ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

CELULA ANIMALĂ ȘI
CELULA VEGETALĂ
PETRACHE ANA-MARIA DATA
PROFESOR: ATENA MARIN 11.12.2023
CLASA A.M.F. I
  Introducere

Ce este celula?

Celula este unitatea de bază structurală, funcțională și genetică a tuturor organismelor vii.
Aceasta a fost descoperită de către Robert Hooke. Este cea mai mică unitate a vieții, care poate fi
clasificată ca o vietate și este adesea numită bloc de viață.

Celulele animale sunt cele găsite la animale, iar celulele vegetale sunt cele pe care le putem găsi la
plante și alge.
Ambele celule sunt clasificate ca eucariote , deoarece au un nucleu definit în care este stocat
materialul genetic. În plus, există o membrană plasmatică, organite membranare, cum ar fi
mitocondriile și reticulul endoplasmatic, citoplasma și citoscheletul.
  Forma celulelor

Este corelată cu funcția îndeplinită si cu poziția în țesut, adică depinde de presiunea celulelor din
jur. Inițial este sferică apoi poate deveni cilindrică, prismatică, fusiformă, stelată, sau ramâne sferică
(adipocit, ovul, condrocitetc.).

 Dimensiunea celuleor

Dimensiunile celulelor variază în funcţie de rolul îndeplinit, de factorii mediului extern, de

starea fiziologică a organismului. În medie au dimensiuni cuprinse între 20-30 microni, dar sunt şi
celule de dimensiuni mari precum fibrele musculare striate scheletice, a căror lungime atinge 10-12 cm.
 Structura unei celule şi funcţiile elementelor componente

Celulele eucariote prezintă o membrană citoplasmatică ce delimitează citoplasma în care se găsesc organitele celulare (reticulul endoplasmic, aparatul Golgi,
lizozomii, mitocondriile, citoscheletul) şi nucleul.

•Membrana celulară
 Membrana celulară (plasmalema) este formată dintr-un bistrat de fosfolipide în care
sunt dispersate molecule proteice. Aceste molecule se pot mişca liber în bistratul
lipidic, ceea ce a atras denumirea de modelul „mozaicului fluid” pentru descrierea
structurii membranei celulare.
Cele două componente majore ale membranei plasmatice, proteinele şi fosfolipidele
sunt cele care permit sau nu ca o substanţă să intre sau să iasă din celulă. Astfel, substanţele
liposolubile vor trece direct prin bistratul lipidic, în timp ce substanţele hidrosolubile vor
traversa membrana prin intermediul proteinelor membranare

Fosfolipidele şi proteinele membranare îi conferă membranei proprietatea

de permeabilitate selectivă, adică unele substanţe pot trece prin membrană, în timp ce
altele nu.
2. Citoplasma
Citoplasma este masa celulară fundamentală situata între nucleu şi membrană. Este un sistem coloidal în care mediul de dispersie este apa iar faza
dispersată este ansamblul de micelii coloidale ce se gasesc în mişcare browniană.

În funcţie de gradul de organizare se disting 2 componente:

 Citoplasma fundamentală = hialoplasma = citosol – reprezentata de o solutie fluida sau gelatinoasa în care se gasesc în suspensie celelalte structuri
citoplasmatice; în hialoplasma exista o retea de filamente proteice = citoschelet care asigura forma celulei si miscarea ordonata a celorlalte componente
celulare.
 Citoplasma structurala – reprezentata de organite (=organele) celulare – structuri diferentiate ale citoplasmei care îndeplinesc diverse functii în cadrul
celulei. Acestea sunt de doua tipuri: comune tuturor celulelor si specifice, prezente numai in anumite celule, unde indeplinesc functii speciale.
Organitele comune tuturor celulelor:

 Reticulul endoplasmic
 Ribozomii
 Aparatul Golgi
 Mitocondriile
 Lizozomii
 Centrozomul
Organitele specifice:

 Miofibrilele
 Neurofibrilele
 Reticulul endoplasmic (RE) este un sistem de tubuli si cisterne aplatizate care face legatura intre nucleu si membrana
celulei. Este de doua tipuri: rugos (RER) sau granular si neted (REN).
Reticulul endoplasmic rugos (RER) isi datoreaza numele prezentei ribozomilor pe suprafata externa, fapt care determina
o imagine granulara, rugoasa, la microscopul electronic. Este format mai ales din cisterne aplatizate. Ele participa alaturi
de ribozomi la procesul de sinteza proteica si de fosfolipide.

Reticulul endoplasmic neted (REN) isi datoreaza numele

lipsei ribozomilor de pe suprafata externa. Este format mai ales
din tubuli. Functiile REN sunt diferite in functie de tipul
celular: sinteza de steroizi in glandele suprarenale si gonade,
distrugerea materialelor toxice din ficat, reglarea concentratiei
intracelulare de Ca2+ in muschi.
 Ribozomii sunt organite bogate in ribonucleoproteine, de forma unor granule ovale sau rotunde
(150-250 Å). Exista ribozomi liberi in matricea citoplasmatica si asociati reticulului endoplasmic
neted, care formeaza ergastoplasma (RER). Ribozomii reprezinta sediul sintezei proteice.

 Aparatul Golgi (dictiozomii) este un ansamblu de cisterne aplatizate, suprapuse,

localizat de obicei in apropierea nucleului. Rolul sau este de a prelua produsii de
sinteza din RER, produsi care vor fi supusi unor procese de maturare (secventiere,
glicozilare) si excretie extracelulara prin exocitoza.
  Mitocondriile sunt „centralele energetice” ale celulei. Ele convertesc energia stocata in
macromoleculele bogate in energie (lipide si glucide) in ATP folosit pentru toate
activitatile celulei. Au o forma ovoida, care se poate schimba in cursul deplasarii prin
celula. Prezinta o membrana externa si o membrana interna. Aceasta din urma este
pliata formand numeroase criste mitocondriale. Membrana interna este specializata in
conversii energetice.

Lizozomii sunt corpusculi sferici care contin enzime

hidrolitice, capabile practic sa digere orice tip de
macromolecula din celula. Membrana care inconjoara lizozomii
izoleaza aceste enzime de restul celulei. Rolul lor este de a
digera bacteriile periculoase si corpurile straine, particulele
fagocitate si organitele imbatranite.
 Centrozomul este situat in apropierea nucleului si se manifesta in timpul diviziunii
celulare. Este format din doi centrioli cilindrici, orientati perpendicular unul pe celalalt
si inconjurati de o zona de citoplasma vascoasa numita centrosfera. Centrozomul are
rol in diviziunea celulara. Lipseste in neuroni.

Organitele specifice:
 Miofibrilele
 Neurofibrilele
 Corpii Nissl (corpii tigroizi)
  Miofibrilele sunt elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare.

La microscopul electronic, miofibrilele apar constituite din doua tipuri de miofilamente: unele groase de
miozina si altele subtiri de actina.

Neurofibrilele constituie o retea care se intinde in citoplasna neuronului, in axoplasma si in dendrite.

Corpii Nissl sau corpii tigroizi sunt echivalenti ai ergastoplasmei pentru celula nervoasa.

In afara organitelor comune si specifice, in citoplasma se mai gasesc si incluziunile citoplasmatice, care au
caracter temporar si sunt reprezentate prin granule de substante de rezerva, produsi de secretie si pigmenti.
 2. Nucleul

Nucleul este cel mai important organit din celula, deoarece contine materialul genetic
organizat sub forma de cromozomi. Nucleul este delimitat de o membrana (anvelopa)
nucleara prevazuta cu pori si contine nucleoplasma cu 1-2 nucleoli. Informatia genetica
continuta in nucleu sub forma de cromatina este formata din ADN si proteine numite
histone. Cand celula se pregateste sa se divida, cromatina se condenseaza si formeaza
cromozomii.

Membrana nucleara, poroasa, este dubla, cu structura

trilaminata, constituita din doua foite, una externa spre matricea
citoplasmatica, ce prezinta ribozomi si se continua cu
citomembranele reticlului endoplasmic si o foita interna
aderenta miezului nuclear. Intre cele doua membrane exista un
spatiu numit spatiu perinuclear.
  Similar între celulele animale și vegetale

 Ambele celule sunt unități morfologice ale organismelor și îndeplinesc funcții de bază.
Ele sunt unitățile cele mai de bază ale tuturor ființelor vii și ambele îndeplinesc funcții
similare.
 Atât celulele vegetale, cât și cele animale sunt celule eucariote. Adică au un nucleu
care este organizat cu o acoperire care îi protejează, un citoschelet, numeroase organite
celulare și, spre deosebire de bacterii și arhee, au și un genom care este organizat și
ambalat în cromozomi.
 Ambele celule au o membrană plasmatică semipermeabilă care delimitează citoplasma și
servește drept protecție. Ai putea spune că este ca acoperirea celulei sau scutul care o
protejează.
 Ambele celule au dimensiuni cuprinse între 10 și 100 microni. Celulele animale sunt
de obicei mai mici decât celulele vegetale.
 Având în vedere dimensiunile lor mici, nu le puteți vedea cu ochiul liber, ci mai degrabă
necesită ajutorul unor microscoape.
Cu aceste puncte, putem spune că celulele animale și vegetale
sunt destul de asemănătoare. Cu toate acestea, după cum puteți
vedea, animalele și plantele nu au nicio legătură una cu alta. Ce
face ca aceste celule să fie diferite, astfel încât ființele vii să fie
diferite?
  Diferențele dintre celulele animale și cele vegetale


 Celulele vegetale au un perete celular în afara membranei plasmatice pe care animalele nu îl au.. Este
ca și cum ar fi un al doilea strat care îl acoperă mai bine. Acest perete îi conferă o rigiditate mare și o
protecție mai mare. Acest perete este alcătuit din celuloză, lignină și alte componente. Unele componente
ale peretelui celular au unele aplicații în domeniile comercial și industrial.
 Spre deosebire de celula animală, celula vegetală are în interior cloroplaste. Cloroplastele sunt acelea care
au pigmenți precum clorofila sau carotenul care permit plantelor să fotosintezeze.
 Celulele vegetale sunt capabili să-și producă propria hrană grație unor componente
anorganice. Acestea fac acest lucru prin fenomenul fotosintezei. Acest tip de nutriție se numește autotrofă.
 Celulele animale, pe de altă parte, nu posedă capacitatea de a-și produce propriile alimente din componente
anorganice. Prin urmare, alimentația sa este heterotrofă. Animalele trebuie să încorporeze alimente
organice la fel ca alte animale sau plantele în sine.
 Celulele vegetale permit transformarea energiei chimice în energie solară sau
luminoasă datorită procesului de fotosinteză.
 În celulele animale, energia este asigurată de mitocondrii.
 Citoplasma celulei vegetale este ocupată de vacuole mari în 90% din spațiu. Uneori
există un singur vacuol mare. Vacuolele servesc la depozitarea diferitelor produse care
își au originea în timpul metabolismului. În plus, elimină diverse deșeuri care apar în
aceleași reacții metabolice. Celulele animale au vacuole, dar au dimensiuni foarte mici
și nu ocupă atât de mult spațiu.
 În celulele animale găsim un organet numit centrosom. Este cel care răspunde de
divizarea cromozomilor pentru a crea celule fiice, în timp ce în celulele vegetale acest
organit nu există.
 Celulele vegetale au o formă prismatică, în timp ce celulele animale au forme diferite.

După cum puteți vedea, deși au funcții similare, pot

avea diferențe mari. Sper că cu aceste informații puteți
înțelege mai bine diferențele dintre celulele animale și cele
vegetale.