomicete
(protiste cu caracter de fungi).

7
 – organisme EUCARIOTE;
– se deplasează cu ajutorul:
3. Regnul fungi
cililor (parameciul);
flagelilor (Euglena);
pseudopodelor (amiba).

a) ciuperci:
– miceliul = hife unicelulare sau cu numeroşi nuclei (hife pluricelulare);
– perete celular conţine chitină;
saprofită;
– hrănire heterotrofă:
parazită;
– produc boli = MICOZE (speciile parazite)
prin spori (endospori sau exospori);
asexuată: prin fragmente de micelii;
prin înmugurire (drojdiile);
– înmulţire:
contopirea celulelor corpului;
sexuată:
contopirea gameţilor.
ASCOMICETE:
 drojdia de bere;
 drojdia de vin;
 mucegaiul verde-albăstrui;
 Candida.

BAZIDIOMICETE (ciuperci parazite):

 rugina grâului;
 tăciunele porumbului;
 tăciunele grâului.

CIUPERCI CU PĂLĂRIE:
 comestibile: ghebele, hribul, gălbiori, ciuperca de câmp sau de bălegar;
 otrăvitoare: muscariţa, buretele ucigaş.
8
b) licheni = structuri formate dintr-o algă verde şi o ciupercă:
 mătreaţa bradului;
 lichenul renului;
 lichenul galben.

4. Regnul plante cuprinde:

A. PLANTE AVASCULARE (fără vase conducătoare)

a) ficophita (algele) – corpul lor = TAL
– alge verzi: mătasea broaştei, salata de mare;
– alge roşii;
– alge brune;
– alge aurii.
rizoizi;
b) muşchii sunt talofite evoluate, cu tal alcătuit din: tulpiniţă ;
– muşchii hepatici; frunzişoare;
– muşchiul de turbă;
– muşchiul de pământ.

B. PLANTE VASCULARE (cu vase conducătoare)

a) ferigi (pteridofite) – au vase lemnoase = traheide:
– feriguţa dulce;
– feriga comună;
– coada-calului.

b) spermatofite (plante cu flori şi seminţe)

au vase lemnoase = traheide;
I. gimnosperme = conifere
florile = conuri; nu au ovulele
închise în ovar;
– bradul alb;
– molid;
– pin;
– larice/zadă (frunze căzătoare);
9
 – tisă;
– jneapăn;
– ienupăr;
– chiparos;
– arborele mamut (Sequoia).

II. Angiosperme:

 au vase lemnoase = trahee

 florile au ovulele închise în ovar, deci seminţele închise în fruct.
1. dicotiledonate (embrionul are două cotiledoane). De exemplu, măceş,
frag, căpşun, zmeur, măr, păr, fasole, soia, lucernă, păpădie, floarea-
soarelui, stejar, fag, castan, mimoza, alune de pământ, sfecla de zahăr,
spanac, lobodă, morcov, cartof, salată, varză.
2. monocotiledonate (embrionul are un singur cotiledon). De exemplu,
cereale (orz, grâu, porumb, orez, ovăz, secară), stuf, trestie de zahăr,
bambus, ghiocel, narcisă, lalea, ceapă, usturoi, crin, zambilă, lăcrămioară,
stânjenel, gladiolă, şofran, papirus, pipirig, rogoz.

5. Regnul Animal:

A. Animale didermice B. Animale tridermice

(ectoderm + endoderm) (ectoderm + endoderm + mezoderm)
I. nevertebrate
 SPONGIERI: II. cordate
– buretele de baie;
– coşuleţul Venerei.
 CELENTERATE (CNIDARIA)
– hidra de apă dulce;
– meduza;
– actinia;
– coralii.

10
 1. VIERMI 2. MOLUŞTE

LAŢI (platelminţi) GASTEROPODE

– viermele de gălbează – melcul de livadă;
(TREMATODE); – melci acvatici
– tenia (CESTODE). (Limnea, Planorbis).

CILINDRICI
NEVERTEBRATE LAMELIBRANHIATE
(nematelminţi)
– scoici;
– trichina; – stridii;
– limbricul; 3. ARTROPODE
– midii.
– oxiurul.
ARAHNIDE
INELAŢI (anelide)
– păianjen; CEFALOPODE
– râma (oligochete);
– scorpion; – sepie;
– lipitoarea (hirudinee).
– căpuşă; – caracatiţă;
– sarcoptul râiei. – nautil.
CRUSTACEE
– rac;
– homar;
– crevete;
– langustă;
– crab;
– purice de apă.

INSECTE
– muscă;
– albină;
– fluturele alb al verzei.

11
 1. PEŞTI 4. PĂSĂRI

osoşi-cartilaginoşi – sunt homeoterme.

– cegă, morun, nisetru, ACARENATE

păstrugă (au icre negre); de exemplu, struţ,
kiwi, pinguin.
osoşi
CORTDATE
(VERTEBRATE) CARENATE
– somn, şalău,
biban, caras, de exemplu, porumbel,
scrumbie, păstrăv. ciocănitoare, găină, barză,
raţă, gâscă, uliu, şoim,
cartilaginoşi bufniţă, cucuvea.
– rechin

2. AMFIBIENI 5. MAMIFERE

– sunt poichiloterme (au

INFERIOARE
temperatura corpului
variabilă). de exemplu, ornitorinc,
cangur, echidna.
anure – broasca

urodele SUPERIOARE
(PLACENTARE)
– triton
– salamandră
de exemplu:
– cârtiţă, arici;
3. REPTILE
– girafă, zebră;
a. ofidieni: de exemplu, – lup, râs, leu;
şerpi; – vacă, oaie;
b. lacertilieni: de exemplu, – porc, urs;
şopârle; – liliac;
c. chelonieni: broaşte – focă, morsă (pinipede);
ţestoase; – balenă, delfin
d. crocodilieni: aligatori, (cetacee);
crocodili. – elefant
(proboscidieni);
– maimuţă, om
(primate).

12
 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII
ÎN ROMÂNIA
ANIMALE OCROTITE
DE LEGE
– lostriţa;
– broasca de mlaştină, broasca
ţestoasă de uscat, şarpele de nisip,
pelicanul comun, pelicanul creţ,
lopătarul, lebăda de iarnă, călifarul
alb, dropia, corbul, cocorul mare,
cocoşul de munte, cocoşul de
mesteacăn, acvila de munte,
bufniţa, şoimul călător;
– capra neagră, râsul.
13
PLANTE OCROTITE
DE LEGE
– floarea de colţ, sângele
voinicului, iedera albă;
– papucul doamnei, laleaua
pestriţă, floarea de lotus, nufărul
alb, brânduşa galbenă;
– macul de munte, bujorul
românesc;
– iasomia, liliacul transilvănean;
– jneapănul, alunul turcesc, laricea,
tisa.
 CELULA – unitatea structurală, funcțională şi genetică a organismului.

înmulţire – diviziune directă = sciziparitate

CELULA
PROCARIOTĂ
PK
alcătuire 1. perete celular
– rigid, lipoproteic;
Exemple: – conţine mureină;
– arhebacterii; – acoperit cu o teacă gelatinoasă
– cianobacterii; polizaharidică = glicocalix.
– eubacterii.
2. membrana celulară
– lipoproteică;
– prezintă o imaginare = mezom cu rol
în respiraţia celulară.

3. citoplasma
– gel fluid;
– fără citoschelet;
– conţine ribozomi;
– la algele albastre-verzi există vezicu-
le cu membrană tilacoidală pe care se
află pigmenţii:
 clorofilieni (a şi b);
 proteici: – ficocianina (albastru);
– ficoeritrina (roşu).
4. nucleoidul
– nu are membrană nucleară şi
nucleoli;
– reprezentat de o moleculă de ADN
circular = cromozom bacterian;
– plasmid = fragment de ADN
circular.

14
 CELULA EUCARIOTĂ
EK

fungală vegetală animală

Alcătuirea celulei:
membrană celulară;
– învelişuri celulare:
perete celular;
hialoplasmă;
– citoplasmă:
citoschelet;
– nucleu;
plastide;
a) cu membrană dublă:
mitocondrii;
reticul endoplasmatic;
– organite celulare dictizomi;
(citoplasmatice): b) cu membrană simplă:
lizozomi;
vacuole;
ribozomi;
centrozomi;
c) fără membrană:
cili;
flageli;

MEMBRANĂ CELULARĂ = PLASMALEMA

Alcătuire:
intern
– fosfolipide – strat structura mozaicului fluid
extern
– proteinele

15
 Rol: – delimitează celula;
– dă forma celulei;
– asigură schimbul de materie şi energie dintre celule şi mediu.

chitină la ciuperci;

celuloză la plante;
PERETELE CELULAR – alcătuire:
substanţe pectice; lipide;
săruri minerale; lignina.

ORGANITE FĂRĂ MEMBRANĂ

RIBOZOMI CENTROZOM CILI ŞI FLAGELI

– granule dispersate în – specific animalelor şi – întâlniţi la organismele
hialoplasmă; protozoarelor; unicelulare, zoospori şi
– conţin ARN şi proteine – apare la unele alge, zoogameţi.
! ROL: – în sinteza ciuperci inferioare, plante.
proteinelor. STRUCTURĂ:
STRUCTURĂ: 2 perechi de microtubuli
2 corpusculi perpendiculari centrali + 9 perechi de
numiţi centrioli. microtubuli aşezaţi
Un centriol este alcătuit din periferic
9 fibrile unite (o fibrilă ! ROL: – locomotor
conţine 3 microtubuli)
! ROL:
– formarea fusului de
diviziune
– biogeneza microtubulilor
– organizarea citoscheletului

16
 ORGANITE CU MEMBRANĂ SIMPLĂ

LIZOZOMI RETICUL ENDOPLASMATIC

– conţin enzime digestive – se întinde de la învelişul nuclear la
(hidrolaze) membrana celulară (PLASMALEMĂ)
!ROL: STRUCTURĂ: vezicule aplatizate =
– de nutriţie  fagocitoză; cisterne + o reţea de tubuli
– imunitate. Poate fi:
Predomină în: – reticul endoplasmatic (endoplasmic)
– leucocite; granular sau rugos (REG) – are
– osteoclaste. ribozomi ataşaţi pe membrană
!ROL: în sinteza de proteine şi de
citomembrane;
VACUOLE – reticul endoplasmatic neted (REN)
!ROL:
– membrana se numeşte tonoplast; – sinteza de lipide;
– conţin suc vacuolar: substanţe – degradarea unor substanţe nocive;
organice şi substanţe minerale. – transportul de substanţe.
!! REG din neuroni se numeşte =
!ROL: corpusculii MISSL sau corpi tigroizi
– depozitarea apei, a unor ioni
minerali;
– păstrează homeostazia Aparatul Golgi
celulară.

totalitatea dictiozomilor

STRUCTURĂ: cisterne şi vezicule

micro şi macro ce conţin proteine şi
lipide produse în RE.

!ROL:
– sinteza de membrane;
– elaborarea de secreţii;
– biogeneza peretelui celular (la
plante şi la fungi);
– biosinteza polizaharidelor.

17
 ORGANITE CU MEMBRANĂ DUBLĂ
MITOCONDRII PLASTIDE
– sunt numeroase în celulele organismelor a) leucoplaste
aerobe (oxibionte);
– ansamblul lor = condriomul celular. – sunt plastide incolore;
– se află în endospermul seminal, în
Structură: rădăcini şi tuberculi
! ROL – depozitarea substanţelor de
a) învelişul mitocondrial conţine două rezervă:
membrane: – amidon – amiloplaste
 externă – netedă şi permeabilă; – uleiuri vegetale – oleioplaste
 internă – se pliază şi formează – proteine – proteoplaste
numeroase cute = criste, pe care se află b) cromoplaste
enzime oxido-reducătoare; este
impermeabilă şi energizantă. – conţin pigmenţi carotenoizi: xantofilă
b) matrixul mitocondrial conţine substanţe şi caroten
organice şi minerale. ! ROL – colorează petalele unor flori şi
Predomină: unele fructe cărnoase
– enzime;
– ADN şi ARN; c) cloroplaste
– ribozomi. – conţin pigmenţi:
! ROL: – clorofilieni (a + b);
1) ereditatea extranucleară – datorită – proteici: – ficoeritrina;
ARN mitocondrial (conţine gene transmise – ficocianina.
la descendenţi pe linie maternă) ! ROL – realizează fotosinteza
2) respiraţia celulară
Structură:
Definiţie: Proces biologic complex în 1) înveliş alcătuit din două membrane:
cadrul căruia sunt degradate substanţe  externă;
organice până la substanţe minerale, cu  internă;
eliberare de energie şi stocare în ATP 2) stroma – substanţa fundamentală:
C6H10O6 + 6O2  6CO2 + 6H2O + 38 mol ATP enzime + ADN + ARN + ribozomi
(= 675 kcal) 3) Sistemul tilacoidal: tilacoide
(vezicule aplatizate) suprapuse formând
grane; ele conţin pigmenţi clorofilieni.
lumină
CO2 + H2O + săruri minerale 
C6H10O6 + O2

18
 NUCLEUL

! ROL:
– depozitează cea mai mare parte din informaţia genetică;
– controlează transmiterea caracterelor ereditare;
– coordonează procesele vitale, inclusiv diviziunea celulară.

Majoritatea celulelor sunt uninucleate.

EXCEPŢII:
– hepatocitul  celulă binucleată
– hematia adultă şi trombocitul  celule anucleate
– fibra musculară striată  polinucleate

FORMA NUCLEULUI:
– sferică;
– lobată.

POZIŢIE
– central în celule tinere;
– periferic în celule bătrâne.

STRUCTURĂ:
1) înveliş nuclear – format din două citomembrane care prezintă pori
nucleari;
2) nucleoplasma (carioplasma) alcătuită din:
– cariolimfă
– 1-2 nucleoli (alcătuiţi din ADN, ARN, proteine, ribozomi)
– cromonemata (fibre de cromatină) = ADN şi proteine bazice (histone).

O FIBRĂ DE CROMATINĂ = UN CROMOZOM = NUCLEOSOM

(proteine histonice) înfăşurat în ADN.

19
 DIVIZIUNEA CELULARĂ

G1 – etapa presintetică
S – etapa sintetică
CICLUL CELULAR INTERFAZA cu etapele:
cuprinde: (90% din ciclul celular): G2 – etapa postsintetică
DIVIZIUNEA PROPRIU-ZISĂ (10% din ciclul celular)

MITOZA MEIOZA
(celule somatice, (numai în celulele
diploide 2n) organelor reproducătoare)
Etapa ecvaţională
2n Etapa n
2n reducţională n
2n n
2n 2n
2n n
2n n
2n n

MITOZA
IMPORTANŢĂ:
– asigură creşterea şi dezvoltarea organismului;
– înlocuieşte celulele uzate, vătămate sau moarte;
– formează clone.
FAZELE MITOZEI:
1) PROFAZA:
– cromozomii se condensează  cromozomi bicromatidici;
– dezorganizarea nucleolilor şi a învelişului nuclear;
– formarea fusului de diviziune.
2) METAFAZA:
– cromozomii bicromatidici se scurtează şi se îngroaşă;
– formează placa metafazică;
– spre final, cromozomii devin monocromatidici.
3) ANAFAZA:
– centromerul se rupe longitudinal;
– cromozomii sunt monocromatidici;
20
 Cuprins

DIVERSITATEA LUMII VII ............................................................................ 5

REGNURILE LUMII VII .................................................................................. 7
EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII ....................................... 23
GENETICA UMANĂ ...................................................................................... 32
ŢESUTURI ....................................................................................................... 34
I. ŢESUTURI VEGETALE ......................................................................... 34
II. ŢESUTURI ANIMALE .......................................................................... 35
STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMELOR.................................................................................. 38
I. FUNCŢII DE NUTRIŢIE.......................................................................... 38
FOTOSINTEZA ........................................................................................... 39
RESPIRAŢIA ............................................................................................... 45
EXCREŢIA................................................................................................... 55
II. FUNCŢII DE RELAŢIE ......................................................................... 58
SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE ..................................................... 62
LOCOMOŢIA LA ANIMALE ................................................................... 68
SISTEMUL MUSCULAR............................................................................ 69
III. FUNCŢIA DE REPRODUCERE ......................................................... 70

TESTE PROPUSE............................................................................................ 75

REZOLVĂRI ................................................................................................. 146

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 165

166