Botanica Farmaceutica

1)Botanica farmaceutic. Compartimentele botanicii. Scurt istoric.
Menirea botanicii
farmaceutice.
Botanica farmaceutica este o disciplina specifica invatamintului farmaceutic cu
destinatie aplicativa Viitorilor faemacisti in vederea determinarii speciei de plante de
le care provine produsul medicinal prin evidienta particularitatilor anatomice,
mosfologice si a substantelor chimice active in ea. Primele informatii privind palntele
dateaza din cele mai vechi timpuri ,la dezvoltarea stiintei botanice au contribuit multe
popoare pentru a deosibi planta utila si cultivarea plantelor , impunind plantelor calitati
magice si sfinte .Studiul PLantelor evolueaza odata cu inventarea si dezvoltarea
tehnicilor si metodilor de cercetare experementala.
2)Celula eucariot: forma, tipurile, dimensiunile. Prile componente. Organite
citoplasmatice.
Eucariota Forma >Parenchimatice ele alcatuiesc tesuturile fundamentale , mecanice ,
protector .prozenchimatice sunt celulele alungite ,a perilor tectori si suntdispuse in
lungul organului,Idioblaste sunt cellule uniforme,lignificate ,secretoare tanifere.
n citoplasm se afl organite commune
precum citoscheletul, ribozomii, mitocondriile, centrozomul, aparatul
Golgi, vacuolele,lizozomii, plastida, reticulul endoplasmatic
Este
alcatuita
din protoplast si perete
celular
Protoplastul
consta
din protoplasma totalitatea compusilor vii si substante ergastice (produsi pasivi ai
protoplastului). Protoplasma este alcatuita din citoplasma si nucleu. Citoplasma
includematrixul citoplasmic (substanta fundamentala) mpreuna cu entitati structurale
distincte
(plastidele, mitocondriile, microtubulii etc.)
si sistemele
de
membrane (reticulul endoplasmic sidictiozomii) ce sunt suspendate n matrix si pot fi
vazute n detaliu doar cu ajutorul microscopului electronic. De peretele celular
citoplasma
este
delimitata
de
o
membrana
plasmatica
denumitaplasmalema sau membrana celulara. n celula eucariota vegetala se mai
dezvolta una sau mai multe cavitati, vacuolele, pline cu suc celular , marginite de o
membrana plasmatica denumita tonoplast
3) Celula Incluziuni ergastice. Tipurile. Localizarea. Rolul diagnostic i valoarea
farmaceutic.
Incluziunele ergastrice sunt localizate in vacuole ,plastide ,lizozomi ,sferozomi, canalel

RE .I.E. sunt dupa struc. chimica organici si anorganici,lichide si solide, solubile si
insolubile .Lipidele sint sub forma de ulei gras ,in retea farmaceutica este intilni t la
maces , ricin, maslin,dovleac etc.Ulei Volatil este ulei eteric si se poate acumula in
micropicaturi este utilizat in corrector de gust ,aromatizatie.Latexul este emulsie
complexa ca valoare farmaceutica este folosit latexul solidificat de la macul de gradina
cu sursa importanta pentru morfina, codeina ,papaverina .Oleorezinele si rezinele sunt
produse sub forma de picaturi ,poseda proprietati terapeutice si sunt utilizate in
medicina traditionala cit si sic ea stiintifica.Amidonuleste un poliholozid vegetal , in
practica farmaceutica se utilizeaza in solutii pefuzabile la producerea alcoolului etilic

medicinal ,este utulizat ca solvent in tincturilor farmaceutice.
4) Particulariti structurale caracteristice celulei vegetale: peretele celular, vacuolele,
plastidele.
Cel.vege>perete celelular pecto-celulozic ,plastide de diferite tipuri ,vacuole,cristele
,substante de rezerva .
Vacuole.rol Important in nutritia minerale si fiziologica ,participa activ la schimbul de
apa ,reprinta locul de depozitare ,fermenti specifici.Peretele cel.este o membrana
pecto-celulozica
5)Noiune de esut. Clasificarea, localizarea i caracteristica esuturilor.
Tesutul reprezinta o grupare de celule cu anumit rol fiziologic si origne comuna.
Tesut merestimatic>au nivel mare de dividere celulara ,asigura cresterea plantei
Fundamental>rol fiziologic in procesul de nutritie si metebolism,asigura absorbarea,
asimilarea si depozitarea amateriei de rezerva.
T.de aparare.rol de aparare contra :pierderei de apa , temperaturi, leziunilor mecanice.
T.mecanice .>rol de sustinere
T.conductor >alcatuieste un sistem de vascular unic ,neintrerupt , care strabate tot
corpul Plantei>asigura nutritia plantei
T.senzitive >rol de receptie a excitantilor fizici ,chimici si mecanici
T.secretor>intern si extern>rol special in activitatea org.vegetale si reprezinta materie
prima la producerea preparatelor farmaceutice ,cosmitica.
6)esuturi de aprare. Tipurile. Caracteristicile structurale i rolul.
Sunt de doua Tipuri primare si secundare>Rol de Protectie .Primare sint Epiderma si
rizoderma.Epiderma
acopera
organele
supraterane
ca
tulpina
,frunze,flori,fruct,seminta.Rizoderma este tesut de aparare primar care acopera
radacina ,este alcatuit dintrun strat de celule cu origine din dermatogen.T.secundar
este alcatuit dein periderma si ritidom.Periderma este alcatuita din mai multe tesuturi
Suberul, Felogenul,feloderma.Suberul sint cel.izodermatice,moarte, lipsite de spatii
intercelulare,asigura protectiaimpotriva transpiratie excisive.Felogenul este strat de
cel. Care genereaza suberul spre exterior si filoderma la interior .Filoderma sint cel.vii
cu rol asimelator si de dipozitare.Ritidomul formeza un un invelis la suprafata tulpinilor
gimnospermelor i angiospermilor .el include depuneri succesive de periderme , la care
se adauga scoarta primara,periciclul, liberul priar si secundar.
7)Epiderma. Structuri specifice. Rolul diagnostic. Exemple la plante medicinale.
Este alcatuita dintr-un strat de cel.unite intre ele fara spatii.cel.epedermice sunt
parenchimatice ,viide forma tabelara,cu citoplasma ,nucleu,vacuole.cel.epidermatice
sufera modificari secundare ca:Cutinizarea ,
cerificarea, mineralizarea la plantele aristo lochiaceae Moraacea poaceae
cyperaceae, mucilaginarea malvaceae tiliaceae moraceae
8)
esuturi
fundamentale:
parenchim
asimilator
i
de
depozitare.
Localizarea.Caracteristicile. Valoarea farmaceutic. Parenchimul asimilator sunt
situate
sub
epiderma
,functia
de
fotosinteza,si
sunt
cu
peretii
subtiri,celulozici.P.depozitare functia de depozitare o subs.de rezerva : ca
amidon,glucoza,zaharoza,inulina , hemiceluloza proteine lipide.valoarea farmaceutica
depozitarea principiilor active linga subs.cu valoare nutritiva
9)esuturi mecanice (de susinere): colenchimul i sclerenchimul. Caracteristiclile.
Rolul.
Inde plinesneste functii de sutinere a organilor plantei(tulpina frunza floare fruct
seminta ,si rezistenti la factori externi(poaie vint zapada),sint 2 categorii colenchimul si
sclerenchimul.Colenchimul este characteristic organilor tinere in curs de crestere >la
plante ierboase si Frunze lemnoase ,dupa modul de ingroshare sint 3
categorii:angular,tabular,lacular. Angular peretele cel.al caror produce ingrosari doar la
colturi.Tabular reprezinta ingrosari pe peretii tangentiali ,Lacunar se intilneste la in
tulpina si petiolul frunzei de spinz ,tutun,iedera etc. Sclerenchimul caracteric la plantele
mature ,sint 2 categorii Fibros si scleros .Fibros sunt alcatuite din cel alungite
,fusiforme,Fibrile sunt dispuse in lungul organilor si de regula insotesc fasciculele
conductoare .Scleros sint cel.pietroase ,izodiametrice in grupuri compacte .Cel.au
pereti foarte ingrosati ,lignificati Toate elementele mecanice constituie un system
mecanic complex ,ce formeaza support de baza ,rezistenta.
10) esuturi conductoare: elementele conductoare liberiene i lemnoase. Tipuri de
fascicule conductoare
Formate din cel.specializate ,alungite si dispuse in lungul organului, parallel cu axul
acestuia .T.conductoare sint construite din elemente conducatoare lemnose si liberene
.Lemnoase serveste translocarea sevei brute si este alcatuit din :vase ,fibre lenoase
.vasele sunt alcatuite din traheide si trahei .traheidele sint vase inchise .traheele sint
vase deschise .ele sunt cel.moarte .T.conducator Liberian constitui sensul descendent
de circulatie .Fascilulile conducatoare sint grupari de elemente conducatoare sint
simple si compuse .simple sunt formate dintrun 1 tip de tesut ,radiare si lamelare
.Compuse este alcatuit si din t.lemnos.si t.liberian ,sint colaterale caracte.prin pozitia
fascicolului Liberian pe o latura a celui lemnos ,Concentrice la care tesutul concator
este inconjurat complet de celalt tip.
11 )Tesuturi secretoare: structuri interne i externe. Caracteristicile. Exemple la
plante medicinale.
Externe>care se elimina produse elaboarate din exterior :papile secretoare, peri
glandulari ,glande secretoare.Peri secretori.unicelular cu piciorus pluricelular <Primula
veris>.Peri glandulari cu piciurus scurti si adinci alcatuieste mai multe cel
secret.<Asteraceae, lamiaceae>.Glandele secretoare sunt mai multe celulle sub forma

de cupa cu piciorus foarte scurt<humulus lupulus>Secretoare interne sunt:cavitati
secret.<localizate in fundul tesutului fundamental>cavitati schizogene <cresc in volum
si formeaza buzunaras colector (eucaliptus globulus)>Cavitati schizolizigene apar prin
lizarea cel.inconjuratoare rezulta cavitati colectoare(citrus limon,portocal)>canale
secret.<structuri cu secretie interna de forma cilindrica (apiaceie).laticiferile sunt
cel.izolate sint alcatuiti din cel.prozenshimatice vii .(euphorbiaceae, rostopasca
,cinepa)
12)Organografia. Organe vegetative i de reproducere. Caracteristicile morfologice.
Organe metamorfozate. Valoarea farmaceutic
Inseamna descrierea formei exterioare a organilor .Organe vegetative radacina ,
tulpina , frunza asigura existenta plantei ca individ .organe de reproducere floarea,
fructul , saminta care asigura perpetuarea speciei.Organe Metamorfozate sunt acelea
ce au suferit schimbari profunde privind fiziologia ,structura si forma .se deosebesc
organe omoloage,analoage si reduse .Omoloageau forme si functii diferite si cu origine
comuna .Analoage de origeni diferita si forma si functie aceiashi.Reduse este
categoria aparte >apar caractere morfologice diferite fata de cele ale organelor din
care au provenit .Valoare farmaceutica este de apricia Specia exact pentru un pros
medicinal.
13)Rdcina. Rolul. Tipuri morfologice. Rdcini metamorfozate. Exemple la plante
medicinale.
rolul de fixare si nutritie.Tipuri adventive>apar pe alt organ ca frunza tulpina
..metamorfozate >care indeplinesc alte functii,sunt pivotante, ramuroase si
fasciculate .Radacinele Metamorfozate sunt: R. Aeriene-absorb umiditatea din
atmosfera (monstera delicioasa) R.fixatoare-aeriene si asigura fixarea plantei de
suporturi.R-propitoare formeaza pe tulpina un sistem de sustinere puternic al plantei
(orchidaceae)R.Tuberizata-sunt subterane cu forma modificata si functie dominanta de
a acumula functii de rezerva in cantitati mari(morcov, ridiche , gherghina .
14)Zonele anatomice ale rdcinii. Structura anatomic primar i secundar a
rdcinii
Str.anat.primara in 3 parti:rizoderma scoarta, cilidrul central.Rizoderma este alcatuita
dintrun singur strat de cel.parenchimatice vii, strins unite intre ele ,Scoarta este pluri
stratificata ,este alcatuita din cel.parenchimatice vii, cu pereti subtiri si
celulozici.Cilindrul central este situat in centrul radacinii si este format din tesut
fundamental si conductor. Str.anat.secundara sunt la plantele lenoase si dicotiledonate
ierboase ramin doar o scurta perioada de timp ce structura primara a radacinii .S.A.S
sunt cambiul si felogenul.Cambiul este zona generatoare libero-lemnoasa, apare in
cilidrul central din cel. Parenchimatice situate sub fascicule liberiene isi redobindesc
capacitatea de a se devide .Felogenul este zona regeneratoare subero felodermica ,
este unistrat dispus dea lungul organului sub aspectul unui tub celular.
15)Rdcina surs de medicament. Exemple
Althaeae radices r.nalba mare contine mucilagii,bun expectorant(bronsite)
Taraxaci radices r.papadie contine principi amare ,diuretice,depurative.

Belladona radices-r.matraguna contine alcaloizi atropina , scopolamina hiosciamina
, cu actiune anti septica.
16)Tulpina. Funciile. Morfologia. Tipuri de tulpini. Exemple la plante medicinale
Functia de sustine si conducere.Morfologia tulpinei este alcatuita din noduri si
internoduri ,nodul este portiunea unde se insera frunzele ,internodurile sunt portiunile
mai subtiri intre noduri ,ultimul nod se termina cu un mugure.Tipuri:
dichotomica<Castan porcesc> , monopodiala<Plop>, simpodiala<mar>,
17)Tulpini metamorfozate. Tipuri. Caracteristicile. Exemple la plante medicinale
Sint aeriene ,acvatice,subterane .Tulpinele asimilatoare sunt
suculente,virgate,cladodi,
filocladii.Rizom(lacrimioaraconvalaria)Stolon(Sfecla)Tuberculi(cartofulSolanum
tuberosum)Bulbi(ceapa alium cepa)
tulpini
Bulbo-tuberculi(sofran crocus sativum)

18)Tulpina. Structura anatomic primar i secundar (pe exemplul plantelor
monocotiledonate, dicotiledonate i gimnosperme). Primara Sunt 3 parti epiderma ,
scoarta primara , centrul cilindric.Epiderma este stratul de cel.lipsite de cloroplate, cu
pereti bombati ,ingroshati acoperiti cu o cuticula .Scoarta primara constituie mai multe
straturi de cel.desiori cu cloroplaste.Centrul cilindric este alcatuit din periciclu,tesut
conductor si parenchim.(zea mays, coada calului equisetum arvense).Secundara 2
tipuri: .Cambiul este zona generatoare libero-lemnoasa, apare in cilidrul central din cel.
Parenchimatice situate sub fascicule liberiene isi redobindesc capacitatea de a se
devide .Felogenul este zona regeneratoare subero felodermica , este unistrat dispus
dea lungul organului sub aspectul unui tub celular.(tilia cordata,quercus robur,picea
excelsea molid)
19)Frunza. Funciile. Componentele frunzei. Anexele foliare. Tipuri de frunze.
Metamorfozele frunzei. Exemple
Reprezinta o expansiune laterala a tulpinii cu crestere limitata,si durata scurta de
viata.Functia de fotosinteza ,repiratie ,transperatie,. Componentele: Limbul-are o
forma plata cu nervatiuni ,este cea mai importanta parte,Petiolul- este un cordon care
face legatura dintre limb si teaca.Teaca-este baza petiolului si inveleshte partial tulpina
.Anexele:Stipele sunt prezente la frunze fara teaca.Ochrea-este formatiune
membranoasa in forma de manshon specific Polygonaceae.Ligula-este anexa
membranoasa prezenta la frunzele sesile si se afla intre teaca si limb.Tipuri
Petiolate,sesile lipsite de teaca .Metamorfozele:Protectoare transformate in
spini(Dracila Berberis vulgaris),Agatatoare-transformate in circei rol de suport(mazare
pisum sativum), Plutitoare- suprafata bine dezvoltata (nufar galben Nuphar luteum),
insectivore- transformate in capcan(drosena ,saracena)
20) Frunza. Morfologia limbului. Criterii morfo-anatomice diagnostice. Exemple la
plante medicinale
Morfolo-Configuratia limbului este foarte variata : ovala, circulara, eliptica, triunghiulara

, romboidala,ovata,obovata ,reniforma, sagitata, hastata, peltata, aciculara , liniara
21) Frunza surs de medicament. Exemple
Althea folia(nalbamare), Menthae peperita, salvia oficinales , Belladona folia ,urticae
folia,eucalypti folia.
22)Floarea. Rolul biologic. Elementele componente. Exemple la plante medicinale
Este oraganulcare apare numai la plante superioare,cu rol de a produce micrp- si
macrospori pentru reproducerea sexuata si totodata asigura protectia a
embrionului.Elementele: penduncolul floral-portiunea axiala prin intermediul careia se
prinde de ram cu rol de sustinere, receptacolul-partea apicala dilatata a penducului
floral , sepalele-invelisul extern steril al florii cu rol de protectie si asimilare
clorofiliana ,petale-al 2 invelis floral steril-caliciul ,colorant, totalitatea alcatuieste korola
, stamine- organe mascule de reproducere ale florei, carpele-frunze metamorfozate
reprezinta organile femele de reproducerea al florii.Magnoliofhita
23) Floarea. Tipuri de flori. Exemple la plante medicinale.
24) Inflorescene. Clasificarea. Tipuri. Exemple la plante medicinale.
Este ramificatia acestuia care dezvolta cite o floare in parte terminala.Clasificarea
Racemoase simple :racemul-dracila, spic-plantago,Spadix(zea mays), Corimb(Parpyrus),Umbela(Alium
cepa),calatidiul(taraxacum
off.),
capitulul(trifoi-trifolium)
.Racemoase Compuse :Homotactice inflorescente de acelasi tip (racem,corimb,
umbele,
calatidiul
compuse
).Cimoase
Simple
:monochaziul,dichaziu,pleiochaziu.Cimoase compuse Homotactice, heterotactice
compuse
25) Fructul. Componentele fructului. Morfologia i anatomia. Rolul biologic al fructului.
Este organ de reproducere care se dezvolta in floare .Morfologia dupa Forma, culoare,
greutate, marime, aspectul suprafetei.Anatomia-3 parti :exocarp,mezocarp,endocarp
26) Fructe. Clasificarea. Fructe simple. Tipuri. Exemple la plante medicinale
Clasificarea :simple-1floarecu , multiple , compuse si false .Fructele Simple:baca
convalaria ,drupa prunus,hesperida citrus,nuca fagus,nucula tilia, achena Heliantus
,samara(alun),cariopsa poaceaea, pastaie fabaceae,capsula tulipa-D.purpureea.
27)Fructe compuse i multiple. Tipuri. Exemple la plante medicinale
Multiple>polifolicula(bujor) Polinucula(capsuna-fragaria moschata)Poli drupa (zmeurarubus idaeos) poliachena(malva, altheea).Fructe
multiple>Soroza(ananas)Sicona(smochinul-Ficus caryca) Glomerula(sfecla- Beta)
Stiuletele(zea mays)
28)Fructul surs de medicament. Exemple la plante medicinale
Se pot acumula diferite propreiteati terapeutice in care se gaseste o larga aplicatie in

practica farmaceutica.
Carvi fructus-chimen
Capsice fructus-ardei cratagi fructus-paducel
29) Smna. Morfologia i anatomia. Disiminarea plantelor. Exemple.

Saminta este organ de reproducere al plantelor superioare.Morfologia sunt variate
dupa forma ,dimensiuni, greutate, aspect, culoare.Anatomia:consta din Testa(stractul
extern protector), tegument(stratul intern ,moale,celuloza) ,embrion(organe
vegetative ,formate din cel.merestematice,
30) Smna surs de medicament. Exemple la plante medicinale
Saminta este un produs medicinal vegetal cu valoare activa.
Lina semina In de cultura recini semina-recin
porcesc.
hippocastani semina castan
31) Plante talofite i cormofite. Plante superoare cu spori i cu smn. Plante cu flori.
Caractere generale
Talofita sunt 3 regnuri :monera, prostita, fungi.Cormofite plante superioare cu spori si
saminata.
32)Sistematica plantelor. Scurt istoric. Uniti taxonomice. Exemple. Nomenclatura
binar.
Unitatit
axonice
(Genul,
familie
,ordin
,clasa
,filum)
33) Algele. Caracteristica general. Filumurile Cyanophyta, Chlorophyta. Caractere

generale. Reprezentani cu valoare farmaceutic
Alegele sunt plante inferioare cu tesuturi tipice, monocelulare ,pluricelulare,
.Fil.Cyanophyta organisme inferioare, mocelulare,forma cel. Este variata sferica, ovala
cilindrica,albastre-verzi.unele specii fixeaza azotul atmosferic.
Chlorophita-alge verzi ,forma sferica lamelara filiforma,sunt algi plutitoare .chlorela
vulgaris.
34) Filumurile Phaeophyta, Rhodophyta. Caracteristica. Descrierea reprezentanilor cu

valoare farmaceutic.
Phaeophyta-alge brune,in apele reci,cresc pina la citeva m ,forma de inmultire este
vegetativa,reproducere primitiva.
Laminaria saccharina-laminaria
Rhodophyta-alge rosii, mari tropicale , sunt autotrofe,inmultire sexuata.Coralina

officinalis.
35) Ciupercile. Caracteristica. Clasa Basidiomycetes. Familiile Hymenomycetaceae,

Agaricaceae. Rolul. Specii cu valoare farmaceutic
Ciupercile org.eucariote, se nutresc heretrof prin absorbtie , Cl.Bsidiomycetes-specii
parazite pe corpul plantelor si animalilor,inmultirea sexuata .
36)
Clasa
Ascomycetes.
Familiile
Saccharomycetaceae,
Aspergillaceae,
Clavicepitaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu valoare
farmaceutic
Ascomycetis-parazitare provocind boli grave...,inmultire sexuata,cele mai importante
genuri sunt Actinomices, Aspergilus, pinicilium , claviceps, sachamycetaceae au
valoare farmaceutica,industrialaa antibioticilor,contin alcaloizi vitamine enzimi,acizi
organici, Penicilium notatum-mucigaiul verde ciuperca saprofita produce subs.cu
proprietati bacteriostatice si bactericide <Panicilina>
37) Filumul Bryophyta. Caracteristica. Clasa Musci. Valoarea farmaceutic. Filumul

Lycopodiophyta, familia Lycopodiaceae. Specii cu valoare farmaceutic
Bryophyta-muschi,plante perene,nutritia este auto trofa,Cl.Musci-musci frunzosi se
intilnesc in bazine acvatice,pe soluri umede,proprietatea de a obsorbire si de rezerva
de
apa
pe
mult
timp.PM-zaharuri,proteine,hirtie,
ingrashmintebactericida.Lycopodiophyta-bradishori,tulpini si frunze liniare aciforme.Lycopodium
clavatum-pedicuta>planta sempiverescenta, radacini adventive, tulpini tiritoare, frunze
mici sesile dese, PM-herbaalcaloizi,flavonozide ,boli hepatice
38) Filumul Equisetophyta, familia Equisetaceae. Caracteristica. Specii cu valoare

farmaceutic
Equisetum arvense-coada calului>planta ierbaceia,frunzeneramificate, asimilatoare
,PM-herba saponozide, flavonozide, saruri, UV,afectiuni renale.
39) Filumul Pterydophyta. Caracteristica. Familia Aspleniaceae. Specii cu valoare

farmaceutic
Aspleniaceae,feriga perena ,cu ruzomi , Genul dryopteris filix-mas-feriga comuna PMrizomata>contine ulei gras,acid filicic>antihelimentica>
INTREBAREA 40
Filumul Pinophyta (Gymnospermatophyta). Caracteristica sistematic. Familia
Ginkgoaceae. Descrierea reprezentanilor cu valoare farmaceutic.
FILUM pinophyta
Plante cu saminta golasa, forme vitale-arbori sau arbusti, frunze liniare, aciculate,
persistente,cerificate, cu numeroase stomate, dispuse altern, mai rar opus sau in verticile.
Prezenta pseudoflorii unisexuate femela, lipsita de ovar. Pseudoinflorescente-conuri,
filumul e impartit in 4 clase: cycadopsida, ginkgopsida, gnetopsida, pinopsida. Fiecare
clasa in ordine si fiecare ordin in familii. 1.asa Cycadopsidaordinul cycadales- familia
cycadaceae. Clasa gingopsida---ordinul ginkgoalesfamilia ginkgoaceae. Clasa
gnetopsida--- ordinul ephedrales(familia ephedraceae), ordinul welwitschiales(familia
welwitschiaceae. Clasa pinopsidaordinul pinales(familia panaceae- G.pinus, G abies, G
picea, G. Larix, G. Cedrus.) rdinul cupressales(familia taxodiaceae-G. Taxodium, G.
Sequoia, familia cupressaceaeG. Cupressus, G. Juniperus, G. Thuja, ). Ordinul
Taxales- familia taxaceaegenul taxus.
Familia ginkgoaceaeGinkgo biloba- arbore templier- plante relicve, arbore dioic, frunze petiolate, limb
pielos, pilobat, nerbatiune dicotomica, caduce toamna. Pseudoflori asemanatoare cu
ameti. Fruct- pseudodrupa. PM- folia- flavonoide, ginkgolide, UV, act asupra circulatiei
periferice si venoase.
Intrebarea 41
Familiile Cupressaceae i Taxaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor
cu valoare farmaceutic
Familia cupressaceae- arbori sibust,frunze solzoase sau aciculare, dispue opus sau
verticilat, persistente, pseudoflori
Genul Juniperus- communis- ienupar- arbusti dioici, frunze aciforme, subulate, grupate
cite 3 in verticile, fruct fals de culoare violeta negriciosa- pseudobaca. PM- fructus- UV,
lipide, flavonoide, taninur, vitamina C, act antiseptica, diuretica
Genul Thuja- occidentalis- tuie- arbore, frunze rombice, solzoase, dispuse opus, PMsumitates- virfuri tinere- ulei volatil, taninuri- act antiseptica.
Familia taxaceae- arbori, arbusti, frunze lanceolate ori liniare, dispuse opus,
persistente, plante dioice
Genul taxus- baccata- tisa- arbusti sau arbori, scoarta bruna, frunze aciculare, dispuse
penat, plante dioice. Planta toxica!!!!
Intrebarea 42
Familia Pinaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu valoare
farmaceutic.
Familia pinaceae- plante monoice, arbusti si arbori cu frunze

aciculare,semiperverescente, dispuse spiralat sau pectinat, solitar sau in veerticile,
canale rezinifere, pseudoflori unisexuate,
Genul pinus- sylvestris- pin de padure- arbore, frunze de 2 tipuri: reduse la solzi si
lungi aciculare, kite 2 intro teaca, pseudaflori, Pm- turiones- muguri vegetativi, UV,
taninuri, rezine, vitaminaC, act emoliente, bronsite, traheite. Pinus montana-jeapan.
Genul abies-alba- brad alb- arbore, frunze aciculate, putin aplatisate, cu 2 benazi albe,
aranjate pectinat, PM- turiones- UV, taninuri vitamina C, afectiuni reumatisale> cortextaninuri, act astringenta bactericida. Abies balsamea- brsd de balsam. Abies sibiricabrad siberian
Genul picea- excelsa- molid- arbore, frunze solitare, aciculate, pungente,
tetramucheiate, pseudoflori,. PM- strobili- terebentiena, la tratarea ulcerului varicos.
Genul larix-europaea- zada europeana- arbori, frunze liniare, aciforme, moi, caduce,
grupate in verticile globuloase. Se obtine terebentina laricis, bronsite, afectiuni urinare.
Intrebarea 43
Familia Ephedraceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu valoare
farmaceutic.
Familia ephedraceae- arbusti, mai rar arbori, xeromorfi, liane, frunze mici solziforme,
caduce, canale schizogene cu balsam.
Genul ephedra- distacya- circel- subarbust dioic, tulpini articulate, asimilatoare, frunze
reduse, solzoase, opuse, pseudoflori, PM-herba- efedrina- afectiuni brosice, asmatice.
Intrebarea 44
Familiile Nymphaeaceae, Schizandraceae. Caractere generale. Descrierea
reprezentanilor cu valoare farmaceutic
Familia nymphaeaceae- plante hidrofile, perene, cu rizom, frunze submerse, plutitoare,
coriacea, flori solitare, axilare, mari, lung pedunculate, acinomorfe, cu periant dublu,
bisexuate, fructe multiple- polibace, polifolicule.
Nymphaea alba- nufar alb- plante acvatice, perene, cu frunze simple, mari, cordate,
pieloase, plutitoare, flori albe, atragatoare. PM- flores- prop sedative si anafrodiziace,
rhizomata- astringent
Nuphar luteum- nufar galbe. Pmrhizomata- alcaloizi, taninuri, zaharuri, infectii
trihomoniale.
Familia schizandraceae- liane ierbacee ori cu tulpina lemnificata, cu frunze persistente
sau caduce, flori dispuse la axila frunzelor, solitare sau grupate in inflorescente.
Genul schizandra- chinesis- lamii chinezesc- liana dioica, lemnoasa, frunze, ovat
eliptice, cu marginea serata ori intrega, nervatiune penata, astipelate, flori unisexuate,
axilate, lung pedunculate, fruct- baca rosie. PM- fructus si semina- UV, schizandrina,
flavonozide, antociani, aciziorganici, ulei gras. Imunostimulator.
Intrebarea 45
Intrebarea 50
Familiile Fagaceae, Betulaceae. Caractere
reprezentanilor cu valoare farmaceutic.
generale.
Descrierea
Descrierea
Familia Fagaceae rme vitale: arbori(Quercus robur), arbusti

Frunze: simple, intregi, cu nervatiune penata, stipelate, dispuse altern sau in verticile
Florile: mici, unisexuate grupate in inflorescente spiciforme, racemoase, plante
monoice
Fruct: nuca cu o singura saminta, ascunsa integral sau partial in cupa lemnoasa
Reprezentanti
Genul Castanea.
Castanea sativa-castan comestibil. Plante monoice. Fructul intro cupa sferica,
spinoasa. Arborele
dezvolta o coroana sferica, frunze mari lanceolate, paroase, fn dintsate pe margine.
Din fructele uscate se obtine faina.
Genul Quercus
Arbori inalti. Sistem radicular ramuros puternic dezvoltat. Morfologia frunzei variaza.
Fruct de tip nuca(ghinda)
Produsul medicinal: Quercus cortex- substante tanante. Actiune astringenta,
bactericidasi este utilizat in diaree, gargarisme, exeme.
Familia Betulaceae
Forme vitale: arbori(Betula pendula) si arbusti(Coylus avellana)
Frunze: dispuse altern, stipele caduce, marginea seraa sau dublu serata, nervatiune
penata.
Florile: unisexuate, ovar bilocular, mascule- cu perigon sepaloid si grupate in ameti
terminali sau axilari, pendenti, femele- fara perigon, gurpate tot in ameti sau conuri
terminale dar erecti.
Fruct: achena monosperma cu pericarp, lignificat, insotit de o bractee lobata sau nuca.
Reprezentanti
Genul alnus
Alnus glutinosa-arin negru. Arore inalt. Frunze petiolate cu limbul obovatsau aproape
circular, cu baza cuneata si virful optuz ori emarginat.
Produsul medicinal: Alni fructus- taninuri, saruri minerale. Actiune antidiaretica
Genul betula
Betula pendula- mesteacan alb. Arbore inalt. Frunze lung petiolate, dispuse altern, cu
limbul triunghiular-romboidal, virf acuminat, margine dublu serata. Flori unisexuate
grupate in ameti. Fructul e o samara aripata.
Produsul medicinal: Betulaea folia taninuri, flavonozide, mucilagii, zaharoza. Actiune
diuretica, antireumatica.
Intrebarea 51 Familia Polygonaceae. Caracterictica general. Genurile Rheum i
Rumex. Descrierea reprezentanilor cu valoare farmaceutic.
Familia Polygonaceae
Forme vitale: plante ierbacee anuale, bienale si perene, mai rar arbori,arbusti si liane.
Frunza: simple, frecvent cu limbul intreg, dispuse altern, stipele concrescute.
Flori: mici, actinomorfe sau zigomorfe, nearatoase, bisexuate, mai rar unisexuate,
grupate in inflorescente treminale racemoase.
Fruct: nucula
Genul Rheum
Rheum palmatum- Revent. Plante perene, ierbacee, inalte, subteran dezvolta un rizom
napiform. Frunzele bazale sunt lug petiolate, cu petiolul semicilindric, iar lamina mare,
cordiforma, palmat-lobata, aspra pe fata superioara cu nervuri proeminente. Frunzele
tulpinale sunt mai mici cu petiolul mai scurt sau aproape sesile. Flori mici purpurii inchise,
bisexuate, fromeaza panicule mari terminale. Fructul- nucula trimuchiata, aripata.
Produsul medicinal: rhei rizomatooo cum radicibus- taninuri, compushi antrachinonici,
glicozide, acizi organici, oxalat de calciu. Actiune aperitiva, laxativa, purgativa.
Genul Rumex
Rumex confertus- macrisul calului. Plante perene, ierbacee, inalte de 130-150 cm.
Subteran dezvolta un rizom gros, care trece intro radacina carnoasa. Frunze dispuse
altern: cele bazale au limbul ovat-triunghiular, cu baza cordat-hustatacu marginea
ondulata, cele tulpinale sunt mici cu limbul ovat-lanceolat. Are flori mici, verzui, grupate in
inflorescente paniculate. Fructul- nucula trimuchiata.
Produsul medicinal: Rumicis radices- taninuri, ntracenozide, flavonozide, vitamina K.
Intrebarea 52
Genul Polygonum. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu valoare

farmaceutic
Genul Polygonum.
erbacee, rareori lemnoase, cu tulpini erecte sau volubile.
Polygonum aviculare- troscot. Troscotul este o planta ierboasa, anuala, cu tulpinile
ramificate si intinse pe pamant, acoperite pana la varf cu frunze. Frunzele sunt liniarlanceolate, lungi de cca. 3 cm si late de 0,5-1 cm. Sunt glabre pe ambele fete, cu
marginile intregi. In locurile unde frunzele sunt fixate pe tulpina se observa o membrana
albicioasa ce inconjoara tulpina, numita ochree. La subsuara frunzelor se afla 2-4 flori de
culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz.
Produsul medicinal: polygoni avicularis herba- taninuri, acizi organici, saruri minerale,
vitamina C, avicularozida, avicularina, mucilagii.
Polygonum bistorta- raculet. Planta atinge inaltimi de pana la un metru, in pamant are
un rizom serpuitor, lignescent, din care cresc numeroase radacini laterale. Tulpinile sunt
solitare, neramificate, gabre. Frunzele bazale sunt mari, avand codite lungi, elipsoidale,
cu margini usor ondulate., subtiate spre baza, colorate in verde intens, iar cele tulpinare
sunt lanceolate si inguste, aproape lineare. Florile sunt roz, mai rara albe sau rosietice si
cresc grupate intr-o forma asemanatoare spicului.
Produsul medicinal: Bistortae rhizomata- taninuri, acid galic si egalic, amidon,
vitaminele C si A. actiune antidiareticasi astringenta pronuntata.
Polygonum hydropiper- piper de balta. Piperul baltii creste in tufe, atinge inaltimea
maxima de 60 cm, are tulpina dreapta si rosiatica. Frunzele sale sunt lanceolate, au un
gust iute pregnant. Florile cresc in inflorescenta asemanatoare spicului de grau si sunt
roz sau albe.
Produsul medicinal: polygoni hydropiperis herba- flavonozide, pectine, mucilagii, acizi
organici, poligopipericine, glicozide flavonice.
Intrebarea 53
Familiile Theaceae, Violaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu

valoare farmaceutic
Familia Theaceae
Forme vitale:arbusti, arbori.
Frunze: dispuse altern, ovate, pieloase, marginea dintsata ori serata.
Flori: solitare, dispuse la axila frunzelor, actinomorfe, mari, roz, uneori rosi-inchise.
Seminte fara endosperm, cu cantitate mica de proteine.
Fructul: capsula sau baca.
Genul Thea
Thea sinesis- arborele de ceai chinezesc. Plantele spontane sunt arbori adevaratsi,
ramificati, inalti pina la 10 m. Frunzele ceaiului spontan sunt moi, mascate, dispuse altern
cu limbul obat eliptic cu virful acuminat. Flori albe, cu aroma placuta, dispuse la axila
frunzelor kite 1-4.
Produsul medicinal: thea folia- alcaloizi cofeina, teobromina, teofilina, taninuri,
glicozide, ulei volatil, flavone, vitaminele C, B1, B2.
Familia Violaceae
Formele vitale: plante ierbacee de talie mica, stolnonifere, arbori vigurosi.
Frunze: dispuse altern, mai rar opus, simple , intregi sau divizate, glare sau
pubescente, cu stipele fidate.
Florile: bisexuate, actinomorfe, solitare, in axila frunzelor, uneori grupate in
infllorescente mici, paniculate.
Fructul: capsula, dehiscenta.
Genul Viola
Viola tricolor- trei frati patati. este o planta ierboasa anuala. Are tulpina scurta, de
culoare verde acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt ovale, alungite, rar dintate, cu petiol
scurt, nsotite de stipele. Florile au peduncul lung si sunt formate din sepale lunguiete si 5
petale. Petala inferioara este galbena, pintenata, petale superioare sunt de culoare violet
nchis iar petalele laterale sunt albe sau violet albastrui. Creste n lunci, la marginea
padurilor, din zona de deal pna n etajul alpin.
Produsul medicinal: violae tricolors herba- saponine, antocianozisa , flavonozide, ulei
volatile, mucilagii, alcaloizii violanina, violina, taninuri, acizi organici, vitaminele A,C.
Viola odorata- Toporasi. Planter perene, la baza cu stolonilungi, toate frunzele sunt
bazale, cordate, lung-petiolate, cu marginea crenata. Florile sunt bisexuate cu un pinten
drept sau curbat in sus, violete ori albastre, aromate. Fructul reprezinta o capsula
dehiscenta cu 3 valve.
Produsul medicinal: violae flores- ulei volatile. Organele aeriene recoltate in faza de
inflorire sunt cunoscute in calitate de remediu sudorific. Radacinile poseda actiue
emetica.
Intrebarea 54
Familiile Passifloraceae, Cucurbitaceae. Caractere generale. Descrierea
Familia Passifloraceae
Formele vitale: arbusti si plante ierbacee, mai rar arbori
Frunze: simple, palmat lobate sau palmat sectate, stipelate, dispuse altern.
Flori: flori mari, actinomorfe, adunate in inflorescente terminale ori laterale,mai rar
solitare,
Fruct: baca ori capsula
Seminte: embrion mare, drept, endosperm carnos.
Genul passiflora
Passiflora incarnata- floarea patimilor. Dezvolta rizomi orizontali, tulpini ierbacee
agatatoare. Frunze stipelate, lung petsiolate, dispuse altern, bi-, trilobate sau fidate,
glabre ori slab pubescente, cu marginea fin serata. Flori mari, dispuse in axila frunzelor,
solitare, actinomorfe. Fructul reprezinta o baca mica, ovoidala, verde-maronie, cu
mezocarp carnos, galben, cu numeroase seminte.
Produsul medicinal: passiflorae herba- alcaloizii harman, harmina, harmol, flavonozide,
cumarine, vitamine, saponozide
Familia cucurbitaceae
Forme vitale: plante ierbacee anuale, perene, liane sau tiritoare, mai rar arbushti,
monoice.
Frunze: dispuse altern, astipelate sau cu stipele reduse, limb palmat-lobat ori palmatfidat.
Flori: unisexuate, actinomorfe, solitare sau grupate in inflorescente axilare- racem,
panicul, ori umbela.
Fruct: baciform, de dimensiuni mari, de tip peponida.
Seminte: sunt lipsite de endosperm, cu cotiledoane mari, bogate in ulei gras.
Genul Bryonia
Bryonia alba- mutatoare. Dezvolta frunze simple, palmat lobate, la care lobul central
este mai lung dekit cele laterale. Florile sunt unisexuate, grupate in inflorescente
racemoase pe acelash individ. Fructe de tip baca suculenta neagra cu numeroase
seminte
Produsul medicinal: Bryoniae radices- alcaloizi toxici brionina si brionidina,
cucurbetacina, glicozide, acizi aminici.
Genul Citrullus
Citrullus lanatus- harbuz. Plante anuale. Dezvolta tulpini tiritoare, paroase si frunze
simple, dublusectate. Forile sunt mari, solitare,unisexuate si bisexuate, cu petale si
sepale sudate spre baza. Fructul reprezinta o peponida cu exocarp dens, iar mezo- si
endocarpul suculent, cu numeroase seminte plate.
Genul Cucurbita
Cucurbita pepo- dovleac. Specia cea mai raspindita in cultura. Fructele coapte contin
amidon, zaharoza, glucoza, o cantitate impunatoarede carotina- provitamia A.
Produsul medicinal: Cucurbitae semina- ulei gras, vitaminele C,B,B2, acid nicotinic.
Intrebarea 55
Familia Brassicaceae. Caractere generale. Genul Brassica. Descrierea
Familia brassicaceae
Forme vitale: plante ierbacee anuale si perene.
Frunze: in rozeta bazala si frunze tulpinale intregi sau lobate, astipelate, cu peri stelati.
Flori: bisexuate, mici, nearatoase, actinomorfe, foarte rar zigomorfe
Fruct: silicva sau silicula
Seminte: mici, ovale ori sferice
Genul brasica
Brasica alba- mustar alb. Mustarul este o planta erbacee anuala. Varietatea alba
(Brassicaceae alba) este rezistenta, crescand pana la 80 cm, cu tulpini paroase si frunze
lobate. Florile galben-aprins produc pastai paroase, lungi de 2,5 5 cm, fiecare continand
aproximativ 6 seminte.
Produsul medicinal: sinapis albae semina glicozide, mucilagii, ulei gras, proteine,
poliholozide.
Brasica juncea- mustar de masa. Plante anula cu tulpini ramificate in partea apicala.
Frunze dispuse altern; cele inferioare- lirate sau penat sectate, cele tulpinale mediilancelate cu adincituri, cele superioare- cu marginea intreaga, albicioase. Flori mici,
grupate in inflorescentede tip racem. Fructul este o silicva cilindrica, subtire, rugoasa,
indepartata de tulpina. Semintele sunt sferice, negricioase, cafenii sau galbene deschise,
fara endosperm si servesc ca sursa de ulei vegetal.
Produsul medicinal: rapae oleum- ulei gras.
Intrebarea 56
Genurile Capsella, Armoracia, Erysimum. Caractere generale. Descrierea
Genul capsela
Capsela bursa-pastoris- traista ciobanului. Frunzele bazilare sunt alungite, adanc
scobite, uneori pana la nervura principala. Frunzele tulpinale sunt rare, nedintate pe
margini, imbracand tulpina cu baza lor. Florile sunt mici, asezate pe o codita lunga, avad
4 sepale verzi cu dunga alba, 4 petale de culoare alba si 6 stamine. Fructul are forma
triungiulara. Infloreste din luna aprilie pana toamna tarziu. Inflorirea are loc de jos in sus,
astfel ca pe aceeasi tulpina vom intalni fructificatii si flori. Este o planta comuna,
raspandita pe terenurile cultivate si necultivate, pe marginea drumurilor, pe langa ziduri
etc.
Produsul medicinal: Bursae pastries herba- vitaminele C,K, alcaloizi, saponine,
flavonozide, taninuri, acizi organici.
Genul Armoracia
.
Populus tremula- plop tremurator. Are frunzele subrotunde, pe margini sinuate. Crete
prin pduri de munte i de dealuri. Produce lemn mai tare dect alte specii de plop,
excelent pentru fabricarea hrtiei
Produsul medicinal: populi gemmae-heterozide, taninuri, ulei volatile, saponozide.
Genul Salix
Salix alba- salcie alba Arbore dioic de pna la 20 m naltime, cu coroana neregulata,
tulpina strmba cu lujeri subtiri, flexibili, de culoare verde - galbuie. Scoarta tnara este
neteda, cenusiu verzuie si formeaza de timpuriu un ritidom gros, cenusiu brun, care se
desprinde cu usurinta. Frunzele sunt lanceolate, alterne, lungi, cu marginea marunt
serata, la nceput pubescente pe ambele fete, ceea ce le da culoare argintie, apoi perii
ramn numai pe dos. Florile unisexuate sunt dispuse n amenti: cei masculi galbeni, cei
femeli verzui. Floarea barbateasca are la baza o bractee si prezinta 2 stamine cu
filamente lungi iar o floare femela are o bractee paroasa si un gineceu bicarpelar, cu
pozitie superioara. Fructe capsule.
Salix capraea- salcie capreasca. Muguri alterni, cei foliacei ovo-conici, rocai, cei
floriferi mai mari, ovoid-globuloi. Frunze lat-eliptice, 4-12 cm, groase, acute, pe margini
ntregi sau neregulat sinuat-dinate, cu nervaiune proeminent (aspect zbrcit), pe dos
cenuii tomentoase, pe fa numai la nceput, apoi glabre; peiolul are 2 cm, cu stipele
reniforme. Ameni ereci, apar devreme naintea frunzelor prin martie-aprilie, cei masculi
elipsoidali, 2-3 cm, cei femeli de 6-10 cm; ovar lung pedicelat i cenuiu pros.
Produsul medicinal: Salicis cortex- flavone, taninuri, rezine.
Familia Primulaceae
Frome vitale: plante ierbacee, subarbusti.
Frunze: simple, intregi, variate dupa forma limbului, astipelate, dispuse altern, opus
sau in rozeta bazilara.
Flori: actinomorfe, rareori zigomorfe, variate dupa forma si marime, cu o cromatie vie,
bisexuate, grupate in umbele axilare ori terminale.
Fruct: capsula
Seminte: embrion mic si endosperm voluminous.
Genul Primula
Primula veris- ciubotica cucului. ierbacee perena, cu rizom cilindric, oblic sau
orizontal, lung 2-3 cm. Frunze reunite in rozeta bazala, verde inchis pe partea superioara,
si mai deschise si des-paroasa pe partea inferioara, pubescente; petiol 3-8 cm lungime;
lamina ovata, margine crenata sau ondulata, varf obtuz. Tulpina florifera 25-30 cm. Flori
parfumate, hermafrodite, actinomorfe, tetraciclice, pentamere, in inflorescenta tip umbela
formata din 6-18 flori, galben-aurii; peduncul florar 5-20 mm lungime; caliciu gamosepal
cu tub umflat in partea centrala, mai larg decat tubul corolei, pana la 1 cm lungime, lobi
triangulari, acuti, 3 mm lungime; corola gamopetala; 5 stamine, ovar superior, unilocular.
Infloreste in aprilie-iunie. Fruct capsula elipsoidala, uniloculara, 5-10 mm, dehiscenta,
inchisa in caliciul persistent. Seminte brune cu suprafata verucoasa
Produsul medicinal: primulae rhizomata cum radicibus- saponina primula, acid
primulic, glicozide, ulei volatile, acizi organici.
Intrebarea 58
Familia Ericaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu valoare
farmaceutic.
Familia Ericaceae
Forme vitale: arbusti si subarbusti
Frunza: semiperverescente, uneori caduce, simple, astipelate, frecvent coriacee cu
glande
Flori: forma urceolata sau campanulata variaza dupa dimensiuni si pot fi axilare sau
adunate in inflorescente terminale de tip racem, umbela, mai rar corimb
Fruct: baca, drupa sau capsula.
Genul Arctostaphylos
Arctostaphylos uva-ursi- strugurii ursului. Arbust mic, cu tulpina taratoare si
agatatoare, lunga de 30-100cm. Frunzele sunt mici, pieloase, oblong-ovate. Florile sunt
rosietice. Fructul este o boaba rosie stralucitoare.
Produsul medicinal: uvae-ursi folia- glicozide, flavone, triterpene, taninuri
Genul Vaccinium
Vaccinium myrtillus-afin- Planta subfrutescenta, raspandita in zona montana si
subalpina, la marginea padurilor, in poieni si goluri de munte, in turbarii pe suprafete
intinse. Frunzele sunt ovate, caduce. Florile sunt mici, solitare, cu corola urceolata, roz,
uneori verzuie. Fructele sunt bace, de culoare vanat-negricioasa, pruinoase, dulci. Se
intrebuinteaza la prepararea dulcetei si siropului.
Produsul medicinal: myrtilli folia- taninuri, flavone, mirtulina, vitamine, acizi organici.
Vaccinium vitis-idaea- merisor - Frunzele sunt scurt petiolate, persistente, de forma
ovala, lungi de 1-3 cm, tari la pipait, pieloase, adeseori crestate la varf, cu margini intregi
si rasucite. Pe fata superioara sunt verzi-intunecate, lucioase, iar pe cea inferioara palidverzui, prezentand puncte rare de culoare bruna. Florile sunt albe, usor roz, dispuse la
varful ramurilor, aplecate in jos in forma de clopotei. Fructele sunt sferice, carnoase, la
inceput albe apoi de culoare rosie lucitoare, cu multe seminte la interior.
Produsul medicinal: vitis-idaea folia- flavone, taninuri, acizi organici, vitamine.
Intrebarea 59
Familiile Tiliaceae, Malvaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu
valoare farmaceutic
Familia Tiliaceae
Forme vitale: arbori, arbusti
Frunza: petiolate, dispuse altern, margine serata, nervatiune penata stipele caduce.
Flori: grupate in inflorescente cimoase terminale, bisexuate, actinomorfe, cu axul
principal concrescut cu bracteea membranoasa.
Fruct: nucula, dar se intilneste si capsula carnoasa, polisperma.
Genul Tilia
Tilia platiphyllos- tei mare Frunzele subrotunde pana la ovate, sunt asimetrice, de 6-12
cm lungime, la baza adanc cordate, la varf acuminate, pe margini acut si scurt dintate, pe
dos verzi pana la albicioase sau cenusii, paroase pe toata suprafata, in special la axila
nervurilor. Lamina frunzei are nervuri tertiare proeminente paralele. Flori mari, au
culoarea galbuie, prinse cate 3-6 n inflorescente pendente, se deschid n luna iunie,
puternic parfumate. Fructul achena, este globulos, piriform sau ovoidal, de cca. 1 cm
diametru, cu 4-5 coaste proeminente, mai rar neted, cu pereti lemnosi
Tilia cordata- tei pucios- Este un arbore mai scund, cu frunzele mai mici condiforme
sau subrotunde, verzi glausescente pe dos si cu smocuri de peri ruginii in unghiul
nervurilor principale. Este raspandit prin padurile din regiunea deluroasa, rareori n
campie.
Tilia tomentosa- tei argintiu arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri
erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri
ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si
cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci. Frunzele de 7-13 cm
lungime, subrotund cordiforme, brusc acuminate, la baza cordate pana la oblic trunchiate,
serat dintate, pe fata verzi intunecate, slab lucitoare, tomentoase, pe dos alb sau cenusiu
tomentoase, lamina fara smocuri de peri in axilele nervurilor; dispunere alterna. Petiolul
nu depaseste jumatate din lungimea laminei. Florile mari, galbene-aurii, cate 5-10, prinse
in inflorescente pendente, cime, stelat tomentoase, mai scurte decat frunzele. La baza
florilor se afla o bractee, sesila sau scurt pedunculata. Infloreste in luna iunie-iulie. Fructul
achena, ellipsoidal-globos, slab costat sau neted, cenusiu tomentos sau glabru
Produsul medicinal: tilliae flores cum et sine bracteis- mucilagii, ulei volatile, saponine,
zahar, vitamineleC,E, taninuri.
Familia Malvaceae
Forme vitale: ierbacee, perene, anuale
Frunza: dispuse altern, cu stipele caduce, limcul palmat-lobat, nervatiune palmate.
Flori: actinomorfe, bisexuate, solitare sau cite 2-6 la axial frunzelor tulpinale
superioare, adesea formeaza inflorescente terminale de tipul racem, panicul sau spic.
Fruct: capsula disciforma
Seminte: turtite lateral
Genul Althaea
Althaea officinalis- nalba mare specie ierboasa perena, erecta, inalta de 1 1,5 m, cu
peri paslosi pe intreg aparatul vegetativ, putin ramificat, frunze lung petiolate, usor lobate,
flori de tipul cinci, dispuse in raceme terminale, cu corola alb-roza.
Produsul medicinal: althaeae folia si altheaea radices- mucilagii, amidon, glucide,
zaharuri, aminoacizi, pectine.
Althaea rosea- ruja(nalba de gradina) Planta perena de cultura, erecta si foarte nalta
(pana la 3 m), cu peri aspiri pe ntreg aparatul vegetativ, tulpina cilindrica, robusta, putin
ramificata, frunze mari palmat-lobate, flori n spice terminale mult alungite, foarte mari (6
10 cm), caliciu dublu, 5 petale negre-purpurii.
Produsul medicinal: malvae flores sine calicibus- pigmenti antocianici, mucilagii,
substante minerale.
Genul Hibiscus
Hibiscus sabdarifa- kakrkade- plante anuale ierbacee. Dezvolta radacini fibroase si
foarte mucilaginoase, tulpini erecte, inalte. Frunze lobate, dispuse altern. Florile sunt
inzestrate epicalix pentalobat, care devine rosu dupa deschiderea florilor bisexuate.
Produsul medicinal: hibisci flores- acizi organici, antociani, mucilagii, pectine,
flavonoide.
Genul Malva
Malva sylvestris- Nalba de padure este o planta ierboasa, vivace, acoperita cu peri tari
si aspri. Frunzele sunt alterne si lung petiolate. Florile sunt asezate cate 2-3 la subsuara
frunzelor. Fiecare floare are un calicul format din 3 piese libere si un caliciu cu 5 sepale
unite intre ele. Corola are 5 petale mari, de 3 ori mai lungi decat sepalele, adanc scobite
la partea superioara, de culoare purpurie, cu vinisoare violete. In mijlocul florii se gasesc
numeroase stamine unite intr-un tub, din mujlocul carora ies mai multe stiluri
Produsul medicinal: malvae flores et folia- mucilagii, malvina, taninuri, saruri minerale,
antociani, vitamine.
Intrebarea 60
Familiile Hypericaceae, Saxifragaceae. Caractere generale. Descrierea
Familia Hypericaceae
Forme vitale: arbori, arbusti si erbacee perene
Frunza: simple, astipelate, dispuse opus, frecvent semiperverescente
Flori: actinomorfe, bisexuate ori unisexuate, solitare ori grupate in inflorescente
terminale simple ori compuse: plante monoice si dioice
Fruct: capsula dehiscenta, baca ori drupa.
Seminte: fara endosperm, foarte mici si usoare.
Particularitate: prezenta pungilor schizogene sub forma de puncte, care contin un suc
pigmenat sau incolor
Genul Hypericum
Hypericum perforatum- sunatoare Este o plant peren cu frunzele opuse, prevzute

cu pungi secretoare, nct, privit prin transparen, limbul pare perforat (numele speciei).
Florile sunt de culoare galben-aurie. Suntoarea este rspndit la marginea pdurilor,
n tufriuri, pe coaste nsorite.
Produsul medicinal: hyperici herba- ulei volatile, flavone, taninuri, hipericina, saponine.
Familia Saxifragaceae
Forme vitale: plante ierbacee perene, mai rar anuale
Radacina: ffasciculate
Frunza: suculente cu mezofil spongios, intregi, mai rar palmate ori penate, dispuse
altern, astipelate
Flori: terminale, bisexuate, actinomorfe ori zigomorfe,
Fruct: capsula polisperma
Seminte: mici cu embion mic, inconjurat de endosperm bine dezvoltat.
Genul Bergenia
Bergenia crassifolia- craciunita. Plante ierbacee perene, inalte de 30-50 cm. rizomii
sunt cilindrici orizontali, rigurosi, ramificati, cu numeroase radacini adventive.frunze lateliptice, cu margine intrega sau Muscat dintata, lung petiolate, fata inferioara- cu glande
sub forma de puncte negre. Florile sunt roz-violete. Fructul- capsula polisperma.
Produsul medicinal: bergeniae rhizomata- taninuri, fenoli, glucoza, amidon.
Intrebarea 61
Familia Rosaceae. Caractere generale. Sistematica. Valoarea economic. Specii
spontane i cultivate n Moldova.
Familia Rosaceae
Forme vitale: arbori, arbusti, plante ierbacee perene, mai rar anuale
Frunza: petiolate, simple ori compuse(imparipenat-compuse, palmat-compuse,
trifoliate), adesea stipelate, dispuse altern, mai rar opus, caduce.
Flori: de tipul5, actinomorfe, bisexuate.
Fruct: simplu, folicula, drupa, nucula, capsula, achena, poama, multiplu- polinucula,
polidrupa,(uscate ori carnoase.
Semintse: fara endosperm.
Sistematica.
In baza formei receptacolui, tipul giniceului si fructului, famili Rosaceae este divizata in
4 subfamilii: Spiraeoideae, Rosoideae, Maloideae, Prunoideae.
Subfamilia Spiraroideae
Genul Filipendula
Genul Spiraea
Subfamilia Rosoideae
Genul Agremonia, genul Geum, Genul Fragaria, Genul potentilla, Genul Rubus, Genul
rosa, genul Sanguisorba,
Subfamilia Maloideae- genul Aronia, genul Cydonia, genul chaenomeles, genul
cotoneaster, genul crategus, genul malus, genul pyrus
Subfamilia Prunoideae- genul Amygdalus, genul Armeniaca, genul Cerasus, genul
Persica, genul prunus.
Valoare economica
Fructele speciilor familiei Rosaceae (cerasus, persica, armeniaca, amygdalus, prunus
etc.) au o mare importantsa economica, intrucit se flosesc in alimentatie, intrucit sint
bogate in vitamine, datorita mezocarpului carnos. Pentru Republica Moldova pomicultara
reprezinta una din ramurile de baza a agriculturii.
Specii spontane:
Fragaria vesca- fragi de padure
Prunus spinosa- porumbar
Amygdalus nana- migdal pitic
Malus silvestris- mar paduret
Pyrus peraster- par paduret
Sanguisorba officinalis- sorbestrea
Rosa canina- maces
Rubus caesius- mur
Potentilla anserina-coada racului
Potentilla erecta- sclipeti
Geum urbanum- cerentel
Armeniaca amarela- zarzar
Specii cultivate:
Malus domestica- mar cultivat
Rubus ideaus- zmeur
Aronia melanocarpa- aronie
Cydonia oblonga- gutui
Pyrus communis- par cultivat
Amygdalus communis- migdal
Armeniaca vulgaris- cais
Cerasus avium-cires
Cerasus vulgaris visin
Persica vulgaris- persic prs domestica- prun cultivat
Intrebarea 62
Genurile Rosa, Rubus, Fragaria. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu
Genul Rosa
Rosa canina-maces- Tuf de circa 2 m nlime cu tulpin i cu ramuri arcuite, cu
numeroi ghimpi. Frunzele sunt glabre. Este foarte frecvent n regiunea de cmpie i
dealuri. Servete ca portaltoi pentru trandafirul cu tulpina nalt. n cultur se gsesc
numeroi hibrizi provenii din specii spontane.
Produs medicinal: cynosbati fructus- vitaminela C,B,A, unul din cele mai bogate
produse vegetale in vitamina C, pectine, acizi organici.
Rosa damascene- trandafir pentru ulei-arbusti cu radacini profunde, ramificatie de la
baza, cu ghimpi ascutiti. Frunze lug petiolate, compuse din 5-7 foliole ovate, baza
rotunda, dublu zintat pe margini, nervure proeminente pe foita inferioara. Florila grupate
inninflorescente panicul, dispuse la virful ramurilor florifere. Fructul- hepantiu globulos.
Produsul medicinal: damascenae flores- ulei volatile, taninuri, flavone, acizi organici,
vitamine.
Genul Rubus
Rubus caesius- mur - Tuf cu tulpini culcate, prevzute cu ghimpi. Fructele sunt
negricioase, pruinoase, mari, dulci-acrisoare. Frunze compuse din 5 foliole inegale. Flori
albe actinomorfe, grupate in inflorescenta de tip racem.
Produsul medicinal: rubi caesi folia- taninuri, flavone, vitamine, saruri minerale.
Rubi caesi fructus- pectine, antocianozide, vitamine, acizi organici.

Rubus idaeus- zmeur- Semiarbust foarte rspndit n etajul forestier, n lungul vilor i
n defriri de pduri. Este i cultivat, pentru fructele sale roii, dulci i foarte aromate.
Ramurile, pruinoase i prevzute cu ghimpi, poart frunze simplu-penat-compuse cu
foliole mari, pe dos tomentoase. Florile albe, uneori cu nuane de roz, sunt grupate n
inflorescene racemoase. Fructul este o polidrup.
Produsul medicinal: rubi idaei fructus- pectine, vitamine, acizi organici
Rubi idaei folia- tninuri, aacid ascorbic, mucilagii.
Genul fragaria
Fragaria vesca- fragi de padure- Crete n etajul forestier, n poieni. Se deosebete de
cpuni, fiind mai nalt, mai puin proas, i are stoloni lungi. La maturitate, caliciul se
desprinde de fruct. Fructul- polinucule mici, dispure in receptacol rosu carnos.
Produsul medicinal: frariae folia- flavone, saruri minerale.
Fragarria moschata- capsuni
Intrebarea 63
Genurile Sanguisorba, Potentilla, Prunus. Caractere generale. Descrierea
Genul Sanguisorba
Sanguisorba officinalis-sorbestrea plant erbacee, peren, ntlnit prin fneele
umede, marginea tufiurilor, de la cmpie pn la etajul montan. Rizom gros, brun.
Tulpin erect, glabr, ramificat n partea superioar, nalt de 30-90cm. Frunze penatlobate, lungi de 40cm cu 3-11 foliole alungit ovate, pn la eliptice, cele inferioare n
rozet. Stipele pieloase la baz. Flori roii purpurii, uneori brunii, grupate n capitule sau
inflorescene cilindrice, compacte. Caliciu din 4 foliole mici. Corola lipsete. Androceu din
4 stamine cu filamente roiatice i antere galbene. Nectarii inelare. Gineceu din ovar
inferior, unicarpelar, stil scurt, stigmatpenicelat.
Produsul medicinal: sanguisorbae rhizomata et radices- taninuri, saponine, ulei volatil,
amidon.
Genul Potentilla
Potentilla anserina- Coada racului este o planta perena cu numeroase tulpini
taratoare, lungi pana la 50 cm, inradacinate la noduri. La punctul de pornire al tulpinilor se
gaseste o rozeta cu frunze lungi pana la 20 cm, divizate in 13-21 foliole dintate pe
margini. Toata planta este acoperita cu peri rari, mai desi pe dosul frunzelor, care din
aceasta cauza capata un aspect argintiu. Uneori se intalnesc si plante acoperite cu peri
argintii pe amvele fete. Floarea este solitara, lung pedicelata. Fructul poliachena
pubescenta.
Produsul medicinal: anserinaea herba- taninuri, flavone, mucilagii, substante amare,

ulei volatil, vitamina C.
Potentila erecta-sclipeti Planta perena, ierboasa, care formeaza in sol un rizom
neuniform, alcatuit din segmente, ramificat, lung de 4-6 cm si gros de 1-3 cm, avand
suprafata externa de culoare brun-inchis (la interior este rosu). Tulpinile aeriene au baza
aproape tuberoasa si lemnoasa, sunt erecte, ramificate si slab paroase. Frunzele bazale
sunt rar 4-5 foliate, cuneat obovate iar cele tulpinale sunt sesile sau scurt petiolate, de
forma alungit lanceolate, acut dintate pe margine. Florile sunt solitare sau in dihazii, cu
petale de culoare galbena
Produsul medicinal: tormentillae rhizomata- taninuri, flavonozide.
Genul Prunus
Prunus spinosa- porumbar- Este un arbust, de 1-3 m nlime, prezentnd ramuri
scurte transformate n spini. nflorete abundent primvara timpuriu, nainte de apariia
frunzelor. Fructele sunt mici, globuloase, de culoare albstruie si foarte astringente
Prunus domestica- prun cultivat-arbori inalti de 7-10 m, Frunze variate dupa forma
limbului(de la eliptice la ovate) flori actinomorfe cu peduncul lung si petale albe,. Fructuldrupe de diferite forme.
Produs medicinal: pruni spinosi flores- flavona, acizi organici, taninuri.
Pruni fructus- taninuri, zaharuri, acizi organici, vitamina C.
Intrebarea 64
Familia Fabaceae. Caractere generale. Importana economic. Specii spontane i
cultivate n Moldova.
Familia Fabaceae
Forme vitale: arbori(rubinia pseudoacacia), arbusti(ononis spinosa)si plante ierbacee
anuale , bienale si perene(arachis hipogaea-alune de pamint,melilotus officinalissulfina,pissum sativum-mazare, etc)
Frunza:trifoliate, penat sau dublu penat-compuse, stipelate, dispuse altern, sesile
petiolate
Flori: inflorescente terminale ori axilare, da teip- racem pendent, erect sau spiciform,
capitul, bisexuate zigomorfe, mai rar actinomorfe
Fruct: pastaie polisperma
Fabaceele au o importantsa semnficativa in viatsa omului, fiind utilizate alimentar,
tehnic, medicinal, mielifer, ornamental, si in acest sens fiin depasite doar de graminee.
Specii spontane:
Galega oficinalis ciumarea

Melilotus officinalis-sulfina
Ononis spinosa- osul iepurelui
Robinia pseudoacacia- salcim
Specii cultivate:
Pisum sativum mazare
Phaseolus vulgaris- fasole
Glucine max- soia
Thermopsis lanceolata- linte
Intrebarea 65
Genurile Sophora, Thermopsis, Arachis. Caractere generale. Descrierea
Genul sophora
Sophora japonica- salcim japonez- Are frunzele penate, florile albe sau palid-glbui,
dispuse n raceme mari i laxe, cu stamine indehiscente libere. Pstile sunt articulate i
mucilaginoase. Este plant lemnoas, ornamental i n acelai timp melifer
Produs medicinal: sophora flores- mucilagii, vitamina P, pectine.
Sophora pachycarpa-sofora- radacini bine dezvoltate, tulpini lignificate la baza,
ramificate, foliate. Fruct-pastaie groasa, rugoasa. PM-herba-alcaloizi,.
G. thermopsis
Thermopsis lanceolata- linte. Planta perena ierbacee cu rizomi tiriitori, usor brazdate,
pubescente. Flori mari, galbene, in racem. PM-herba-alcaloizi, glicozine, saponine,
taninuri.
Arachis hipagaea- alune de pamint- planta ierbacee, radacini pivotante,frunze
stipelate, petiolate, dispuse altern, paripenat compuse. Flori- sesile, axilare, glabre.PMfructus-proteine,ulei gras, aminoacizi, saruri minerale, vitamine.
Intrebarea 66
Genurile Cassia, Glycyrrhyza, Phaseolus. Caractere generale. Descrierea
Cassia angustifolia- siminiche- subarbust, tulpina ramificata, frunze stipelate, paripenat

compuse, lanceolate. Flori zigomorfe, bisexuate, in racem.PM-folia si fructus-flavone,
aminoacizi, glicozide.
Glycerrhiza glabra-lemn dulce- subarbust peren, tulpina erecta, cilindrica, lignificata,
frunzeimparipenat compuse, flori grupate in racem. PM- radices- saponozide,flavone,
glucide, macro si microelemente.
Phaseolus vulgare- fasole- planta ierbacee anuala, frunze petiolate, trifoliate, flori
grupate in racem, fruct-pastaie cilindrica sau turtita. PM- fructus sine semenibusproteine, glucide, aminoacizi, vitamine, saruri minerale.
Intrebare 67
Genurile Melilotus, Ononis, Glycine. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor
cu valoare farmaceutic.
Melilotus officinale- sulfina- planta ierbacee, bienala, radacini pivotante, tulpini erecte,
frunze petiolate, trifoliate, stipelate. Flori galbene grupate in racem spicform axilar. Fructpastaie. Pm-herba et flores- cumarine, taninuri, saponozide, acizi organici. Afectiuni
cardiovasculare, hepatita cronica
Ononis spinosa- osul iepurelui- subarbust peren, tulpina spinoasa, ramificata, frunze
trifoliate,flori kite 2 la axila bracteelor, fructpastaie mica, pubescenta. PM-radicesheterozide izoflavonice, actiune diuretica, colagoga.
Glycine max- soia- planta ierbacee anuale cu radacini pivotante, tulpina inalta 150 cm.
Fruct- pastaie pubescenta.
PM-semina- glicozide, proteine, vitamine A,B,C,D,E,K, ulei gras, saponine. Afectiuni
dermice.
Intrebarea 68
Familiile Myrtaceae, Rutaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu
valoare farmaceutic .
Familia Myrtaceae
Forme vitale:arbori si arbusti
Frunza: simple, cu margine, intreaga, coriacee, astipelate, seperverescente, dispuse
opus, rar altern, forma limbului ovata, lanceolata, falcata,
Flori: solitare
Fruct: plisperme, drupe carnoase, capsule, nucule
Genul eucaliptus
Eucaliptus globulus-eucalip- arbore gigant, frunze ovate sau lanceolate, flori solitare,
axilare, fruct- capsula turtita.
PM-folia-ulei volatil, eucaliptol, taninuri, flavone. Actiune antisepttica. Caile respiratorii
Genul myrtus
Mrtus comunis- mirt- arbore, frunze ovat lanceolate, flori solitare, fruct- baca.
PM-folia-ulei volatil, eucaliptol, myrtanol, tanin, antiseptic
Familia rutaceae
Forme vitale: arbori si arbusti
Frunze: imparipenat compuse
Flori:grupate in inflorescente simple racem si capitol, panicul, axilare
Fruct: drupa, capsula
Genul ruta
Ruta graveolens-virnant- ierbacee, anuala, frunze penat sectate, flori actinomorfe,
fruct-capsula bombata.
Genul citrus
Citrus limon- lamii- arbore cu spini scurtsi, frunze alugite, ovate, petiolate, flori
solitare,fruct-hesperida eliptica, bogata in vitamina C, ulei volatil si acid citric
Citrus aurantiu- portocal- planta lemnoasa, frunze ovate, lanceolate sau eliptice, flori
solitare, fruct- hesperida globuloasa, contin ulei volatil, carotenoide, flavonozide.
Intrebarea 69
Familiile Hippocastanaceae, Anacardiaceae. Caractere generale. Descrierea
Familia hipocastanacee
Forme vitale: arbori,
Frunze: palmat compusa, astipelate,
Flori: zigomorfe, bisexuate, inflorescentse piramidale racemoase
Fruct: capsula dehiscenta, carnoasa
Genul aesculus
Aesculus hipocastanum- castan porcesc- arbore, frunze palmat compusa, fplori

bisexuate, inflorescenta piramidala, fruct- capsula carnoasa dehiscenta
PM- semina-soponozide, amidon, ulei gras, taninuri. Actiune hemostatica.
Familia anacardiacea
Forme vitale: arbori, arbusti, liane
Frunze: imparipenat compuse, astipelate, dispuse altern
Flori: bi- sau unisexuate, inflorescentse axilare ori terminale
Fruct: drupiform. Semintse-endosperm redus.
Genul rhus
Rhus coriaria-otsetar- arbore, frunze imparipenat compuse, flori grupate in penicule
conice, fruct-drupe mici,
PM-folia-taninuri, bactericida, antiseptica, antiinflamatoare
Genul cotinus
Cotinus cogigria- scumpie- arbust, frunze simple, eliptic obovata, flori mici, fruct drupa.
PM-folia-taninuri, rezine, ulei volatil, antiseptic,remediu colagog
Intrebarea 70
Familia Araliaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu valoare

farmaceutic
Familia araliaceae
Forme vitale: arbori, arbusti, liane, ierbacee
Frunza: dispuse altern, simple, palmat- penatcompuse
Flori: inflorescentse umbele,
Fruct: baca sau drupa
Genul aralia
Alralia mandshurica- aralie- arbust, tulpine cu spini ascutiti, frunze mari,
bipenatcompuse, flori albicioase, umbela sferica, fruct- baca neagra. PM- radicessaponine, ulei volatil, flanozide, aralina. In insomnii, diabet zaharat
Genul hedera
Hedera helix- iedera- arbust, frunze petiolate, dispuse altern, flori actinomorfe, umbela
globuloasa, fruct- baca globuloasa. PM- folia- saponozide, flavonozide. Actiune
antiinflamatoare. Bronshite cronice.
Genul panax
Panax ginseng- ginseng- planta iebacee, frunze palmat compuse,flori mici,
actinomorfe fruct- drupa. PM radices- saponozide, flavonozide, vitamina B1, B2. actiune
imunostimulatoare
Intrebarea 71
Genurile Coriandrum, Anisum, Daucus, Carum. Caractere generale. Descrierea
Genul coriandrum-sativum- coriandru- planta anuala, radacina pivotanta, tulpina
erecta, frunze petiolata, glabre, penat sectate, flori umbela compusa, fruct- diachene
sferice concrescute. PM- fructus- ulei volatil, ulei gras, proteine, flavonozide, actiune
bactericida, stomahica
Genul anisum- vulgare- anason-planta anuala, frunze polimorfe, petiolate, ovale, flori
grupate umbela compusa, fruct- diachene mici. PM-fructus- ulei volatil, ulei gras,
cumarine, flavonozide, glucide, actiune expectoranta, diuretica,
Genul daucus- carota- morcov- planta bienala, radacina tuberizata, frunze ovat,
triunghiular penat sectate, flori actinomorfe, umbelutse. Fruct- diachena pubescenta. PM
fructus- ulei volatil, glucide si pectine, vitamina A, betacarotin.
Genul carum- carvi- chimen- planta ierbacee bienala, frunze petiolate, penat sectate,
flori umbele, actinomorfe, fruct- dachen. PM carvi fructus- ulei volatil, ulei gras, glucine,
cumarine, actiune stomahica.
Intrebarea 72
Genurile Anethum, Foeniculum, Pastinaca, Ammi. Caractere generale. Descrierea
Genul Anethum- graveolens- marar- planta bienala ierbacee, frunza penat sectate, flori
umbela, fruct- diachen ovat. PM-herba si fructus-ulei volatil-actiune stomahica
Genul foeniculum-vulgare- fenicul- planta bienala, radacina pivotanta, tulpina
eracta,frunza petiolata, filiforme, flori- umbele compuse, fruct- diachen alungit ovoid. PMfructus- ulei volatil, ulei gras, cumarine, act. Stomahica, antispastica.
Genul ammi-majos- ami- ierbacee, frunza eliptica, penat sectate, ;lanceolate,
acuminate, liniare, lobate, flori mici, umbela, fruct-diachena ovoida. PM-fructus- ulei
volatil, taninuri, cumarine,
Intrebarea 73
Familiile Rhamnaceae, Elaeagnaceae. Caractere generale. Descrierea

Familia rhamnaceae
Forme vitale: plante lemnoase
Frunze: simple, stipelate, dispuse altern
Flori: mici, corimb
Fruct: nucule, baca ori drupa
Genul frangula- alnus- crusin- arbust, frunze oblonge, eliptice, ovale, intregi,
acuminate, petiolate, dispuse altern, flori actinomorfe, bisexuate, fruct- baca sferica. PMfrangula cortextaninuri, actiune laxativa, purgativa.
Genul zizifus- jujuba- zizifus- arbust spinos, frunze eliptice, ovate, flori mici , galbene,
fruct- drupa. PM- fructus- zaharuri, mucilagii, vitamina C, taninuri, act. Emolienta,
hipertensiune
Familia eleagnaceae
Forme vitale- arbori
Frunze: smple, lanceolate, dispuse altern Flori: axilare, racem, fruct- drupa
Genul elaeagnus-angustifolia- salcioara- arbore, frunze argintii, flori mici actinomorfe,
fruct- drupa
PM-fructus- remediu dereglarii tractului gastrointestinal
Genul hipophaea ramnoidea-catina de riu- arbore dioic, frunze liniar lanceolate, intregi,
flori actinomorfe, unisexuate, fruct-drupa falsa. PM-fructus- vitamineC,B,E,P, acizi
organici, flavonozide, ulei gras. Gastrointestinale.
Intrebarea 74
Familiile Apocynaceae, Caprifoliaceae. Caractere generale. Descrierea
Familia apocynaceae
Forme vitale: plante ierbacee, liane, arbusti
Frunze: simple, stipelate, dispuse opus, semipervirescente Flori: bisexuate,
actinomorfe, corimb fruct- baca
Genul strofantus gratus- strofant- liana agatsatoare, frunze simple, eliptice, flori
actinomorfe ,corimb, fruct- folicula fusiforma lignificate. PM- semina- glicozie cardiotonice,
Genul vinca minor- saschiu- planta perena, ierbacee, tulpina tiritoare, flori erecte,
frunze petiolate, ovat eliptice, flori bisexuate, solitare, fruct- folicula fusiforma. PM-herbaalcaloizi, hipotensiva, spasmolitica
Genul rauvolfia serpentina-rauvolfie- arbust, frunze lanceolate, ovate, flori pentamere,
infor. Cimoase, fruct- drupa. PM-radices- alcaloizi, act. Hipotensiva in hipertensiune
Familia caprifoliaceae
Forme vitale: arbust cu frunze dispuse opus, astipelate, intregi, flori actinomorfe si
zigomorfe, corimb, racem, spic, panicul. Fruct- baca, drupa, capsula.
Genul sambucus nigra-soc- arbust tufos, frunza imparipenat compusa, flori bisexuate,
corimbiforme, fruct-baca neagra stralucita. PM flore- flavone, saponozide, ulei volatil,
actiune expectoranta, imunostimulatoare.
Sambucus ebulus- boz- ierbacee, frunze oval lenceolata, imparipenat compusa,
dispuse opus,flori bisexuate actinomorfe, fruct-baca. PM-radices- acid ursolic, acizi grasi,
act. Diuretica
Genul viburnum opulus- calin- arbust, frunze palmat lobate, dispuse opus, flori
mariumbeliforme, fruct-drupa. PM-cortextaninuri, flavone, antispastic, cardiotonice.
Intrebarea 75
Familiile Linaceae, Valerianaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu
Familia linaceae- forme vitale: plante ierbacee, anuale. Frunze: simple, sesile,
petiolate,inregi, astipelate, flori racem, corimb, fruct- capsula.
Genum linum-usitatisumum-in decultura -tulpini erecte,frunze sesile lanceolate
intregi,flori lung pendunculate, solitare, actinomorfe bisexuate, fruct- capsula. PM-seminamucilagii, ulei gras, proteine, glicozide, actiune, laxativa, purgativa.
Familia valerianaceae- plante ierbacee, bienala, frunze rozeta bazala, dispuse opus,
astipelate, flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, fruc nucula.
Genul valeriana officinalis- odolean- planta ierbacee, bienala, frunze petiolate,
imparipenat sectate, flori de tipul 5, fruct- achena turtita, alungita. PM-rizomata si
radicibus- ulei volatil, alcaloizi, acizi organici, act. Sedativa, in nevroze
Intrebarea 76
Familia Lamiaceae. Caractere generale. Valoarea economic. Specii spontane i
Familia lamiaceae- forme vitale: ierbacee, tulpina erecta, frunze dispuse in rozeta
bazala, florile zigomorfe, bisexuate, fructul niucula.
Valoare economica: uleiuri volatile folosite in cosmetologie
Specii spontane: menta piperita- izma buna, lamium album- urzica moarta, leonurus
cardiaca- talpa gistii, marubium vulgare-unguras.
Specii cultivate: drcocephalum modavica- mataciune,hisopus officinalis- isop,
lavandula angustifolia- levantica, ocimum basilicum- busuiok,
Intrebarea 77
Genurile Mentha, Lamium, Ortosiphon. Descrierea reprezentanilor cu valoare
farmaceutic.
Genul mentha piperita- planta ierbacee aromatica medicinala, frunze petiolate,
lanceolate, flori grupate in axila frunzelor, PM- folia- ulei volatil, taninuri, flavone, mentol,
mentona,actiune antiseptica.
Genul lamium album- urzica moarta- planta ierbacee perena, erecta, frunza ovat,
serat, flori in axila frunzelor, fruct- nucula. PM-flores- mucilagii, flavone, saponine.
Ortosiphon stamineus- ceai de jawa- ierbacee, frunze petiolate, dispuse opus, flori,
racem, fruct nucula. PM-folia- ulei volatil, saponozide, flavone, acizi organici, act.
Diuretica.
Intrebarea 78
Genurile Salvia, Melissa, Hyssopus. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor
cu valoare farmaceutic
Genul salvia offinalis-jales de gradina- subarbust, tulpina erecta, frunze lanceolateliptica, petiolate, flori inflor. Spiciforma, fructnucule. PM- folia- ulei volatil, flavone,
taninuri, act. Antiseptica,stomahica.
Melissa officinalis- roinita- ierbacee, frunze petiolate, ovate, dispuse opus, flori grupate
in pseudoverticile axilare, fruct- nucula alungita. PM- herba-ulei volatil, mucilagii , taninuri,
flavonozide. Act, antiseptica, stomahica, imunostimulatoare
Hisopus officinalis- isop- subarbust, frunze liniar lanceolate, sesile, flori spiciforme,
fructe- nucule. PM-herba- ulei volatil, taninuri, principii amare. Act. Expectorenta.
Intrebarea 79
Genurile Thymus, Ocimum, Scutellaria. Caracatere generale. Descrierea
Genul thymus vularis- cimbru de cultura- subarbust, frunza petiolate, liniar lanceolate,
flori spiciform, fruct- nucula.PM-herba- ulei volatil, glicozide, taninuri, act antiseptica
Ocimum basilicum- busuioc- planta ierbacee perena, frunza petiolate, acuminate, flori
spiciforme, fruct-nucula. PM- herba- ulei volatil, taninuri, acizi organici, antiseptica,
stomahica
Scutellaria bicalensis- gura lupului- planta ierbacee, frunze sesile, lanceolat ovate,
paroase, flori axilare, racemoase, fruct-nucula. PM-radices- glicozide flavonozinice,
taninuri, act. Hipotensiva, sedativa.
Intrebarea 80
Genurile Lavandula, Origanum, Leonurus. Caractere generale. Descrierea
Lavandula augustifolia- levantica- subarbust, frunze sesile, lanceolate, flori spiciforme,
fruct tetranucule. PM-flores-ulei volatil, cumarine, principii amare, act antimicrobiana
Origanum vulgare- sovirf- ierbacee, frunza petiolata, dispusa opus, flori corimb, fructnucule. PM-herba-ulei volatil, taninuri, flavone, acizi organici, act antiseptica, stomahica
Leonurus cardiaca- talpa gistei- ierbacee, frunze petiolate, palmat lobate, flori axilare,
fruct-tetranucula. PM-herba- flavonozide, ulei volatil, taninuri, act sedativa, vasodilatore.
Intrebarea 81
Familia Solanaceae. Caractere generale. Valoarea economic. Specii spontane i
cultivate n Moldova
Familia solonaceae- fome vitale-ierbacee, arbusti, frunze penat sectate, eliptica,
simple, flori dispuse la axila ramurilor, actinomorfe, cimoase. Fruct- bace globuloase,
capsule.
Valoare economica: alimentatie- tomate, ardei, cartof, vinete. Tutun- industri
Intrebarea 82
Genurile Atropa, Hyoscyamus, Datura. Caractere generale. Descrierea
Atropa belladonna- matraguna- ierbacee, frunze petiolate, ovate, flori actinomorfe,
bisexuate, axilare, fruct-baca. PM-folia si radices- alcaloizi, atropina, hiosciamina,
analgezic,
Genul hiosciamus niger- masalarita- planta ierbacee, frunze scurt petiolate(de la baza)
si sesile, flori axilare. Fruct- capsula. PM- folia- alcaloizi, hiosciamina, act depresiva
asupra snc.
Datura stromonium- laur(ciumafaie)- planta anuala ierbacee, frunze petiolate, dispuse
alter, flori axilare, solitare, fruct capsula. PM-folia- alcaloizi, hiosciamina, atropina, act
sedativa.
Datura inoxia- laur paros- ierbacee, frunze petiolate, pubescente. Flori solitare. Fructcapsula. PM-herba- lacoloizi,
Intrebarea 83
Genurile Solanum, Scopolia, Capsicum. Caractere generale. Descrierea

Solanum tuberosum- cartof- ierbacee, frunze intrerupt penat sectat, flori cimoase,
fruct- baca. Dezvolta tuberculi. PM- amilum-amidon, in alimentatsi si la produerea
alcoolului
Solanul melongena- patlagele vinete- ierbacee, frunza ovate,, dispuse altern, floare
solitara, fruct-baca. PM- efecte laxativa, stimulente la funcitiile pancreasului.
Scopolia carniolica- mutulica- ierbacee, frunza petiolate,dispuse altern, flori solitare.
Fruct- capsula. PM-rhizomata- atropina, hiosciamina, sedativa
Capsicum anum- ardei-ierbacee, frunze simple, petiolate, flori solitare. Fruct- baca.
PM-fructus- alcaloizi, capsaicina, vitamine.
Intrebarea 84
Familiile Scrophulariaceae, Plantaginaceae. Caractere generale. Descrierea
Familia scrophulariaceae- forme: ierbacee, arbusti. Frunze astipelat, simple,dispuse in
rozeta bazala, flori bisexuate, zigomorfe, racemoase, fructul capsula,
Genul digitalis lantana- degetel linos- ierbacee, frunze petiolata, lanceolata, flori
bisexuate, zigomorfe, racem, fruct- capsula. PM-foli- glicozide cardiotonice,
Digitalis purpurea- degetel rosu-erbacee, bienal, frnza ovat alungite, floare in racem
mare, fruct- capsula. PM folia- glicozide cardiotonice
Verbascum flomoides-lumnarica- ierbacee, frunze petiolate, alugit ovate, dispuse
altern, florile- racem spiciform, fructul- capsula. PM- flores- saponozide, mucilagii,
flavonozide, act antiinflamatoare
Plantaginaceae- form vit- ierbacee, anuale, perene, frunze astipelate, intregi, flori
actinomorfe bisexuate, spic, fruct- capsula
Plantago major- patlagina mare- ierbacee, frunze petiolate, ovate, inflorescente
spiciforma, fruct- capsula. PM-folia- taninuri, pectine, mucilagii, vitamine A,C,K,
antiinflamatoare.
Plantago lanceolata, plantago media
85
Familia Asteraceae. Caractere generale. Valoarea economic. Specii spontane i
Familia aseracee- form vit- ierbacee perene, arbusti arbori, frunze atipelate, simple,
dispuse altern, flori bisexuate, fruct-achena indihisenta.
Valoare economica
Specii spontane: arcticum lapa- brusture, artemisia absintium- pelin, achilea
malifolium- coada shoarecelui, cintaurea cianus- albastrele, eupatorium canabium- cinepa
codrului, inula helenium-iarba mare, helicrisum arenarium-siminoc, matricharia
chamomila- musetel, cicorium intibus- cicoare, taraxacum officinalis- papadie, tusiflago
farfara- podbal
Specii cultivate:catharamus tinctorios- sofrinel, calendula officinalis-galbenele,
heliantus anus-floarea soarelui,
Intrebarea 86
Genurile Achillea, Matricaria, Inula, Rhaponticum. Caractere generale. Descrierea
Achillea melifolium- coada soarecelui, ierbacee, frunze dispuse altern, lanceolate,
bipenat sectte, inflorescente ramificate si vegetative, fruct-achena alungita. PM-folia-ulei
volatil, cumarine, taninuri- antiinflamatoare.
Inula Helenium- iarba mare-ierbacee, tulpini erecte, rizomi cu radacini ramificate,
frunze mari lung petiolate, sesile, flori calcatidii corimbiforme, fruct- achena. PMrhizomata si radices- UV, acizi organici- colagoga.
Matricaria chamomila-musetel-ierbacee, tulpina ramificata, frunze sesile, bipenat
sectate, flori calatidii, fruct-achena, PM- flores- UV, mucilagii, flavonozideantiinflamatoare.
Rhaponticum carhamoides- radacina cerbului- ierbacee, tulpini ramificate, frunze
petiolate, penat-sectate, mari. Flori calatidii, fruct-achena. PM- radices- taninuri, alcaloizi,
UV- stimulenta al impotentei.
Intrebarea 87
Genurile Artemisia, Tussilago, Gnaphalium, Sylibum. Caractere generale. Descrierea
Artemisia absintium- pelin amar- ierbacee, tulpina erecta, frunze petiolate, tripenat
sectate, flori bisexuate, calatidiu. Fruct- achene Pm-herba- UV, flavonozide,
-hepatobiliare, respiratorii.
Tussilago farfara- podbal- ierbacee, frunze lung petiolate, circulare, baza cordata, flori
bisexuate, calatidiu, fruct- achene. PM- folia- mucilagii, taninuri, alcaloiziantiinflamatoare,
Gnaphalium uliginosum- albumeala- ierbacee- frunze dispuse altern, flori- calatidii,
fruct- achena. PM- herba- UV, taninuri, carotina, flavonozide- hipertensiune.
Sylibum marianum- armurariu-ierbacee, tulpina erecta, ramificata, frunze alungit ovate,
, dispuse altern, flori- calatidii, fruct- achena. PM-fructus- flavonozide, ulei gras, proteinehepatoprotectoare- regeniratoare
Intrebarea 88
Genurile Centaurea, Calendula, Bidens. Caractere generale. Descrierea
Centaurea cianus- albastrele- ierbacee, frunze petiolate lanceolate, dispuse altern, flori
bisexuate, zigomorfe, forma de pilnie, fruct- achena. PM- flores- flavone, taninuri,
antociani- antiinflamatoare
Calendula officinalis- galbenele- ierbacee, tulpina erecta, frunze sesile, lanceolate,
mici, acute. Flori- calatidii, fruct- achena. PM- flores cum receptacoulis- caratenoide,
saponine, UV, taninuri, flavonoide.- antiinflamatoare.
Bidens tripartita- dentita- ierbacee, tulpina erecta, frunze opuse, cu limb trisectat, flori
calatidiu. Fruct- achena. PM- herba- UV, mucilagii, taninuri, diuretic.
Intrebarea 89
Genurile Taraxacum, Arnica, Tanacetum, Helychrysum. Caractere generale.
Descrierea reprezentanilor cu valoare farmaceutic.
Taraxacum officinalis- papadie- ierbacee, frunze lanceolate, sectate, flori- calatidiu
galben. Fruct- achena cu papus. PM- radices si herba- flavonozide, saponine, principii
amare, diuretica, laxativa
Arnica montana- arnica- ierbacee, frunze in rozeta bazala, petiolate, flori bisexualte,
tubulate, fruct- achena. PM- flores- UV, taninuri flavonozide, antiinflamatoare hipotensiva.
Tanacetum vulgare-vetrice- ierbacee, frunze dispuse altern, bipenat sectate, simple,
flori- corimb, fructe- achena ovata, PM- flores- UV, flavone, rezine- antihelmintica
Helychrisum arenarium- siminoc- planta perena, frunza sesila, liniar lanceolata,
pubescenta, flori- calatidii grupate in corimb, fruct- .Pm- flores- UV, flavone, taniuricolagoga, antibactericida.
Intrebarea 90
Genurile Senecio, Helianthus, Arctium, Cichorium. Caractere generale. Descrierea
Helianhus annuus- floarea soarelui- radacina pivotanta, tulpina erecta, frunza petiolata,
distpusa altern, paroase, flori- calatidii mari, bisexuate, fruct- achena. PM- oleum- ulei
gras, vitaminaF, - emolienta
Arctium lapa- brusture- ierbacee, perena, radacina pivotanta, tulpina ramificata, frunze
petiolate mari, flori- calatidii unite in corimb. Fruct- achena cu papus. PM- folia et radicesUV, acizi grasi, antimicrobiana, diabet zaharat.
Cichorium intibus- cicoare- ierbacee, tulpina erecta, frunze penat-sectate ascutite, flori
calatidii, fructe achene cu papus scurt. PM- radices-herba- cumarine- colagoga, laxativa
Intrebarea 91
Genurile Veratrum, Convallaria, .Allium. Caractere generale. Descrierea
Veratrum nigrum- strigoaie neagra- ierbacee, frunze sesile, ovate, flori- bisexuate,
racem, fruct- capsula. PM- rhizomata- alcaloizi, antihelmintic,
Convallaria majalis- lacrimioara- ierbacee, frunze petiolateovat-eliptica, tulpina se
termina cu racem, fruct- baca. Pm-herba-glicozide, act cardiotonica.
Allium cepa- ceapa- ierbacee,subteran dezvolta bulb, frunze muguri metamorfozati,
floare- umbelaglobuloasa, fruct- capsula. PM- bulbus- zaharuri, vitamine, antibiotica.
Alium sativa- usturoi- planta bienala, bulb ovoidal, format din mai multi bulbili, frunze
liniare, plane, flori- umbela globuloasa. PM-bulbus- aliina, proteine, vitamine,
hipertensiune, diabet zaharat.
Intrebarea 92
Familiile Iridaceae, Dioscoreaceae, Araceae. Caractere generale. Descrierea
Dioscoraceae-ierbacie,frunze simple ,dispuse altern,frorile sunt mici fruct capsula
Genul dioscorea caucasica- diascoree caucasiana- ierbacee, frunze dispuse altern,
petiolate, flori mici, actinomorfe, fruct-capsula. PM-rhizomata- saponine,hipertensiune.
Iridaceae ierbaceae,frunza sesile dispuse altern lanceolate liniare , flori bisexuate,
actinomorfe, spiciform, fruct- carnos, capsula.
Iris germanica- stingenel- ierbacee, rizomi, frunze sesile, floare actinomorfa, bisexuata,
ripidiu. Fruct-capsula. PM- rhizomata- UV, amidon, antseptic.
Familia Araceae- ierbacee, tuberculi si rizomi, liane, frunze petiolate, inflorescentespadix. Fruct baca
Acorus calamus- obligeana- ierbacee perena, rizom, frunza ensiforme, inflorescenta
spadix cu flori mici. Fruct- baca. PM-rhizomata- glicozide, UV, taninuri,Acizi organici,
actiune astringenta, sedativa
Intrebarea 93
Familia Poaceae. Caractere generale. Valoarea economic. Specii spontane i
cultivate n Moldova. Descrierea reprezentanilor cu valoare farmaceutic.
Poacee- ierbacee, tulpina- pai, frunze liniar lanceolate, flori bisexuate, spiciform, fructcariopsa.
Flora spontana:
Flora cultivata: zeya mais- porumb, triticum aestivum- griu, secale cereale- secara.
Agropiron repens- pir tiritor- perena, dizvolta rizom, floare spic, fructcariopsa. PMrhizomat- mucilagii, vitamine,UV. Hipotensiva.
Zeya mays- porumb-frunza liniare, flori unisexuate, pnicul cu spiculete, fruct-cariopsa.
PM-stigmates-flavonozide, saponine, mucilagii, vitamine.
Intrebarea 94
Flora spontan a Moldovei rezerv i surs de plante medicinale

Botanica Farmaceutica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Botanica Farmaceutica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1)Botanica farmaceutic. Compartimentele botanicii. Scurt istoric.

Incluziunele ergastrice sunt localizate in vacuole ,plastide ,lizozomi ,sferozomi, canalel

practica farmaceutica se utilizeaza in solutii pefuzabile la producerea alcoolului etilic

secret.<Asteraceae, lamiaceae>.Glandele secretoare sunt mai multe celulle sub forma

Taraxaci radices r.papadie contine principi amare ,diuretice,depurative.

Bulbo-tuberculi(sofran crocus sativum)

Morfolo-Configuratia limbului este foarte variata : ovala, circulara, eliptica, triunghiulara

Se pot acumula diferite propreiteati terapeutice in care se gaseste o larga aplicatie in

Capsice fructus-ardei cratagi fructus-paducel

29) Smna. Morfologia i anatomia. Disiminarea plantelor. Exemple.

hippocastani semina castan

33) Algele. Caracteristica general. Filumurile Cyanophyta, Chlorophyta. Caractere

34) Filumurile Phaeophyta, Rhodophyta. Caracteristica. Descrierea reprezentanilor cu

Rhodophyta-alge rosii, mari tropicale , sunt autotrofe,inmultire sexuata.Coralina

35) Ciupercile. Caracteristica. Clasa Basidiomycetes. Familiile Hymenomycetaceae,

37) Filumul Bryophyta. Caracteristica. Clasa Musci. Valoarea farmaceutic. Filumul

38) Filumul Equisetophyta, familia Equisetaceae. Caracteristica. Specii cu valoare

39) Filumul Pterydophyta. Caracteristica. Familia Aspleniaceae. Specii cu valoare

Familia pinaceae- plante monoice, arbusti si arbori cu frunze

Familia Fagaceae rme vitale: arbori(Quercus robur), arbusti

Genul Polygonum. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu valoare

Familiile Theaceae, Violaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu

Hypericum perforatum- sunatoare Este o plant peren cu frunzele opuse, prevzute

Rubi caesi fructus- pectine, antocianozide, vitamine, acizi organici.

Produsul medicinal: anserinaea herba- taninuri, flavone, mucilagii, substante amare,

Galega oficinalis ciumarea

Cassia angustifolia- siminiche- subarbust, tulpina ramificata, frunze stipelate, paripenat

Aesculus hipocastanum- castan porcesc- arbore, frunze palmat compusa, fplori

Familia Araliaceae. Caractere generale. Descrierea reprezentanilor cu valoare

Familiile Rhamnaceae, Elaeagnaceae. Caractere generale. Descrierea

Genurile Solanum, Scopolia, Capsicum. Caractere generale. Descrierea

S-ar putea să vă placă și