Notiuni introductive

Definitie
Botanica este stiinta ce se ocupa cu studiul structurii
dezvoltarii activitatii vitale , originii , evolutia plantelor si a
relatiilor cu mediul inconjurator . Botanica este ramura
biologiei ce studiaza lpanta din punct de vedere anatomic ,
morfologic , fiziologic si al clasificarii.
Morfologia plantelor studiaza descrierea exterioara a
formei organelor vegetale si de reproducere numindu-se si
organografie.
Anatomia studiaza structura interioara a organelor
vegetale si de reproducere privite in autogeneza (embrion)
si filogeneza (dezvoltare continua) in legatura cu mediul in
care creste si cu functiile organelor.
Citologia studiaza forma , structura si ultrastructura celulei.
Histologia studiaza structura si diferentierea tesuturilor ,
interelatiile dintre ele si functiile
indeplinite. Embriologia studiaza structura si originea
embrionului. Taxonomia sau botanica sistematica se
ocupa cu denumirea , descrierea si clasificarea plantelor
actuale si fosile in unitati sistematice.
Fiziologia plantelor cerceteaza procesele vitale ce au loc
in corpul plantei , legile care le genereaza , explica forma
si structura organelor prin prisma activitatii lor vitale , fiind
strans legate de anatomie si morfologie.
Celula vegetala

Celula reprezinta unitatea morfofunctionala elementara a

tuturor organismelor procariot sieucariote , ce reprezinta
un prim nivel de organizare capabil de autoreglare ,
autoconservare si autoreproducere. Privita din primsma
teoriei sintetice , celula este un sistem deschis aflat intr-o
permanenta legatura cu mediul inconjurator.
Dupa numarul de celule , organismele se impart in
organisme unicelulare alcatuite dintr-o singura celula
(bacteriile) si pluricelulare (majoritatea organismelor)
Forma celulei vegetale este determinata de pozitita in
cadrul tesutului , origine , rol fiziologic ,conditii de mediu,
astfel ele pot avea urmatoarele forme:

la plantele unicelulare (sferica , baciliforma , ovala ,

eliptica , )
la plante pluricelulare pot fi : poliedrice , stilate ,
remiforme ,halteriforme) etc.
Marimea celulelor este in general de ordinul micrometrilor ,
in general 10 - 100 micrometrii dar exista si celule ce se
pot vedea cu ochiul liber.
Tipuri de celule vegetale:
Infunctie de dimensiunile si raportul intre ele celulele pot fi
clasificate :
celule parenclimatice la care diametrul longitudinal
este de 3 ori mai mare decat cel transversal (celule de
rezerva)
celule prozenchimatice cu diametrul transversal mai
mare.

Idioblaste sunt celulele izolate ce intra in alcatuirea

tesuturilor secretoase.
In functie de prezenta si tipul membranei celulele pot fi :

dermatoplaste (cu membrana fixa , rigida)

gimnoplaste ( fara membrana)
Dupa numarul si prezenta nucleului celulele pot fi:
anucleate
uninucleate
binucleate
plurinucleate
Organismele se impart in :

1.

procariote (organisme cu nucleu lipsit de membrana

nucleara)
2.
eucariote (organisme cu nucleu bine individualizat)
Structura celulei procariote este reprezentata de :

perete celular
membrana plasmatica
citoplasma
nucleoid
cromozomi
ribozomi
incluziuni
Membrana plasmatica este de natura lipoproteica ,
delimiteaza celula , este sediul principalelor procese
energetice (transfer de electroni)

Peretele celular:

este prezent la toate procariotele cu

exceptia micoplasmelor si termoplasmelor.
confera celulei protectie fizica , chimia cat si forma , la
bacterii principalul component al peretelui
este peptidoglicanul (mureina) ce lipseste la arhibacterii.
la bacterii granpozitive (gran +) mureina este insotita
de polimeri secundari (acid teicoic si acid teicuronic)
la bacterii gran negative , peretele are structura mai
complexa fiind mai subtire si situat intre membrana
plasmatica si o alta membrana numita membrana externa.
atat la bacterii gran pozitive cat si gran negative
peretele prezinta si unele structuri de suprafata ( teci ,
capsule ,cili, flageli ) etc.