Material pregatire

BAC

1
 Celula

Celula reprezinta unitatea structurala, functionala si genetica a tuturor

vietuitoarelor.
-dupa structura nucleului pot fi: a) celule procariote
b) celule eucariote

a) Celula procariota
- nu are nucleu adevarat (individualizat).

Structura: 1) perete celular

2) membrana celulara
3) nucleoid
4) tilacoide
5) citoplasma
6) mezozomi
7) incluziuni

1) Peretele celular: - invelis extern, dur, cu rol de protectie mecanica.

2) Membrana celulara: - invelis subtire care delimiteaza citoplasma;

- formata din lipide si proteine.

3) Nucleoidul: - nu este delimitat printr-o membrana;

- reprezinta materialul genetic al celulei, fiind alcatuit din ADN,
ARN, proteine.

4) Tilacoidele: - sunt membrane verzi fotosintetizante (contin clorofila).

5) Citoplasma: - este constituentul fundamental al celulei, fiind alcatuita din

apa, proteine, glucide, lipide, ARN;
- prezinta o consistenta coloidala.

6) Mezozomii: - reprezinta pliuri ale membranei celulare in care se gasesc

enzime cu rol in producerea de energie.

7) Incluziunile: - reprezinta aglomerari de substante organice de rezerva

(glicogen).
2
b) Celula eucariota

Alcatuire: - partea vie a celulei (componente protoplasmatice)

- partea nevie a celulei (componente neprotoplasmatice)

I.Componente protoplasmatice (partea vie):

- membrana celulara;
- citoplasma;
- nucleul;
- reticulul endoplasmatic (RE);
- ribozomi;
- dictiozomi;
- mitocondria;
- lizozomii;
- plastidele;
- centrul celular;
- cili;
- flageli;
- corpusculi Nissl;
- neurofibrile;
- miofibrile.

II.Componente neprotoplasmatice (partea nevie):

- vacuole;
- perete celular;
- incluziuni ergastice.

I.Componente protoplasmatice:

1) Membrana celulara: - delimiteaza citoplasma la exterior si prezinta

permeabilitate selectiva (trecerea anumitor substante prin membrana); aceasta se
poate realiza: - pasiv ( fara consum de energie)
- activ ( cu consum de energie).

3
2) Citoplasma: - reprezinta continutul celulei, fiind formata dintr-o retea de
proteine, in ochiurile careia se afla apa, substante organice si anorganice.

3) Nucleul: - cel mai important component al celulei;

- are rol de a coordona activitatea celulei, de a coordona sinteza de
proteinesi de a transmite informatia genetica de la o celula la alta;
- o celula prezinta un singur nucleu sferic, central, ce este format
din: - membrana dubla cu pori
- carioplasma (nucleoplasma).

4) Reticul endoplasmatic: - este format dintr-un sistem de canale

intracitoplasmatice, avand rol de de sistem de transport;
- leaga nucleul de membrana celulara;
- este de doua tipuri:
a) reticul endoplasmatic neted (REN) - cand nu prezinta ribozomi pe
suprafata sa si are rol in sinteza lipidelor.

b) reticul endoplasmatic rugos (RER) – cand prezinta ribozomi si intervine

in sinteza proteinelor.

5) Ribozomii: - mici formatiuni sferice, descoperite de George Emil Palade;

- nu prezinta membrana;
- se intalnesc in citoplasma si RER;
- intervin in sinteza de proteine.

6) Dictiozomii: - sunt formati din discuri suprapuse;

- totalitatea dictiozomilor dintr-o celula formeaza aparatul
Golgi;
- au rol secretor in sinteza de substante.

7) Mitocondriile: - sunt considerate “uzinele energetice ale celulei”, deoarece

intervin in procesele de oxidare celulara, finalizate cu producerea de energie.
Alcatuire: - membrana externa, neteda
- membrana interna pliata, ce formeaza creste numite criste,
aici intalnindu-se enzime cu rol de oxido-reducere.

4
8) Plastidele: - organite vii, proprii plantelor;
- au diverse forme: sferice, cilindrice;

Alcatuire : dupa functie pot fi :

a) plastide fotosintetizatoare: - plastide verzi (cloroplaste)

- plastide rosii (rodoplaste)
- plastide brune (feoplaste)
- plastide galbene-portocalii (cromoplaste)

b) plastide nefotosintetizatoare: - plastide incolore (leucoplaste), cu rol in

depozitarea substantelor de rezerva.

9) Centrul celular: - se gaseste in apropierea nucleului;

- este alcatuit din una sau doua granule, numite centrioli;
- are rol in diviziunea celulara, din el formandu-se fusul de
diviziune.

10) Lizozomii: - au rol in digestia celulara;

- sunt corpusculi mici, delimitati de o membrana;
- intervin in distrugerea celulelor batrane, moarte sau a
particulelor straine.

11) Cilii: - formatiuni citoplasmatice mobile, ce au rol in deplasarea celulelor.

12) Flagelii: - sunt mai lungi decat cilii si au rol in deplasarea celulelor.

13) Corpusculii Nissl: - se intalnesc in celulele nervoase;

- au rol in metabolismul neuronal.

14) Neurofibrilele: - se intalnesc in corpul neuronului, dar si in prelungirile

neuronului (dendrite si axoni);
- au rol mecanic, de sustinere si de conducere a influxului
nervos.

5
15) Miofibrilele: - se intalnesc in structura fibrei musculare;
- au rol in contractia fibrei musculare.

II.Componente neprotoplasmatice:

1) Vacuolele: - au dimensiuni mari;

- se intalnesc in celulele vegetale;
- se intalnesc, uneori, si celulele animale, dar au dimensiuni mici.
Alcatuire: - membrana
-suc vacuolar

Rol: - in depozitarea apei si a unor substante de rezerva.

2) Perete celular: - format din fibre de celuloza, hemiceluloza si pectina;

- confera celulei rezistenta si o forma regulata.

3) Incluziuni ergastice: - sunt produse anorganice si organice rezultate in

urma proceselor de metabolism.

6
 Diviziunea celulara

Diviziunea celulara - este o caracteristica esentiala a celulelor vii, care

asigura reproducerea organismelor vegetale si animale, perpetuarea acestora si,
astfel, insasi permanenta vietii pe Pamant;
- consta in separarea in mod egal, a materialului
nuclear, a constituentilor celulari si a citoplasmei, pentru fiecare din
celulele- fiice rezultate;
- poate fi directa sau indirecta.

Diviziunea celulara directa (amitoza) are loc prin: a) strangulare

b) fragmentare

Diviziunea celulara indirecta (CARIOCHINETICA)

- este de doua tipuri : a) diviziune mitotica (MITOZA)

b) diviziune meiotica (MEIOZA)

Cromozomii: - sunt caracterisitci ca numar si forma fiecarei specii;

- in celulele corpului, numarul de cromozomi este diploid
si se noteaza cu 2n;
- in celulele sexuale sau gametice, numarul cromozomilor este
haploid si se noteaza cu n;
- prezinta doua cromatide si un centromer, localizat la nivelul
constructiei primare.

Fusul de diviziune: - este format din filamente, care unesc cei doi centromeri,
plasati cate unul la fiecare pol al celulei.

7
a) Diviziunea mitotica (MITOZA)

- se realizeaza in celulele somatice (celulele corpului), si se formeaza

celule- fiice, ce au acelasi numar de cromozomi ca si celula- mama.

-prezinta mai multe etape succesive:

1) Profaza
- nucleul si nucleolul se dezorganizeaza;
- se formeaza fusul de diviziune din centrul celular;
- se individualizeaza cromozomii, ce se prind de filamentele fusului.

2) Metafaza
- cromozomii sunt spiralizati la maxim si se gasesc dispusi in zona
ecuatoriala a fusului se diviziune.
- in aceasta etapa, cromozomii sunt bicromatidici.

3) Anafaza
- prin contractia filamentelor fusului de diviziune, cromozomii sunt atrasi
catre polii acestuia si devin monocromatidici.

4) Telofaza
- cromozomii se despiralizeaza si refac filamentele de cromatina;
- se individualizeaza nucleii si nucleolii celulelor- fiice;
- apar cele doua celule- fiice.

8
b) Diviziunea meiotica (MEIOZA)

-se desfasoara in organele reproducatoare si se finalizeaza cu formarea

gametilor
- prezinta doua etape :

I. Etapa reductionala
II. Etapa ecvationala

I. Etapa reductionala

1) Profaza I
-cromozomii bicromatidici sunt grupati in perechi (cromozomi omologi),
se apropie unii de altii si vor realiza schimburi reciproce de fragmente de ADN
(se numeste crossing-over).

2) Metafaza I
- cromozomii omologi recombinati se gasesc dispusi in zona ecuatoriala a
fusului de diviziune, alcatuind tetrade cromozomale.

3) Anafaza I
- cromozomii bicromatidici sunt atrasi catre polii fusului de diviziune prin
contractia filamentelor acestuia.

4) Telofaza I
- cromozomii se dezorganizeaza si refac filamentul de cromatina;
- apar nucleii si nucleolii celulelor- fiice;
- organitele celulare se impart in mod egal in celulele- fiice;
- apare peretele despartitor si se despart cele doua celule nou formate.

Intre cele doua etape ale meiozei se desfasoara o interfaza scurta, in care se
dubleaza cantitatea de ADN.

9
II. Etapa ecvationala

- este similara diviziunii mitotice;

- prezinta aceleasi patru faze, iar cromozomii sufera aceleasi transformari.
( vezi diviziunea mitotica)

10
EREDITATEA SI VARIABILITATEA LUMII VII

Ereditatea-este insusirea organismelor de a transmite

urmasilor anumite caractere.Transmiterea caracterelor se realizeaza
prin intermediul genelor.
Genele care afecteaza acelasi caracter se numesc gene alele.
Genele alele- pot fi identice-organism homozigot- AA
-pot fi diferite – organism heterozigot- Aa
In cazul organismelor heterozigote se manifesta gena dominanta-(A)
Gena recesiva –( a) ramane in stare ascunsa si se manifesta la cele
homozigote.

Variabilitatea-este capacitatea indivizilor apartinand unei specii

de a se diferentia intre ei,prin mai multe insusiri.Se constata ca
variabilitatea este mai mare in cazul plantelor cultivate sau animale
domestice,decat in cazul plantelor spontane si animale salbatice.

11
LEGILE MENDELIENE ALE EREDITATII

Legile mendeliene ale ereditatii sunt:

1.legea puritatii gametilor-MONOHIBRIDAREA

2.legea segregarii independente a perechilor de
caractere- DIHIBRIDAREA.

1.LEGEA PURITATII GAMETILOR-MONOHIBRIDAREA

-este incrucisarea intre 2 indivizi care se diferentiaza printr-o

singura pereche de caractere ereditare.
Gregor Mendel a incrucisat o planta de mazare cu bob neted
(NN) cu o planta de mazare cu bob zbarcit (zz).
- a obtinut in prima generatie (F1),organisme heterozigote cu
caracterul bob neted (Nz).
- in generatia (F2) se obtin 25% organisme homozigote (NN),cu
bob neted,50% organisme heterozigote (Nz),cu bob neted si 25%
organisme homozigote (zz),cu bob zbarcit.
Raportul de incrucisare genotipic este: 1:2:1

NN x zz

Nz ( F1 ) 100%-boabe netede

NN Nz Nz zz (F2) 25%(NN)-bob neted

1 2 1 50%(Nz)-bob neted
25%(zz)-bob zbarcit

12
2.LEGEA SEGREGARII INDEPENDENTE A PERECHILOR DE
CARACTERE-DIHIBRIDAREA

-reprezinta incrucisarea intre 2 indivizi care se diferentiaza prin 2

perechi de caractere ereditare.
Gregor Mendel a incrucisat o planta de mazare cu bob neted si
galben cu o planta de mazare cu bob zbarcit si verde.
-a obtinut in prima generatie (F1),100% organisme
heterozigote(NzGv),cu bob neted si galben
- a obtinut in generatia (F2),9/16,organisme
homozigote(NNGG),cu bob neted si galben,3/16,organisme
heterozigote(NNvv),cu bob neted si verde,3/16,organisme
heterozigote(zzGG),cu bob zbarcit si galben si 1/16,organisme
homozigote(zzvv),cu bob zbarcit si verde.

NNGG x zzvv

NzGv (F1) 100% boabe netede si galbene

NNGG NNvv zzGG zzvv

13
(F2)

gameti NG Nv zG zv
NG NNGG NNGv NzGG NzGv
Nv NNGv NNvv NzGv Nzvv
zG NzGG NzGv zzGG zzGv
zv NzGv Nzvv zzGv Zzvv

-bob neted si galben: ,

NNGG ,NNGv, NzGG, NzGv, NNGv, NzGG, NzGv ,NzGv, NzGv

- bob neted si verde:

NNvv, Nzvv, Nzvv

-bob zbarcit si galben:

zzGG, zzGv, zzGv

-bob zbarcit si verde:

zzvv

Raportul de (incrucisare) segregare este de 9:3:3:1

14
Codominanta

- a fost observata in determinismul genetic al grupelor de sange, la care 2

gene dominante ( LALB) determina un nou fenotip (grupa de sange AB).

Grupa de sange Genotip

0 I ll
A II L L ; LAl
A A

B III LBLB; L Bl
AB IV LALB

EXEMPLE PROBLEME:

1) Datele problemei:

mama- grupa 0, ll
tata- grupa AB, LALB
copilul- ?
Rezolvare:
copilul- LAl – grupa A
- LBl – grupa B

2) Datele problemei:

mama- grupa A- LALA, LAl

tata- grupa B- LBLB, LBl
copilul-?
Rezolvare:
copilul- LALB- grupa AB
- LAl- grupa A
- LBl- grupa B
- ll – grupa 0

3)Datele problemei:

15
 tata- grupa 0- ll
copilul- grupa AB- LALB
mama- ?
Rezolvare: -imposibil

Schimbul reciproc de gene intre cromozomii omologi

( fenomenul de crossing-over).

Se incruciseaza o femela de musculita de otet heterozigota dominanta

+ +
(vg b / vg b) cu aripi lungi si corp gri, cu un mascul homozigot recesiv (vg b / vg
b) cu aripi vestigiale (scurte) si corp negru. In prima generatie (F1) se obtin
100% indivizi heterozigoti dominanti. In cazul in care se reincruciseaza o femela
heterozigota din F1 (vg+ b+ / vg b) cu un mascul homozigot recesiv (vg b / vg b),
in generatia F2 au rezultat 4 grupe fenotipice in raport diferit. Doua grupe de
indivizi, in procent de 41,5% fiecare, au prezentat ambele caractere dominante
sau ambele caractere recesive ( similar cu aspectul fenotipic al genitorilor), iar
alte doua grupe, in procent de 8,5% fiecare, au prezentat, pe rand, cate un
caracter dominant si unul recesiv, sau invers.
Prezeta ultimelor doua grupe de indivizi este datorata faptului ca femelele
heterozigote din F1 formeaza 4 tipuri de gameti, doua tipuri de gameti normali
(avand constitutia genetica vg+ b+ , respectiv vg b ) si doua tipuri de gameti cu
gene interschimbate ( vg+ b, respectiv vg b+), datorita procesului de crossing-over.
Masculii homozigoti recesivi au format numai un singur tip de gameti, cu ambele
gene recesive (vg b).

16
 Determinismul cromozomial al sexelor

In lumea animala exista 2 tipuri de determinism cromozomial al

sexelor:

1) tipul drosophila: - se intalneste la musculita de otet, unele plante,

mamafere, om.
- cromozomii care determina sexul se numesc heterozomi, iar cei care
determina insusirile corpului se numesc autozomi.

Sexul femeiesc: xx - homogametic

Sexul barbatesc: xy - heterogametic

2) tipul abraxas: - se intalneste la insecte, amfibieni, reptile, pasari.

Sexul femeiasc: xy
Sexul barbatesc: xx

17
 Influenta mediului asupra ereditatii

I Mutatiile reprezinta orice modificare a materialului genetic datorata unor

factori fizici, chimici sau biologici.

II Clasificare:
1) din punct de vedere al efectului:
a) daunatoare
b) folositoare ( ex.: crearea unor soiuri de plante
sau animale)
c) neutre ( ex.: rasa de oi Ancona cu picioare
scurte)

2) din punct de vedere al sursei mutatiei:

a) naturale
b) artificiale

3) din punct de vedere al materialului genetic afectat:

a) genice – afecteaza genele sau segmente ale
unei gene ( mutatie punctiforma)
b) cromozomiale – afecteaza cromozomii
c) genomice – afecteaza numarul de cromozomi

Mutatiile genomice pot fi :

1) poliploidii – unii indivizi pot prezenta seturi duble sau triple de
cromozomi ( tatraplid= 4n; hexaploid= 6n)
- nu se intalnesc la specia umana, fiind incompatibile cu
supravietuirea, dar se intalnesc frecvent la plante.
- ca o consecinata a multiplicarii numarului de cromozomi,
formele poliploide prezinta anumite caracteristici: fenomenul de gogantism,
rezistenta mai mare la factorii de stres, o sinteza sporita de substante.

2) aneuploidii – apar 1 sau 2 cromozomi in plus sau in minus.

18
III Factorii mutageni sunt factorii care induc modificari in structura si functia
materialului genetic. Dupa natura lor, ei sunt factori mutageni fizici, chimici sau
biologici.

1) Factorii mutageni fizici sunt reprezentati prin socuri termice( reci sau
calde), radiatiile neionizante( radiatiile ultraviolete si radiatiile infrarosii),
radiatiile ionizante( radiatiile electromagnetice si radiatiile corpusculare), forta de
acceleratie.

2) Factorii mutaneni chimici sunt reprezentati printr-o gama extrem de

variata de substante chimice, foarte diferite ca structura si mod de actiune. Din
grupul lor fac parte analogi ai bazelor azotate, acidul nitros, unii coloranti, unele
antibiotice.

3) Factori mutageni biologici sunt reprezentati prin unele virusuri,

micoplasme, etc. care induc modificari ale materialului genetic.

19
Genetica umana – Bolile ereditare

Genetica umana studiaza transmiterea caracterelor erediare umane, normale si

patologice.

Bolile erediare apar in urma unor modificari numerice sau structurale

cromozomiale, sau modificari genice.
CARIOTIPUL UMAN NORMAL ESTE 2n=46

CLASIFICARE:

I. aberatiile cromozomiale
1) sindromul Down (trisomia 21) – 2n =47
-simptome: - degetele stranse sub forma de pumn
- retard mintal
- malformatii ale organelor interne
- rareori persoanele depasesc 20 de ani

2) sindromul Turner (monosomie X0) – 2n =45

- simprome: - afecteaza doar femeile, acestea au
trasaturi masculinizate
- sunt sterile

3) sindromul Klinefelter ( trisomie XXY) – 2n =47

- simptome: - afecteaza doar barbatii, trasaturile fiind
efeminate, pilozitatea redusa
- se dezvolta sanii
- sunt sterili

4) sindromul Patau (trisomia 13) – prezenta unei buze de iepure

II. maladii determinate de modificari structurale ale cromozomilor

1) sindromul Cri-du-chat
- simptome: - malformatii ale laringelui
- retard mintal
- malformatii la organelor interne

20
 III.maladii genice
1) maladii autozomale – determinate de gene plasate in autozomi
-pot fi:
A. dominante: a) polidactilia – se manifesta prin prezenta
unui deget in plus.

b) sindactilia – reprezinta unirea a doua

degete.

c) prognatismul – se manifesta prin

dezvoltarea anormala a buzei inferioare si aplatizarea craniului.

B. recesive: a) albinism – lipsa pigmentului (melanina) din

piele, par si ochi; nu prezinta protectie impotriva radiatiilor
ultraviolete.

b) anemia falciforma – se caracterizeaza prin

prezenta unor hematii in forma de secera
- se manifesta printr-o
rezistenta scazuta la efort, iar uneri moarte.

2) maladii heterozomale
a) hemofilia – incapacitatea sangelui de a se coagula
- este intalnita la barbati, gena responsabila
fiind localizata pe cromozomul X.
b) daltonismul – se manifesta prin incapacitatea de
diferentiere a unor culori.
c) miopatia Duchenne ( distrofie musculara)
- se manifesta prin atrofierea masei musculare
- copiii de varsta mica se pot deplasa cu greutate, dar pe
masura ce cresc nu se mai pot deplasa.

21
 DIVERSITATEA LUMII VII

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Stiinta care de ocupa cu clasificarea vietuitoarelor se numeste sistematica sau

taxonomie.

SPECIA reprezinta unitatea de baza a clasificarii organismelor si cuprinde indivizi

asemanatori morfologic,fiziologic, comprtamental,care iau nastere din stramosi comuni,se pot
incrucisa liber intre ei,dand nastere la descendenti fertili.
GENUL cuprinde mai multe specii cu caractere foarte apropiate intre ele.
FAMILIA cuprinde genuri inrudite.
ORDINUL cuprinde mai multe familii cu caractere comune.
CLASA cuprinde ordine cu caractere asemanatoare.
INCRENGATURA este formata din clase cu plan general de organizare comun.
REGNUL reuneste increngaturile cu caractere asemanatoare.

Sistemul actual de clasificare grupeaza organismele in cinci regnuri:

procariote(monere),protiste,fungi,plante si animale.

VIRUSURILE

- sunt entitati infectioase ,fara structura celulara,fara metabolism propriu,strict parazite

intracelular.
- un virus este alcatuit din: -genom viral- reprezentat de acid nucleic:ADN sau ARN
-capsida- invelis proteic format din capsomere

Virusurile se pot prezenta sub trei forme:

-virion-virusul matur format din genom viral si capsida
-virus vegetativ-genomul viral aflat in citoplasma celulei parazitate
-provirus-genomul viral integrat in cromozomul celulei gazda.
Multiplicarea virusurilor se realizeaza in urmatoarele etape.
-atasarea virusului de membrana celulei gazda
-patrunderea genomului viral in citoplasma celulei gazda
-formarea a numeroase copii ale genomului viral
-sinteza a numeroase copii ale capsidei folosind informatia genetica din
genomul viral
- asamblarea celor doua componente virale si formarea a numeroase virusuri

CLASIFICAREA VIRUSURILOR:
a)dupa tipul de acid nucleic:-ribovirusuri-genom viral reprezentat de ARN
-adenovirusuri-genom viral reprezentat de ADN
b)dupa forma: pot fi: cilindrice,sferice,hexagonale
c) dupa organismele parazitate sunt: vegetale,animale umane.

22
Bolile provocate de virusuri se numesc viroze
Principalele viroze la om sunt: gripa,turbare,variola,varicela,poliomielita,hepatita virala.SIDA.

1. REGNUL MONERA (PROCARIOTE)

-sunt organisme unicelulare solitare sau coloniale

-sunt raspandite in sol,apa,aer.corpul altor organisme.
-se clasificain:-bacterii
-alge albastre-verzi

Bacteriile
-se clasifica in Arhebacterii si Eubacterii

EUBACTERIILE

-pot avea forme variate: sferice,bastonase,spiralate

-sunt imobile sau se pot deplasa cu ajutorul flagelilor
-sunt solitare sau pot forma colonii
-sunt alcatuite din:membrana celulara,citoplasma si nucleoid;unele bacterii prezinta perete
celular si capsula.

Nutritia-poate fi- autotrofa (prin fotosinteza si chemosinteza)

-heterotrofa (saprofita si parazita)
Respiratia-poate fi-aeroba
-anaeroba
Inmultirea este asexuata, prin diviziune directa
Importanta:-au rol in circuitul materiei in natura
-imbogatesc solul in azot
-sunt folosite la fabricareaunor produse alimentare-vin,otet.
-unele bacterii sunt folosite pentru obtinera unor hormoni,medicamente.

Bacteriile produc boli numite bacterioze la plante, animale, om (tuberculoza, tetanosul,

pneumonia, meningita, difteria.)

2. REGNUL PROTISTE

-cuprinde organisme eucariote,unicelulare sau pluricelulare

- se intalnesc in mediul acvatic, pe soluri umede sau parazit in corpul unor organisme
-sunt libere sau fixate de substrat
- nutritie autotrofa sau heterotrofa
- respiratia este aeroba iar la cele parazite anaerobe
-locomotia se realizeaza cuajutorul flagelilor,cililor
-reproducerea asexuata si sexuata

23
 PROTISTE ASEMANATOARE CU PLANTELE:

-EUGLENE
-ALGE

EUGLENE:
-sunt protiste unicelulare,acvatice,solitare,libere
-prezinta 1-2 flagelicu rol in locomotie
-au nutritie autotrofa si heterotrofa
-se inmultesc prin diviziune directa
reprezentanti-EUGLENA VERDE

ALGE -Alge verzi

-Alge brune
-Alge rosii

Algele sunt eucariote unicelulare sau pluricelulare, talul (corp vegetativ nediferentiat
in organe vegetative) este unicelular sau pluricelular.

ALGE VERZI

-traiesc in ape dulci sau sarate

sunt foarte variate talul avand diferite forme si dimensiuni
-tal unicelular sferic ,imobil - verzeala zidurilor
-tal unicelular,ovoidal, mobil
-tal colonial
-tal pluricelular filamentos ramificat,neramificat,lamelar
- nutritie autotrofa prin fotosinteza
-reproducere asexuat prin diviziune si sezuat prin conjugare

ALGE BRUNE

-au talul pluricelular uneori de dimensiuni foarte mari

-traiesc in mari si oceane la adancimi mici
-la unele specii talul prezinta diferentieri asemanatoare organelor vegetative ale plantelor
-contin un pigment brun fucuxantina
-reprezentanti Fucus, Laminaria
-se inmultesc asexuat si sexuat

24
 ALGE ROSII

-traiesc in apele marilor si oceanelor si foarte putine in apele dulci

-talul este pluricelular,macroscopic,filamentos sau lamelar
-contin pigmenti asimilatori verzi(clorofila) si rosii(ficoeritrina)
-reproducerea este asexuata si sexuata
-reprezentanti Ceramium rubrum

PROTISTELE ASEMANATOARE CU ANIMALELE SE CLASIFICA IN

-RIZOPODE
-ZOOFLAGELATE
-SPOROZOARE
-CILIOFORE

CLASA SPOROZOARE

-cuprinde protiste unicelulare parazite

-au capacitatea de a forma spori de rezistenta in conditii neprielnice de mediu
-respiratie anaeroba
-reproducerea se realizeaza asexuat si sexuat
-reprezentanti plasmodiul malariei.

3. REGNUL FUNGI
-se clasifica in trei clase
Clasa Zigomicete
Clasa Ascomicete
Clasa Bazidiomicete

CLASA ASCOMICETE
-cuprinde specii pluricelulare cu corpul reprezentat de un miceliu septat,format din hife
pluricelulare ramificate dar si specii unicelularee-drojdia de bere,drojdia vinului
-nutritia este saprofita(mucegaiul verde-albastrui),sau parazita(cornul secarei)
-reproducerea se realizeaza asexuat prin spori si sexuat prin oogamie
-reprezentanti -drojdia de bere,drojdia vinului,cornul secarei, mucegaiul verde-albastrui

CLASA BAZIDIOMICETE

-cuprind ciuperci superioare pluricelulare care prezinta un miceliu septat,ramificat

-sunt specii saprofite sau parazite

25
-reprezentanti-rugina graului,taciunele porumbului,ghebe,bureti

Importanta ciupercilor

-speciile saprofite intervin incircuitul materiei in natura avand rol de descompunatori

-unele specii reprezinta o sursa importanta de hrana si vitamine
-sunt utilizate pentru obtinerea de antibiotice,alcool,vitamine
-drojdiile au o larga utilizare in diferite tipuri de fermentatie

4. REGNUL PLANTE

-se clasifica in -plante avasculare - briofite

-plante vasculare - pteridofite
- gimnosperme
-angiosperme

INCRENGATURA BRIOFITE
-cuprinde plante inferioare denumite muschi
- sunt primele plante adaptate la mediul terestru
-sunt plante avasculare,nu au tesuturi conducatoare,iar apa si substantele circula prin osmoza si
difuzie
- nu prezinta organe vegetative propriu-zise,corpul fiind reprezentat de tal
-prezinta caractere de alga si caractere de adaptare la viata de uscat
Caractere de alga verde: -prezenta talului latit
-fecundatia cu ajutorul apei
-prezenta protonemei

Caractere de adaptare la viata de uscat: -corpul este diferentiat in

rizoizi,tulpinita,frunzisoare
-apare epiderma cu rol apatator
-organele de reproducere sut pluricelulare
In ciclul de viata se succed 2 generatii,una gametofitica si una sporofitica.
Increngatura briofite se clasifica in:
-clasa Hepatice (muschi hepatici)
-clasa Briate (muschi frunzosi)

CLASA BRIATE

-cuprinde muschi evoluati cu corpul diferentiat in rizoizi,tulpinita si frunzisoare

-reprexentanti- muschiul de pamant,muschiul de turba.

26
Importanta Briofitelor
-impiedica eroziunea,mentin umiditatea solului
-muschiul de turba formeaza turba-folosita drept combustibil,ingrasamant in
agricultura.

INCRENGATURA PTERIDOFITE
(FERIGI)

-sunt plante vasculare inferioare

-sunt plante terestre intalnite in zonele umede
-nu prezinta flori si seminte
-prezinta corpul alcatuit din radacini adventive,rizom(tulpina subpamanteana),frunze
puternic sectate.
-se inmultesc asexuat prin spori si sexuat prin gameti
-in ciclul de viata se succed doua generatii ,gametofitica sisporofitica
-se clasifica in
-clasa Licopodiate
-clasa Equisetate
-clasa Filicate

CLASA FILICATE

-cuprinde cele mai evoluate ferigi

-prezinta rizom subteran pe care se dezvolta frunze mari
-sporangii sunt grupati in spori si dispusi pe dosul frunzelor
-reprezentanti Ferega comuna, Pedicuta

Importanta ferigilor
-ferigile fosile au format depozite de carbuni superiori
-sunt utilizate ca plante medicinale si decorative
-sporii de pedicuta folositi in metalurgie.

SUBINCRENGATURA GIMNOSPERME

-cuprinde specii cu samanta neinchisa in fruct

-sunt plante lemnoase cu o mare raspandire in zona montana
-reproducerea este sexuata
-se clasifica in urmatoarele clase
-clasa CICADALE
-clasa GINKGOALE
-clasa CONIFERE

27
 CLASA CONIFERE

-sunt plante lemnoase,raspandite in zonele montane

-secreta o substanta –rasina
-frunzele sunt aciculare,persistente
-florile sunt grupate in conuri barbatesti si conuri femeiesti
-fecundatia este simpla si in urma acesteia ovulul se transforma in samanta neinvelita ce
contine embrion
-reprezentanti-molidul,pinul,bradul,ienuparul,zada.

Importanta gimnospermelor

-importanta ecologica-influenteaza clima,umiditatea,calitatea aerului

-lemnul este utilizat in constructii,la fabricarea mobilei,in industria celulozei si hartiei
-rasina este utilizata pentru a extrage substante antifungice si insecticide
-unele gimnosperme sunt utilizate ca plante decorative

SUBINCRENGATURA ANGIOSPERME

-cuprind specii cu samanta inchisa in fruct

-sunt plante erbacee sau lemnoase
-reproducerea este sexuata
-polenizarea se realizeaza cu ajutorul insectelor sau a vantului
-se clasifica in
-clasa DICOTILEDONATE
-clasa MONOCOTILEDONATE

CLASA DICOTILEDONATE
-Radacina pivotanta sau ramuroasa
-Fasciculele libero-lemnoase din tulpini sunt dispuse ordonat sub forma unui cerc
-Tulpini ramificate
-Frunzele au nervatiune penata sau palmata
-Florile sunt pe tipul 5 sau 4
-Embrionul semintei prezinta doua cotiledoane

CLASA MONOCOTILEDONATE

-Radacini fasciculate si adventive

-Fasciculele libero-lemnoase sunt dispuse neregulat
-Tulpini neramificate

28
-Frunzele prezinta nervatiune paralela
-Florile sunt pe tipul 3
-Embrionul semintei prezinta un singur cotiledon.

CLASA DICOTILEDONATE ,cuprinde urmatoarele familii:

-Familia Rosacee -maces,capsun,frag,mar,gutui,cires

-Familia Papilionacee(leguminoase) –mazare,fasole,trifoi,lucerna,soia
-Familia Asteracee(composite) –floarea soarelui,musetel,papadie,crizantema
-Familia Crucifere –varza,rapita,ridichea ,traista ciobanului
-Familia Ranunculacee –piciorul cocosului,bujor
-Familia Solanacee –cartof,ardei,patlageaua rosie,patlageaua vanata
-Familia Umbelifere- marar,patrunjel,morcov,telina,cucuta
-Familia Chenopodiacee –spanac,loboda,sfecla de zahar
-Familia Juglandacee –nucul

CLASA MONOCOTILEDONATE,cuprinde urmatoarele familii

-Familia Graminee –grau,porumb,orz,secara,bambus

-Familia Liliacee –ceapa, usturoi,lalea,viorea,crin
-Familia Iridacee –stanjenel,gladiola
-Familia Amarilidacee –ghiocel,narcisa
-Familia Ciperacee –pipirig,rogoz

Importanta angiospermelor

-reprezinta principalii producatori de substante organice din ecosistemele

terestre
-constitue sursa de hrana pentru om si animale
- lemnul unor arbori este un excelent material de constructie
-din fibrele unor plante ( in,caneoa,bumbac,) se fac diverse tesaturi

29
 REGNUL ANIMAL

-se clasifica in urmatoarele increngaturi :

spongieri,celenterate,platelminti,nematelminti,anelide,moluste,artropode,
echinoderme,cordate.

INCRENGATURA CELENTERATE

-populeaza mediul acvatic

-cuprinde forme libere-meduze si forme fixate-polipi
-reproducerea se realizeaza asexuat prin inmugurire si sexuat
-se clasifica in Clasa hidrozoare
Clasa scifozoare
Clasa antozoare

CLASA HIDROZOARE

-cuprinde specii marine,dar si de apa dulce

-corpul este alungit in forma de sac cu o singura deschidere –orificiul buco-anal inconjurat de
tentacule ce prezinta numeroase celule urzicatoare
-reproducerea se realizeaza asexuat si sexuat
-reprezentanti: hidra de apa dulce

CLASA SCIFOZOARE

-cuprinde specii exclusiv marine

-au forma de clopot sau umbrela pe margine cu tentacule cu celule urzicatoare
-cavitatea corpului este impartita prin pereti in patru buzunare
-deplasarea se realizeaza prin inot sacadat
-reproducerea este sexuata,sexele sunt separate iar fecundatia si dezvoltarea oualelor se
realizeaza in apa
-reprezentanti: meduza de apa dulce.

30
 INCRENGATURA PLATELMINTI ( VIERMI LATI)

-traiesc in ape dulci sau sarate sau paraziteaza corpul animalelor

-corpul este puternic aplatizat,nesegmentat
-cavitatea corpului plina cu tesut conjunctiv
-sistemul digestiv este format din tub digestiv ce se deschide printr-un orificiu buco-anal
-nu au sistem respirator, respiratia fiind cutanee
-reproducerea poate fi asexuata(prin regenerare) sau sexuata
-se clasifica in: Clasa turbelariate
Clasa trematode
Clasa cestode

CLASA TREMATODE

-cuprinde specii endoparazite in corpul ovinelor,bovinelor

-tibul digestiv prezinta numeroase ramificatii
-nu prezinta sistem respirator si circulator
-reprezentant: viermele de galbeaza

CLASA CESTODE

-cuprinde teniile –specii parazite in interiorul vertebratelor

-corpul este lung,latit ca o panglica si format din cap cu numeroase ventuze si carlige pline cu
oua.
-nu prezinta sistem digestiv
-au stadii larvare in alte gazde
-reprezentant: tenia

INCRENGATURA NEMATELMINTI
(VIERMI CILINDRICI)

-cuprinde specii libere ce traiesc in apa,sol,dar si specii parazite la om si animale

-au corpul cilindric,nesegmentat,ascutit la ambele capete si acoperit cu o cuticula
-tubul digestiv prezinta orificiul bucal separat de cel anal.
-reproducerea este sexuata

31
-reprezentanti:limbricul,trichina,oxiurul

INCRENGATURA ANELIDE
(VIERMI INELATI)

-sunt metazoare tridermice

-traiesc in mediul terestru si acvatic
-corpul cilindric sau turtit dorso-ventral,format din inele-metamere:tubul digestiv, sistemul
circulator,excretor si nervos se repeta in fiecare inel
-respiratia este tegumentara si branhiala
-reproducerea este sexuata
-se clasifica in: Clasa polichete
Clasa oligocheta
Clasa hirudinee

CLASA OLIGOCHETE

-traiesc in apele dulci sau soluri umede

-sunt specii hermafrodite,fecundatia fiind incrucisata
-reprezentanti: rama

CLASA HIRUDINEE

-cuptinde specii ectoparazite acvatice

-respiratie branhiala
-specii hermafrodite cu fecundatie incrucisata
-reprezentant: lipitoarea

Importanta viermilor:
-au rol ecologic hranindu-se cu resturile animalelor moarte
-sunt verigi importante in lanturile trofice
-speciile parazite produc boli grave la oameni si animale

32
 INCRENGATURA MOLUSTE

-se clasifica in: Clasa Gasteropode

Clasa Lamelibranhiate
Clasa Cefalopode

CLASA GASTEROPODE

-cuprinde melcii
-moluste acvatice sau terestre
-au corpul alcatuit din cap,masa viscerala si picior musculos latit ca o talpa
-sistemul digestiv prezinta tub digestiv si glande anexe(glande salivare si hepatopancreasul)
-respiratia este pulmonara(la speciile terestre)si branhiala(la speciile acvatice)
-inima bicamerala formata dintr-un atriu si un ventricul
-reproducerea sexuata
-reprezentanti: melcul de livada,limaxul-fara cochilie si ghiocul

CLASA LAMELIBRANHIATE

-sunt moluste acvatice marine sau de apa dulce

-au corpul comprimat lateral,cu cap redus sauf ara cap
-piciorul musculos are forma de lama de topor
-respiratie branhiala
-inima tricamerala formata din doua atrii si un ventricul
-reproducere sexuata
-reprezentanti: scoica de rau,scoica de lac,midia,scoica perlifera

CLASA CEFALOPODE

-cuprinde moluste acvatice,marine

-picoirul musculos este transformat in brate sau tentacule foarte puternice prevazute cu ventuze
-sunt animale de prada bine adaptate,sistem nervos dezvoltat si ochi mari evoluati
-respiratie branhiala
-reproducere sexuata
-se apara eliminand un lichid de culoarea cernelii
-reprezentanti: sepia,caracatita,nautilul

33
 Importanta molustelor:
-verigi in lanturile trofice
-numeroase specii comestibile
-unele scoici producatoare de perle

INCRENGATURA ARTROPODE

-se clasifica in: Clasa Miriapode

Clasa Arahnide
Clasa Crustacee
Clasa Insecte

CLASA ARAHNIDE

-sunt artropode terestre

-corpul format din cefalotorace si abdomen
-pe cefalotorace se gasesc sase perechi de apendici
-la unele specii la nivelul abdomenului exista glande sericigene cu rol in ,, tesutul panzei,,
-respiratia este pulmonara,traheala sau branhiala
-reproducerea este sexuata
-reprezentanti: paianjenul cu cruce,scorpionul,capusa,sarcoptul raiei

CLASA CRUSTACEE

-sunt artropode acvatice

-corpul format din cefalotorace si abdomen si protejat de o crusta calcaroasa
-prezinta 5 perechi de picioare articulate,prima pereche transformata in clesti
-respiratia este branhiala
-reproducerea sexuata
-reprezentanti: racul de rau,homarul,crabul.dafnia

34
 CLASA INSECTE

-sunt cele mai numeroase artropode,adaptate mediului aerian,terestru,acvatic.

-corpul alcatuit din cap,torace si abdomen
-respiratia este traheala
-reproducerea sexuata
-reprezentanti: carabusul de mai,tantar,albina.

INCRENGATURA CORDATE

-se clasifica in: Subincrengatura Urocordate

Subincrengatura Cefalocordate
Subincrengatura Vertebrate

SUBINCRENGATURA VERTEBRATE

-se clasifica in 2 grupe: Agnate( vertebtate fara falci)

Gnatostomate ( vertebrate cu falci)

GRUPA GNATOSTOMATE

-se clasifica in: Supraclasa pesti

Supraclasa tetrapode

SUPRACLASA PESTI
-se clasifica in doua clase: Clasa pestilor cartilaginosi
Clasa pestilor ososi

35
 CLASA PESTILOR OSOSI

-populeaza mediul marin si de apa dulce

-scheletul osificat partial sau total
-tegumentul este bogat in glande mucoase si acoperit de solzi
-gura are pozitie terminala
-au vezica inotatoare cu rol hidrostatic
-respira prin branhii
-inima bicamerala( un atriu si un ventricul ) ,circulatia inchisa si simpla
-nutritie- pesti carnivori,omnivori si fitofagi
-reprezentanti: morun ,cega,nisetru,crap ,caras ,stiuca,somn,pastrav.

SUPRACLASA TETRAPODE

-se clasifica in : Clasa amfibieni

Clasa reptile
Clasa pasari
Clasa mamifere

CLASA AMFIBIENI

-sunt vertebtate ce fac trecerea de la mediul acvatic la cel terestru

-sunt animale poikiloterme cu tegument neted,umed si bogat vascularizat
-au patru membre
-in mediul acvatic se deplaseaza prin inot,iar in mediul terestru prin salturi si tarare
-respiratia este pulmonara la adult si branhiala la stadiile larvare
-circulatia este inchisa,dubla,incompleta
-inima este tricamerala,formata din doua atrii si un ventricul
-reproducerea este sexuata
-se clasifica in: urodele ( amfibieni cu coada)- salamandra
anure ( amfibieni fara coada )- broasca de lac, broasca raioasa.

36
 CLASA REPTILE

-sunt tetrapode terestre adaptate secundar mediului acvativ

-au patru membre scurte dispuse lateral terminate cu cinci degete cu gheare
-locomotia se realizeaza in mediul terestru prin tarare,iar in mediul acvatic prin inot cu ajutorul
cozii.
-respiratia este pulmonara
-circulatia este inchisa,dubla,incompleta- inima este tricamerala alcatuita din doua atrii si un
ventricul.
-reproducerea sexuata
-se clasifica in: Lacertilieni (soparle) –soparla cenusie,gusterul, soparla de munte
Ofidieni (serpi) –sarpele de casa,vipera, pitonul.
Chelonieni ( broaste testoase )-broasca testoasa de uscat si
-broasca testoasa de apa
Crocodilieni ( crocodilii ) –crocodilul de Nil, aligatorul

CLASA PASARI
-cuprinde vertebrate adaptate la zbor
-corpul fusiform,format din cap, gat, trunchi si membre.
-scheletul este alcatuit din oase subtiri,pneumatice
-respiratia este pulmonara
-prezinta organ fonator specific – sirinxul
-la unele pasari tubul digestiv prezinta anumite particularitati:esofagul prezinta o dilatare
numita gusa,iar stomacul este format din doua compartimente: stomacul triturator (pipota) si
stomacul glandular.
-sistemul digestiv,excretor si genital se deschid in cloaca
-circulatia este inchisa,dubla,completa;inima este tetracamerala formata din doua atrii si doua
ventricule
-sunt primele animale cu temperatura corpului constanta
-reproducerea sexuata
-se clasifica in : Acarenate (strutul )
Carenate ( randunica,gaina,barza neagra,uliul,acvila,cucuveaua,
cucul,porumbelul,ciocanitoarea,pinguinii)

37
 CLASA MAMIFERE

-sunt cele mai evoluate vertebrate

-prezinta o dentitie dubla: de lapte si definitiva
-cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala prin diafragma
-respiratia este pulmonara
-circulatia este inchisa,dubla,completa, inima este tetracamerala
-reproducerea este sexuata,sexele sunt separate
-puii sunt hraniti cu lapte secretat de glandele mamare
-se clasifica in : monotreme,marsupiale,placentare

MAMIFERE PLACENTARE

-sunt mamifere superioare,vivipare,cu placenta dezvoltata

-embrionul se dezvolta complet in uterul matern
-se clasifica in :

-Insectivore –cartita, ariciul

-Chiroptere –liliacul
-Edentate –furnicarul
-Rozatoare –iepurele,harciogul,veverita
-Carnivore – lupul,ursul brun,leul
-Pinipede –foca,morsa
-Cetacee –delfinul,balena
-Paricopitate –mistretul,cerbul,capra,oaia
-Imparicopitate –calul
-Primate –gorila,cimpanzeul,omul

38
CONSERVAREA BIODIVERSITATII IN ROMANIA

Pe teritoriul Romaniei sunt identificate 3700 specii de plante si 33792 specii de animale.
In prezent in Romania exista:
-3 rezervatii ale biosferei: Delta Dunarii,Retezat,Pietrosul Rodnei
-17 parcuri nationale: Piatra Craiului ,Cozia,Muntii Apuseni,Domogled-Valea
Cernei,Cheile Bicazului-Lacul Rosu,Cheile Nerei
-Rezervatii naturale:Bucegi-Leaota,Gradistea Muncelului-Cioclovina
-Rezervatii peisagistice: Postavarul si Tampa,Codrii de Argint-Neamt,Poiana cu
narcise-Varghis,Fagetul Clujului,Dealul Cetatii Deva
-Rezervatii stiintifice:Pestera Ursilor,Pestera Closani

-Plante ocrotite: tisa,bujorul romanesc,papucul doamnei,floarea de colt,

laleaua pestrita,sangele voinicului,narcisa,garofita Pietrei
Craiului

Animale ocrotite:pastravul,lostrita,broasca testoasa dobrogeana,cocosul de

- munte, corbul,striga,lopatarul,dropia,capra neagra.

39
 Tesuturi

Tesutul reprezinta un ansamblu de celule care indeplinesc aceeasi functie,au aceeasi forma si
origine.

Tesuturi vegetale

Clasificare ;
1.Tesuturi meristematice –tesuturi apicale-situate in varful radacinii,tulpinii
-tesuturi intercalare-in zona nodurilor tulpinii de
cereale
-tesuturi laterale-determina cresterea in grosime

2.Tesuturi definitive -tesuturi de aparare- epiderma

-exoderma
-endoderma
-tesuturi fundamentale –t.asimilatoare
-t.de depozitare
-t.aerifer
-t.acvifer
-tesuturi conducatoare –t.lemnos
-t.liberian
-tesuturi secretoare
-tesuturi mecanice –colenchim
-sclerenchim

Tesutul asimilator –rol in fotosinteza

-se intalnesc in mezofil(miezul frunzei)

Tesutul de depozitare –format din celule cu vacuole mari unde se depoziteaza diverse substante

Tesutl aerifer- alcatuit din celule in care se pot acumula mari cantitati de aer
-intalnit la plante acvatice

Tesut acvifer –alcatuit din celule capabile de a acumula mari cantitati de apa
-specific plantelor suculente-adaptate zonelor aride,secetoase

Tesut lemnos –conduce seva bruta

-vasele lemnoase se asociaza cu fibre lemnoase rezultand fascicule lemnoase

Tesut liberian –conduce seva elaborata (apa+ substante organice produse prin fotosinteza )
-formeaza fascicule liberiene

40
Tesuturi secretoare –alcatuit din celule care au capacitatea de a elimina diferite substante,arome
,uleiuri eterice

Tesuturi mecanice –au rol de sustinere

Colenchim –alcatuit din celule vii cu pereti inegal ingrosati
Sclerenchim –alcatuit din celule moarte cu pereti puternic si unform ingrosati

Tesuturile animale

a. Tesuturi epiteliale
1. epitelii de acoperire – unistratificate – captusesc cavitatile ( tubul digestiv, caile
respiratorii, inima)
- au rol de absorbtie sau de protectie
- pluristratificate – formeaza epiderma si mucoasa din cavitatea
bucala, faringe si esofag
- au rol de protectie.
2. epitelii secretoare – produc si elimina substante, intra in structura glandelor exocrine,
endocrine sau mixte
3. epitelii senzoriale – contin celule specializate in receptionarea unor stimuli si
transmiterea semnalelor catre sistemul nervos central, intra in
alcatuirea unor organe de simt ( gustativ, acustic, vestibular).

b. Tesuturi conjuctive
1. t. conjunctive moi – leaga intre ele diferite parti ale organelor, hranesc alte tesuturi,
ofera protectie mecanica, depoziteaza grasimi, au rol in
imunitate.
2. t. conjunctiv semidur – formeaza cartilagiile
3. t. conjunctiv dur ( osos ) – format din lamele osoase dispuse in 2 moduri:
- compact – in partea centrala a oaselor lungi si la
periferia oaselor late si scurte
- spongios – la extremitatile oaselor lungi si in
interiorul oaselor late si scurte.
4. t conjunctiv fluid – sangele.

c. Tesuturile musculare
1. t. muscular striat – se afla in muschii scheletici si in musculatura unor organe interne
(limba, faringe, laringe)
2. t. muscular neted – localizat in peretii organelor interne.

d. Tesutul nervos
- format din neuroni si celule gliale.
Neuronii – celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor nervoase; ei primesc,
prelucreaza, memoreaza si transmit informatii
- un neuron este format din : - corp celular

41
 - prelungiri : - axon
- dendrite
Celulele gliale – au rol in sprijinirea activitatii neuronilor, sustinerea si hranirea neuronilor,
fagocitarea neuronilor distrusi.

FUNCTII DE NUTRITIE

-asigura prelucrarea si transportul substantelor in organism prin -hranire

-respiratie
-circulatie
-excretie
-toate organismele preiau din mediu o sursa de carbon.

Moduri fundamentale -NUTRITIE AUTOTROFA

de nutritie -NUTRITIE HETEROTROFA

Nutritia autotrofa –consta in sinteza substantelor organice pornind de la carbon anorganic ,la
dioxid de carbon.
Nutritia heterotrofa –consta in hranirea cu substante organice produse de alte organisme

Nutritia autotrofa -dupa sursa de energie exista 2 tipuri de nutritie autotrofa.

1.FOTOSINTEZA –utilizeaza energia luminii

2.CHEMOSINTEZA utilizeaza energia rezultata din oxidarea unor
substante anorganice
din mediu.

FOTOSINTEZA

lumina
CO2 +H2O+saruri minerale .......................... substante organice + O2
clorofila

-prin fotosinteza se hranesc algele si plantele verzi

-frunza –principalul organ al plantei cu rol in asimilatia clorofiliana.

CHEMOSINTEZA

-este procesul fiziologic prin care sunt sintetizate substantele organice folosind energia chimica
Bacteriile chemosintetizante au fost grupate in:
1.Bacterii sulfuroase
2.Bacterii nitrificatoare
3.Bacterii metanogene

42
 1. Bacteriile sulfuroase- se intalnesc pe fundul apelor statatoare
-au rolul de a reduce hidrogenul sulfurat care este toxic pentru
alte organisme

2. Bacteriile nitrificatoare – se intalnesc in soluri sau pe fundul diferitelor bazine

acvatice
-au rolul de a reduce amoniacul,contribuind astfel la
circuitul azotului
in natura
3. Bacteriile metanogene – se intalnesc in namolul de pe fundul baltilor si al
mlastinilor si in
stomacul animalelor rumegatoare
- au rolul de a reduce dioxidul de carbon in absenta
oxigenului pana la
metan
CO2+4H2 =>.CH4+2H2O

NUTRITIA HETEROTROFA

-consta in hranirea cu substante organice produse de alte organisme

-poate fi -nutritie saprofita
-nutritie parazita
-nutritie simbionta

Nutritia saprofita –organismele saprofite se hranesc cu substante organice preluate din

organismele
vegetale si animale moarte
-dupa substantele organice utilizate se clasifica in;
a) saprofite specializate- utilizeaza o a anumita substanta
b)saprofite omnivore – utilizeaza o gama variata de
substante

Importanta saprofitelor –au rol in descompunere

-au rol in distrugerea unor poluanti
-reprezinta sursa de antibiotice

Nutritia parazita - organismele se hranesc cu substante organice preluate direct din

corpul plantelor
si animalelor vii
-organismele parazite sunt reprezentate de unele specii de bacterii ce
produc
bacteroize ,ciuperci inferioare si superioare ceproduc micoze

43
 Nutritia simbionta –simbioza este o asociere intre doua specii una autotrofa si una
heterotrofa
- este specifica licheniloe,micorizelor,nodozitatilor.

Lichenii –asociere intre o alga si o ciuperca

Micorize –asociere intre radacinile unor plante ( brad,stejar) si ciuperci
Nodozitati- asociere intre radacinile plantelor de leguminoase si bacterii
fixatoare de azot

DIGESTIA LA ANIMALE

Animalele au o digestie exclusiv heterotrofa.Digestia consta in prelucrarea hranei pana cand

substantele nutritive sunt aduse la forma cea mai simpla in vederea utilizarii lor.
Digestia este de doua tipuri: Digestie intracelulara
Digestie extracelulara

Digestia intracelulara –este intalnita la protozoare,spongieri,celenterate

Digestia extracelulara –se realizeaza la nivelul tubului digestiv glandelor anexe

Alcatuirea sistemului digestiv -tub digestiv

la mamifere -glande anexe

Tub digestiv -cavitate bucala

-faringe
-esofag
-stomac
-intestin subtire
-intestin gros
-anus

Glande anexe- glande salivare

-ficat
-pancreas

Cavitatea bucala- sectorul de receptie al hranei

-aici se intalnesc organele specializate in taierea, maruntirea si
amestecarea hranei (dintii si limba)

44
 -majoritatea mamiferelor prezinta o dentitie formata din urmatoarele
tipuri de dinti:
-incisivi
-canini
-premolari
-molari
Limba - este un organ musculos cu rol in prinderea hranei,masticatie si deglutitie
- pe limba se deschid papilele gustative ce au in componenta lor receptori
pentru gust numiti
muguri gustativi
-papilele gustative receptioneaza gustul dulce si sarat pe varful limbii,gustul acru pe
marginile laterale ale limbii,gustul amar la baza limbii
-in cavitatea bucala se deschid si cele 3 perechi de glande salivare:
-glande parotide
-glande submaxilare
-glande sublinguale

Rezultatul tuturor proceselor de la nivelul cavitatii bucale este transformarea hranei in bol
alimemtar,care prin deglutitie (inghitire) trece din cavitatea bucala in faringe apoi in esofag si
ajunge in stomac.

Faringele este un segment al tubului digestiv la nivelul caruia se intalnesc caile

digestive si respiratorii.

Esofagul -se afla in continuarea faringelui si se deschide in stomac prin orificiul

cardia.
Stomacul -localizat in regiunea superioara a cavitatii abdominale sub diafragma
-majoritatea mamiferelor au un stomac unicameral,doar mamiferele
erbivore rumegatoare prezinta un stomac tetracameral alcatuit din 4
compartimente:foios,burduf,cheag,ciur
-stomacul unicameral poate fi mai voluminos sau mai putin voluminos in
functie de modul de hranire.
-erbivorele si carnivorele au un stomac mai mare iar omnivorele au un
stomac de dimensiuni potrivite
- stomacul comunica cu esofagul prin orificiul cardia si cu intestinul subtire
prin orificiul pilor
- in interior stomacul este captusit cu o mucoasa gastrica in care se deschid
glandele gastrice care secreta sucul gastric .

DIGESTIA GASTRICA

-bolul alimentar ajunge in stomac prin orificiul cardia

-la nivelul stomacului se desfasoara transformari mecanice,fizice,chimice
-sucul gastric actioneaza asupra continutului cu ajutorul enzimelor existente in compozitia
sa,dar si cu ajutorul acidului clorhidric.

45
-enzimele continute in sucul gstric sunt: -labfermentul.pepsina,lipaza gastrica
-continutul stomacului transformat intr-o pasta trece in intestinul subtire prin orificiul pilor.

Intestinul subtire –la mamifere are dimensiuni variabile in functie de modul de

hranire
-erbivorele au cel mai lung intestin subtire
-carnivorele au intestinul subtire de dimensiuni medii
-omnivorele au cel mai scurt intestin subtire
-este alcatuit dintr-o portiune fixa-duoden si mai multe anse
intestinale
-comunica cu stomacul prin orificiul pilor
-comunica cu intestinul gros prin valvula ileocecala
-la nivelul intestinului subtire se definitiveaza procesul de
digestie intestinala

Intestinul gros -la trecerea dintre intestinul subtire spre cel gros se afla o valvula
ileocecala ce permite trecerea continutului intr-o singura directie.
-sub valvula se afla o portiune numita cecum
-la cal si iepure cecumul este foarte voluminos
-deasupra valvulei incepe colonul

DIGESTIA INTESTINALA

- se realizeaza sub actiunea concomitenta a 3 sucuri digestive - bila

-sucul pancreatic
-sucul intestinal
Bila –secretata de celulele hepatice din structura ficatului
-este un lichid de culoare galben-verzui
-contine-apa, saruri biliare, picmenti biliari, acizi biliari, colesterol, lecitina
-nu contine enzime

Sucul pancreatic- este un suc digestiv secretat de pancreas

-contine apa, mucus, bicarbonati, ioni minerali, enzime
proteolitice, lipolitice, glicolitice.

Sucul intestinal –este secretat de glande situate in grosimea peretelui intestinal

Ficatul – situat in cavitatea abdominala sub diafragma,in dreapta stomacului

-este format din lobi iar acestia din lobuli
-primeste sange din 2 surse 1.prin artera hepatica primeste sange
incarcat cu oxigen---.> circulatie nutritiva
2.prin vena porta primeste sange
neoxigenat incarcat cu nutrimente-- circulatia functionala

46
 Pancreasul –o glanda mixta situata sub stomac
-are o parte endocrina ce secreta hormoni
-are o parte exocrina ce secreta suc pancreatic

Boli ale sistemului digestiv la om

Boli Cauze Manifestari Prevenire

Gastrita - Iritatii produse de - Apare brusc cu:
alcool, tutun, substante indispozitie, greata, - Evitarea unei
caustice regurgitari, dureri alimentatii bogate in
- Consumul de gastrice, dureri de condimente iuti
alimente alterate cap, varsaturi - Evitarea consumului
- Supraincarcarea de alimente prajite,
stomacului insuficent mestecate,
- Mancaruri fierbinti prea fierbinti sau prea
Ulcerul gastro- - Actiunea coroziva a Leziune unica sau reci, alterate
duodenal HCl multipla in stomac - Evitarea consumului
- Prezenta bacteriei sau duoden abuziv de alcool
Helycobacter pylori - Evitarea tutunului
Hepatita Virusurile hepatice - Tulburari digestive - Conservarea
- Icter alimentelor in
- Materii fecale frigidere, departe de
decolorate actiunea rozatoarelor
- Urina inchisa la sau a insectelor
coloare - Prelucrarea
- Obosela alimentelor in
- Marirea volumului conditii de maxima
ficatului igiena
Toxiinfectii Toxine prin consum de - Asigurarea igienei
alimentare ciuperci neavizate, oua apei potabile
de rata fara a fi fierte - Spalarea pe maini
10 minute, lapte inaintea meselor si
nefiet, alimente dupa folosirea
alterare toaletelor
- Mentinerea igienei
dintilor si a gurii

RESPIRATIA IN LUMEA VIE

47
- Respiratia reprezinta procesul de oxidare (ardere ) a substantelor organice la nivel celular cu
eliberare de energie.
- Exista 2 tipuri de respiratie: aeroba si anaeroba.

Respiratia aeroba
-consta in oxidarea substantelor organice cu ajutorul oxigenului liber din aer, apa, sol
- ecuatia chimica a respiratiei aerobe este:
Substante organice + O2 → CO2 +H2O + energie
- se desfasoara in celula, la nivelul mitocondriilor
- caracteristici: - oxidarile se fac cu ajutorul oxigenului
- arderile sunt complete
- rezulta produsi finali reprezentati de CO2 si H2O
- se elibereaza o mare cantitate de energie
- energia eliberata se inmagazineaza in molecule de ATP.

Respiratia anaeroba
- consta in oxidarea partiala a substantelor organice, in lipsa oxigenului.
- ecuatia chimica a respiratiei anaerobe este:
Substante organice → produs intermediar +CO2 + energie
- este intalnita la unele bacterii si ciuperci, dar poate fi prezenta si in tesuturile plantelor
superioare.
- caracteristici: - oxidarile se realizeaza in absenta oxigenului
- arderile sunt incomplete
- rezulta si produsi intermediari ce mai contin inca energie
- nu rezulta apa
- cantitatea de energie eliberata este mica.
- procesul de respiratie anaeroba la microorganisme se numeste si fermentatie. In functie de
produsii care se formeaza, fermentatiile pot fi: fermentatii alcoolice, fermentatii lactice,
fermentatii acetice.

Respiratia la plante
- este aeroba, rar anaeroba
- este mai intensa in frunze, flori, meristeme unde nevoile energetice sunt mai mari.

Respiratia la mamifere
- prezinta 3 etape:
a) pulmonara, ce consta in ventilatia pulmonara si schimbul de gaze
b) sangvina, ce consta in transportul gazelor respiratorii de la plamani la celeule si invers
c) celulara, ce consta in degradarea substantelor organice cere reprezinta fenomenul esential al
respiratiei.

- etapa pulmonara are loc la nivelul sistemului respirator care, la mamifere, este format din:
1. cai respiratorii extrapulmonare
2. plamani

- caile respiratorii extrapulmonare:

48
 - sunt reprezentate de : cavitatile nazale, faringe, laringe, trahee si bronhii
primare.
- au rolul de a conduce aerul, de a-l umezi, incalzi si purifica.
- plamanii: - sunt situati in cavitatea toracica
- sunt acoperiti de doua membrane subtiri denumite pleure ( parietala si viscerala )
- sunt alcatuiti din lobi, segmente si lobuli
- lobul contine bronhiole, ce se ramifica in canale aeriene, care la capete se dilata si
formeaza sacii aerieni cu alveole pulmonare.
- Ventilatia pulmonara consta in improspatarea aerului din plamani si se realizeaza prin doua
miscari respiratorii : inspiratia si expiratia.
- Inspiratia: - proces activ care consta in patrunderea aerului in alveole si cresterea volumului
cavitatii toracice.
- Expiratia: - proces pasiv, ce consta in relaxarea muschilor inspiratori.
- Boli ale sistemului respirator

Boli Cauze Manifestari Prevenire

Bronsita Inflamarea mucoasei a) tuse uscata
arborelui bronsic chinuitoare, dureri de - Aerul respirat trebuie
cap, febra sa indeplineasca
b) tuse umeda cu anumite coditii:
expectoratii temperatura 18 - 20ºC,
Laringita Inflamarea mucoasei - Vorbirea ragusita umiditate, puritate
laringelui pana la disparitia
vocii pentru scurt - Calirea organismului
timp prin apa, aer, soare
- Senzatie de arsura
in gat - Imbracaminte
- Tuse seaca adecvata conditiilor de
Astmul bronsic Provocat de spasmul Senzatii de sufocare mediu
bronhiilor sub in crize care survin in
influenta particulelor special noaptea - Alimentatie
de praf, de peri, de echilibrata
lana etc
Pneumonie - Microbi - Temperatura ridicata - Evitarea surselor de
- Favorizata de frig, - Tuse seaca, infectii
umezeala, surmenaj chinuitoare
- Junghi toracic - Vaccinarea
TBC Bacilul Koch - Stare generala antituberculoasa
proasta
- Lipsa poftei de
mancare
- Scaderea capacitatii
de munca

CIRCULATIA IN LUMEA VIE

49
- asigura transportul de gaze, substante si mesaje chimice prin corpul organismelor vegetale si
animale.

Circulatia la plante
- consta in transportul sevei brute si sevei elaborate.

-absorbtia apei si a sarurilor minerale:

- la plantele subacvatice absorbtia apei se realizeaza prin toata suprafata corpului
- la plantele terestre absorbtia apei se realizeaza prin perisorii absorbanti dispusi in
apropierea varfului radacinii
- absorbtia apei este un proces pasiv, numit osmoza.
- absorbtia sarurilor minerale se face pasiv, prin difuziune, sau activ prin “pompele de
ioni”.

-Circulatia sevei brute:

- seva bruta reprezentata de apa si substantele minerale absorbite de perisorii absorbati
circula prin vasele lemnoase ale organelor vegetative de la radacina pana la frunze.
-Circulatia sevei elaborate:
- seva elaborata (apa si substantele organice produse prin fotosinteza ) circula prin
vasele liberiene ale plantelor de la frunze spre toate celelalte organe.

Circulatia la mamifere
- mediul intern al mamiferelor:
- este format din totalitatea lichidelor corpului aflate in afara celulei.
- principalele componente ale mediului intern al animalelor sunt :sangele, limfa si
lichidul interstitial

- Sangele
- principalul component al mediului intern al mamiferelor
- transporta gaze, substante nutritive, metaboliti, intervine in apararea organismului
- este format din plasma si elemente figurate.
-Plasma: - reprezinta 55-60% din volumul sangelui
- contine apa ( 90% ), substante organice ( 9% ), substante anorganice (1%)
- Elementele figurate: - reprezinta 40-45% din volumul sangelui
- sunt reprezentate de eritrocite, leucocite si trombocite.
- Eritrocitele (hematiile): - celule anucleate, de forma unor lentile biconcave
- contin hemoglobina
- au rolul de a transporta gazele respiratorii sub forma unor
combinatii labile ale hemoglobinei.

- Leucocitele: - celule nucleate de diferite forme si dimensiuni

- participa la apararea organismului (imunitate), fie prin producerea de
anticorpi, fie prin fagocitoza.
- Trombocitele: - sunt reprezentate de fragmente celulare cu citoplasma si membrana,
dar fara nucleu
- au rol in procesele de coagulare a sangelui.

50
- Sistemul circulator la mamifere
-este alcatuit din inima si un sistem de vase reprezentat de artere, capilare, vene.
- Inima – este situata in cavitatea toracica, intre cei doi plamani
- este un organ musculos si cavitar
- peretele inimii este format din trei straturi :
- endocardul: - captuseste cavitatile inimii fiind reprezentat de un
epiteliu simplu.
- miocardul: - este stratul cel mai dezvoltat, reprezinta muschiul inimii
fiind format din tesut muscular de tip cardiac.
- epicardul: - este o membrana subtire ce reprezinta foita interna a
pericardului.
- in interior inima prezinta cavitati reprezentate de:
- doua atrii ( drept si stang) dispuse la baza inimii
- doua ventricule ( drept si stang ) dispuse la varful inimii.

- Sistemul de vase :
- este reprezentat de:
- artere – vase ce transporta sangele de la inima.
- vene – vase ce aduc sangele la inima.
- capilare – vase mici, subtiri, ce fac legatura intre artere si vene si la
nivelul carora se realizeaza schimburile efective de gaze si substante dintre sange si celule.

- Circulatia la mamifere este inchisa, dubla, completa.

- Circulatie inchisa : - sangele circula numai printr-un sistem circulator inchis de vase.
- Circulatie completa : - sangele oxigenat nu se amesteca cu sangele neoxigenat.
- Circulatie dubla : - intr-un circuit complet sangele trece de doua ori prin inima.
- presupune existenta a doua circuite separate, dar interconectate intre ele
reprezentate de marea circulatie si mica circulatie.

- Marea circulatie:
- transporta sange oxigenat de la inima catre toate organele
- incepe din ventriculul stang ( VS ) de unde pleaca artera aorta cu sange oxigenat
- dupa cedarea O2 si incarcarea cu CO2, sangele neoxigenat este preluat de vene si
transportat in atriul drept ( AD) al inimii prin venele cave superioara si inferioara.

Artera aorta Vene cave

Inima ( VS ) —————— > Corp ———————— > Inima ( AD )
Sange oxigenat Sange neoxigenat

- Mica circulatie:
- transporta sange neoxigenat de la inima pentru a fi oxigenat

51
 - incepe din ventriculul drept ( VD ) de unde pleaca artera pulmonara cu sange
neoxigenat la plamani
- dupa oxigenare la nivelul plamanilor, sangele este transportat de venele pulmonare in
atriul stang al inimii. ( AS ).

Artera pulmonara Vene pulmonare

Inima ( VD ) ———————— > Plamani ——————— > Inima ( AS )
Sange neoxigenat Sange oxigenat

- Boli ale sistemului circulator la om:

Boli Cauze Manifestari Prevenire

Varicele Ortostationarismul - Atrofii musculare
indelungat - Ulceratii ale - O viata ordonata fara
gambelor excese de alcool,
- Edeme cronice tutun, consum de
masive droguri
Ateroscleroza - Infiltrarea peretilor - Scaderea
artelelor lari cu lipide, elasticitatii vaselor - Evitarea tensiunii
colesterol - Micsorarea psihice si a ritmului
- Sedentarismul calibrului vaselor neregulat si incordat
- Fumatul - Cresterea tensiunii de viata si de munca
arteriale
Hipertensiunea - Factori: glandulari, - Depasirea valorilor - Evitarea
arteriala vasculari, renali, normale ale sedentarismului
nervosi tensiunii arteriale
- Ameteli, dureri - Evitarea
puternice de cap, supraalimentatiei si a
oboseala, dureri in alimentelor bogate in
piept, tulburari de lipide
vedere
- Paralizii ale - Controlul greutatii
membrelor corporale
- Hemoragie
cerebrala - Inbracamintea si
Infarctul miocardic - Fumatul - Astuparea arterei incaltamintea sa nu
- Eforturi fizice coronariene cu un afecteze buna
- Enervari, emotii cheag de sange circulatie
- Stari de raceala - Anghina pectorala
pronuntata

52
Accidentul vascular - Ateroscleroza - Paralizii
- Hipertensiune dupa - Pareze
infarctul miocardic - Tulburari
senzoriale de
vorbire, de memorie
- Coma

EXCRETIA IN LUMEA VIE

- Excretia reprezinta functia de nutritie prin care organismele vii elimina:

-substante rezultate prin dezasimilatie
- substante aflate in exces
-substante straine
-substante cu rol chimic

- Excretia la plante se realizeaza prin transpiratie si gutatie.

Transpiratia – consta in eliminarea apei sub forma de vapori.
- principalul organ al plantelor superioare prin care se realizeaza
transpiratia
este frunza.
- intensitatea transpiratiei este determinata de gradul de deschidere
al ostiolelor stomatelor si de desfasurarea procesului de fotosinteza.
- importanta transpiratiei - previne si impiedica supraincalzirea
plantelor
- asigura circulatia sevei brute spre frunze
- mentine ostiolele deschise, asigurand
schimburile de gaze necesare fotosintezei si respiratiei.
Gutatia - reprezinta fenomenul de eliminare a apei sub forma de picaturi
-se realizeaza cand solurile sunt foarte bine aprovizionate cu apa iar
aerul este cald si umed.

- Excretia la mamifere:
- Produsul principal de excretie la mamifere este urina care se formeaza si se elimina
prin intermediul sistemului excretor.
Sistemul excretor la mamifere este alcatuit din:
-rinichi
-cai urinare - uretere
- vezica urinara
- uretra
- Rinichii sunt 2, situati in partea dorsala a cavitatii abdominale, de o parte si de alta a
coloanei vertebrale. In interiorul rinichiului se gaseste parenchimul renal dispus in 2 zone:
zona corticala si zona medulara. Unitatea structurala si functionala a rinichilor este nefronul.
Nefronul este alcatuit din:-corpuscul renal(Mapighi) - capsula Bowman
- glomerul renal
-tub urinifer

53
- La nivelul nefronilor are loc procesul de formare a urinei prin urmatoarele fenomene:
-filtrarea glomerulara
-reabsorbtia tubulara
-secretia tubular

- Boli ale sistemului excretor.

Boli Cauze Manifestari Prevenire

Litiaza urinara Tulburari de - Formarea de calculi - Alimentatie
metabolism al apei si in sistemul urinar, echilibrata
al sarurilor minerale care provoaca leziuni - Igiena
ale cailor urinare, corespunzatoare a
hemoragii, febra, organelor excretoare
greturi, varsaturi - Sa nu se faca abuz de
Insuficienta renala - Intoxicatii - Incetarea brusca si medicamente
acuta - Infectii completa sau aproape - Evitarea frigului si a
- Diaree prelungita completa a functiei caldurii exagerate
- Hemoragii rinichiului
- Nu se mai produce
urina - anurie

FUNCTII DE RELATIE

Sensibilitatea si miscarea la plante

Sensibilitatea este proprietatea organismelor de a reactiona la informatiile primate din

mediu. Plantele raspund la stimuli prin mai multe tipuri de miscari:
1. tropisme - miscari ale organelor vegetale, orientate in functie de directia
sursei de stimuli
-in functie de natura excitantului intalnim:
- fototropism - excitantul reprezentat de lumina
- geotropism – excitant - forta gravitationala
- hidrotropism – excitant - apa
- chimiotropism – excitant - substante chimice
2. tactisme - miscari ale celulelor mobile
3. nastiile - miscari neorientate ce depind de intensitatea stimulilor
Ex. de nastii: - deschiderea florilor de zorele la lumina
-deschiderea florilor de regina noptii cand se intuneca
-deschiderea florilor de lalea la caldura.

54
Sensibilitatea la animale

Organele de simt sunt organe specializate ce au in structura lor receptori la nivelul

carora informatiile din mediul intern si extern sunt transformate in impuls nervos. Dupa tipul
stimulilor specifici receptorii sunt: - fotoreceptori - se gasesc in ochi
-fonoreceptori - se gasesc in urechi
-mecanoreceptori - se gasesc in piele
-chemoreceptori - se gasesc la nivelul limbii si cavitatii nazale

OCHIUL LA MAMIFERE

-are rol in captarea razelor luminoase si transformarea lor in impuls nervos

Alcatuire: - glob ocular
- organe anexe
Globul ocular format din: - tunici
- sistem optic
- sistem receptor
Tunicile sun 3: 1. sclerotica
2. coroida
3. retina
Sclerotica se gaseste la periferie, are rol protector, in partea anterioara prezinta cornea
transparenta.
Coroida se gaseste la mijloc, are rol de nutritie, anterior prezinta corpul ciliar si irisul ce are in
centru un orificiu denumit pupila.
Retina este tunica interna, contine celule fotoreceptoare.
Sistemul optic este format din medii transparente cum ar fi: - cornee
- umoare apoasa
- cristalin
- umoare sticloasa

Sistemul receptor are rolul de a transforma energia luminoasa in impulsuri nervoase fiind
format din:
-celule cu conuri - care sunt raspunzatoare pentru vederea diurna si perceperea culorilor,
- se gasesc in pata galbena.
-celulele cu bastonase - sunt raspunzatoare pentru vederea nocturna.
Defecte ale vederii: -miopie
-hipermetropie
-astigmatism
-strabism.

55
 URECHEA LA MAMIFERE

Asigura receptionarea undelor sonore transmise prin aer sau apa.

Este formata din: -urechea externa
-urechea medie
-urechea interna
Urechea externa cuprinde pavilionul si conductul auditiv extern, este despartita de urechea
medie prin timpan
Urechea medie comunica cu faringele prin trompa lui Eustachio, spre urechea externa se
gaseste membrana timpanica, iar spre urechea interna se gasesc 2 ferestre, ovala si rotunda. Tot
aici intalnim un lant de oscioare format din ciocanel, nicovala si scarita.
Urechea interna se gaseste intr-o cavitate a osului temporal. Este formata din:
-labirint osos: - vestibul osos,
- melc osos,
- 3 canale semicirculare osoase
-labirint membranos: - utricula si sacula,
- 3 canale semicirculare membranoase
- melc membranos.
Particularitatile urechii la vertebrate: - pestii au numai ureche interna
- amfibienii au si ureche medie
- reptilele au timpanul putin retras
- pasarile prezinta conduct auditiv
Urechea interna contine receptorii pentru auz si echilibru.

PIELEA

-indeplineste urmatoarele functii:- de protectie

- de reglare a temperaturii
- de excretie
- de organ de simt
-contine numerosi receptori tactili, receptori termici si receptori pentru durere
-pestii au in tegument un organ de simt special numit linia laterala, ce sesizeaza curentii de
apa.

LIMBA

- contine numerosi receptori tactili, termici dar si receptori pentru gust

- receptorii pentru gust sunt reprezentati de mugurii gustative.
- gustul are rol in alegerea hranei si evitarea unor substante daunatoare.

56
 NASUL

-cavitatile nazale sunt captusite cu mucoasa respiratorie cu rol in conditionarea aerului si cu

mucoasa olfactiva -receptorul mirosului.
- Mirosul permite detectarea diferitelor substante a caror prezenta are o semnificatie de hrana si
pericol. La diferite vertebrate simtul mirosului este dezvoltat diferit.

SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE

Mamiferele sunt cele mai evaluate animale.

Sistemul nervos este format din – sistem nervos central - creierul
- maduva spinarii
- sistem nervos periferic - nervi
- ganglioni nervosi
- face legatura intre sistemul nervos central si
organele corpului.
Din punct de vedere functional sistemul nervos se imparte in:
-sistem nervos somatic - integreaza organismul in mediul de viata
-sistem nervos vegetativ - coordoneaza activitatea organelor interne
Traseul pe care il urmeaza informatia in timpul unui reflex se numeste arc reflex si are 5
componente -receptori, cale aferenta, centrii nervosi, cale eferenta, efectori.

MADUVA SPINARII – este localizata in canalul vertebral

- este protejata de 3 meninge - duramater
- arahnoida
- piamater
- in sectiune transversala, maduva spinarii prezinta - substanta
cenusie
- substanta alba
Substanta cenusie are forma literei H cu 2 coarne posterioare cu neuroni senzitivi, 2 coarne
anterioare cu neuroni motori si 2 coarne laterale cu neuroni vegetativi.
Substanta alba este dispusa la periferie si indeplineste functia de conducere a impulsurilor
nervoase.
Functiile maduvei spinarii sunt: - functia reflexa
- functia de conducere
Reflexele care au centrii nervosi in maduva se numesc reflexe medulare si sunt: reflexe
somatice si reflexe vegetative.
Functia reflexa este realizata de centrii nervosi din substanta cenusie.
Functia de conducere este realizata de substanta alba prin cai ascendente si descendente.

57
ENCEFALUL
-este adapostit in cutia craniana
-este format din - trunchi cerebral
- cerebel
- diencefal
- emisfere cerebrale
Trunchiul cerebral – are forma de trunchi de piramida si este situat in prelungirea maduvei
- este alcatuit din – bulb rahidian
- puntea lui Varolio
- mezencefal
-prezinta substanta cenusie ce este dispusa in interior sub forma de nuclei
si substanta alba la periferie.
Reflexele care au centrii la nivelul trunchiului cerebral sunt reflexe inascute si nu pot fi
modificate, de aceea se numesc reflexe neconditionate.

DIENCEFALUL
-este in continuarea trunchiului cerebral
-in partea inferioara a diencefalului, numita hipotalamus, se afla nuclei vegetativi ce au
urmatoarele functii: regleaza temperatura, continutul in apa al organismului, pofta de mancare.

EMISFERELE CEREBRALE
-sunt cele mai voluminoase component ale encefalului
-sunt 2 separate printr-un sant interemisferic
-prezinta substanta cenusie si substanta alba
-substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta cerebrala
Reflexele conditionate sunt comportamente dobandite, invatate in timpul vietii, sunt specific
fiecarui individ. Emisferele cerebrale realizeaza activitatea nervoasa superioara.

Boli ale sistemului central la om

Boli Cauze Manifestari Prevenire

Parkinson - Degenerarea - Rigiditatea
progresiva a musculara - Practicarea unui
sistemului nervos generalizata regim de viata
extrapiramidal - Tremurari la maini rational in care sa
si la picioare alterneze activitatea
- Mers rigid cu pasi cu odihna
mici

58
Paralizia Inflamatia sau -Monoplegie – - Prevenirea
leziunea unui nerv paralizia unui surmenajului
membru
- Hemiplegie – - Evitarea consumului
paralizia jumatatii excesiv de tutun,
inferioare sau alcool, cafea
superioare
- Tetraplegie – - Evitarea consumului
paralizia tuturor de droguri
membrelor
Epilepsia Infectii acute - Convulsii, pierderea - Asigurarea unei
Malformatii cunostintei, agitarea bune nutritii
congenitale membrelor
Traumatisme craniene - Intepenirea
Alcoolism corpului, incetinirea
Tumori cerebrale respiratiei
- Coma
Scleroza in placi Nu are cauza clara Leziuni si cicatrici
sub forma de placi in
substanta alba

Miscarea la animale

-Sistemul locomotor la mamifere este alcatuit din:

- Sistemul osos
- Sistemul muscular

Sistemul osos cuprinde totalitatea oaselor.

Oasele – sunt organe dure şi rezistente;
- împreună cu articulaţiile formează scheletul.
Scheletul se grupează în: - scheletul capului
- scheletul trunchiului
- scheletul membrelor– anterioare– scheletul centurii scapulare
( omoplat si clavicula)
- scheletul membrului propriu-zis:
bratului ( humerus), antebratului ( radius si ulna), mainii ( carpiene,
metacarpiene si falange)
- posterioare – scheletul centurii pelvine ( 2 oase
coxale)
- scheletul membrului propriu-zis:
coapsei (femur), la genunchi, rotula, gambei ( tibie si fibula), piciorului ( tarsiene,
metatarsiene si falange).

Sistemul muscular cupride totalitatea muschilor din organism.

Muschii scheletici se impart in: - muschii capului

59
 - muschii gatului
- muschii trunchiului
- muschii membrelor anterioare – muschii umarului – deltoid
- muschii bratului – biceps,
triceps
- muschii antebratului – flexori
si extensori
- muschii palmei
- muschii membrelor posterioare – muschii centurii pelviene –
fesieri
- muschii coapsei – croitor,
aductori, cvadriceps femural
- muschii gambei –
gastrocnemieni
- muschii piciorului
Dupa modul in care se sprijina pe sol, mamiferele terestre au modificari in regiunea labelor
putand fi:
1. plantigrade, calca ape toata talpa, ex. arici, urs ,om
2. digitigrade, calca ape degete, ex. pisica, lupul
3. unguligrade, se sprijina pe varful degetelor protejate de copite, ex. porc, oaie, cal.
Mamiferele acvatice au forma corpului hidrodinamica, membrele sunt reduse, iar locomotia se
bazeaza pe ondularea corpului, ex. foca, delfinul.
Mamiferele aeriene au falange lungi si subtiri ce sustin membrana aripii; restul scheletului are
oase foarte usoare, sternul este insa marit, deoarece pe el se insereaza pectorali puternici, care
misca aripile, ex. liliacul.

La om scheletul este adaptat la locomotia bipeda:

- apare curbura plantar ( scobitura din talpa )
- se lungesc oasele coapsei si ale gambei
- se largeste centura pelviana
- coloana vertebrala este curbata in forma de S ( asigura elasticitatea).

FUNCTIA DE REPRODUCERE

-Reprezinta capacitatea organismelor de a da nastere la urmasi asemanatori cu parintii.

I. Reproducerea la plante
Poate fi:
A. asexuata – nu implica formarea gametilor si procesul de fecundatie
B. sexuata – cand implica formarea gametilor si procesul de fecundatie

A. Reproducerea asexuata la plante

- se poate realize prin:
a) structuri specializate ( spori ), ce se formeaza prin meioza, de ex. la muschi si ferigi.
b) organe vegetative:

60
 - specializate pentru reproducere, ex. grausorul are muguri care cad pe sol si pot genera
noi plante.
- au secundar functia de reproducere, de ex. bulbii, rizomii, tuberculii.
Planta nou formata mosteneste in intregime informatia ereditara a plantei mama, fara
recombinare genetica.
Reproducerea prin organe vegetative se poate realize prin metode:
1. simple:
- despartire, ex. bujor, margareta
- separarea radacinilor tuberizate, ex. dalie
- stoloni, ex. capsuni
- rizomi, ex. iris, menta
- bulbi, ex. lalea, zambila, narcisa, usturoi
- tuberculi, ex. cartof

2. complexe:
- butasire, ex. vita de vie, salcie, trandafir, cactus
- marcotaj, ex. vita de vie, coacaz
- altoire, ex. pomi fructiferi, vita de vie

B. Reproducerea sexuata la angiosperme

Organul de reproducere sexuata este floarea.

a) Structura florii
- Alcatuire:
1. peduncul floral
2. receptacul – portiunea scurta pe care sunt fixate elementele florii:
a) invelisul floral:
- sepalele formeaza caliciul ( K ), de regula sunt verzi, dar pot fi s colorate ( ca
la iris )
- petalele formeaza corola
b) organele de reproducere:
- barbatesc, amdroceul ( A ), alcatuit din totalitatea stamielor formate din
filament si antena, in care se diferentiaza grauncioarele de polen ce contin gametii barbatesti
reprezentati de nuclei spermatici.
- femeiesc, gineceul ( G ), alcatuit din totalitatea carpelelor ( pistilelor ) formate
din ovar, stil si stigmat; in ovar se gasesc ovulele in care se diferentiaza gametul femeiesc,
reprezentat de oosfera.

Florile pot fi :
- hermafrodite – au ambele sexe
- unisexuate – fie pe plante diferite ( dioice ), ca la canepa, urzica, fie pe aceeasi planta
( monoice ), ca la porumb, nuc.
Adesea florile sunt grupate in inflorescente, de ex. rapita, marar, patlagina, grau.
Simetria florii poate fi : - radiala, ex. ghiocel

61
 - bilaterala, ex. pansele, mazare.

b) Fecundatia
- se produce in sacul embrionar, iar la angiosperme este dubla
- un nucleu spermatic se va contopi cu oosfera si va produce zigotul propriu-zis ( celula ou,
diploda ), din care se va forma embrionul
- al doilea nucleu spermatic se va contopi cu nucleul secundar ( diploid ) al sacului embrionar
si va rezulta zigotul accesoriu ( o celula triploida ) din care se va forma un tesut nutritive al
semintei numit albumen.
Dupa febundatie, ovulul care contine embrionul se transforma in samanta, iar ovarul se
transforma in fructul care contine samanta.

c) Samanta
Alcatuire :
- tegument seminal
- embrion
- endosperm secundar

d) Fructul
- tipuri reprezentative de fructe:
1. Frcute carnoase:
- drupe simple ( cu o singura samanta ) : cires, prun, cais
- drupe compuse : mur, zmeur
- bace ( cu mai multe seminte ) : tomate, vita de vie.
2. Fructe uscate:
a) Indehiscente ( care nu se deschid ):
- nuca – stejar, alun, fag
- achena – floarea-soarelui, chimen, papadie
- cariopsa – grau,orz, porumb
- samara – frasin, paltin, ulm.
b) Dehiscente ( care se deschid ):
- pastai – fasole, salcam, mazare
- silicve – rapita, varza
- capsule – mac, crin.

II. Reproducerea la om

A. Sistemul reproducator barbatesc este format din:

a) testicule ( gonadele barbatesti ), situate in scrot, alcatuite din lobuli ce contin numeroase
tuburi seminifere in care se produc, prin diviziune meiotica, spermatozoizi ( celule sexuale
haploide )
b) conducte genitale barbatesti – sunt niste tuburi care acumuleaza si conduc sperma; aceasta
este formata din spermatozoizi si lichid spermatic, sperma trece succesiv prin : canalul

62
epididimului, canalul deferent, canalul ejaculator ( care se varsa in uretra ), uretra ( care
strabate penisul; este si cale urinara si cale genitala )
c) glande anexe – vezicule seminale, pereche, colecteaza sperma pe masura ce este produsa de
testicule si secreta lichid spermatic
- prostata.
d) organe externe: - penisul ( organ copulator ).

B. Sistemul reproducator femeiesc este format din:

a) ovarele ( gonadele femeiesti ) sunt situate in cavitatea pelviana; contin in zona corticala
numerosi foliculi ovarieni aflati in stadii succesive de evolutie; lunar, un folicul ajunge la
maturitate, are loc meioza si va produce un ovul; ovulul va fi expulzat din ovar ( fenomenul se
numeste ovulatie ) si va fi preluat de trompa uterina
b) conductele genitale sunt reprezentate de trompele uterine ( aici poate avea loc fecundatia );
zigotul format se divide si va incepe dezvoltarea embrionara; intre timp, embrionul este impins
spre uter, cu care trompele uterine comunica.
c) uterul, organ impar, se deschide in vagin prin colul uterin; se pregateste sa primeasca
embrionul, care are aspectul unei gramezi de celule; embrionul se fixeaza in mucoasa uterului (
nidatie ); in jurul embrionului se formeaza o punga cu lichid ( sacul amniotic ), cu rol de
protectie si de hranire.
In peretele uterului se formeaza un organ temporar de hranire, numit placenta. Aceasta este
formata din doua retele vasculare separate de un spatiu ingust: o retea apartine embrionului,
cealalta, mamei. La acest nivel au loc schimburi respiratorii si nutritive intre mama si fat.
Intre placenta si embrion este cordonul ombilical prin vasele caruia circula sangele
embrionului. La nastere, cordonul ombilical se rupe. Fatul este hranit cu laptele produs de
glandele mamare.
d) vaginul – organ copulator
e) glandele anexe – glandele mamare
f) organe externe – vulva.

Boli cu transmitere sexuala

Boli Cauze Manifestari Prevenire

Sifilisul Treponema pallidum a) Sifilisul primar – - Evitarea relatiilor
( prezent in sange ) rana pe vagin sau pe sexuale cu personae
penis necunoscute
b) Sifilisul secundar - Folosirea
-eruptie rosie pe corp, prezervativului
febra, dureri de cap - Utilizarea seringilor
c) Sifilisul tertiar – si a acelor de unica
sunt afectate creierul folosinta
si inima

63
Gonoreea O bacterie - Scurgere galben – - Controlul donatorilor
verzuie din vagin de sange
- Senzatie de arsura la - Respectarea normelor
urinare de igiena prin folosirea
- Dureri abdominal corecta a WC-urilor
- Scurgere galben- - Intretinerea unei
verzuie din penis igiene corespunzatoare
Candidoza Ciuperca Candida - Scurgere vaginala organelor aparatului
albicans ( groasa, albicioasa- reproducator
poala alba)
- Inflamatia vulvei /
penisului
- Dureri si/ sau arsuri
la urinat
SIDA Virusul HIV - Depresie imuna
majora
- Dezvoltarea
infectiilor virale,
bacterine, micotice
- Aparitia de tumori
- Afectarea SNC

64
65