Metodele folosite pentru obtinerea pe cale artficiala a poliploizilor se bazeaza pe interventii in

timpul diviziunii celulare in urma carora sunt blocate formarea fusului nuclear si migrarea
cromozomilor spre poli in anafaza.In felul acesta se formeaza nucleul de restitutie (nucleu cu un
numar dublu de cromozomi).I nacest scop se actioneaza asupra celulelor meristematice care sunt in
plina diviziune cu ajutorul factorilor poliploidizanti.

1.Metoda regenerarii este cea mai veche metoda care consta in alegerea lastarilor tetraploizi aparuti
pe calusul format prin ranirea organelor vegetative

2.metoda centrfucarii consta in distrugerea fusului nuclear al celuleor in diviziune si pripirea migrarii
cromozomilor spre cei 2 poli

3. Metoda socurilor de temperatura inhiba formarea fusului nucelar si fetermina formaea celuleor
poliploide.Se folosesc socuri de temperatura de 43-45C timp de 20-30 minute imediat dupa
fecundare impiedicandu-se prin aceasta primele diviziuni mitotice ale zigfotului.

4.metoda tratarii cu colchicina este una simpla,eficace si frecvent folosita.Colochicina este un alcaloid
in solutie apoasa care impiedica formarea fusului nuclear si migrarea cromozomilor spre cei doi poli
ai celulei.Divizunea celulara se intrerupee si celula ramane cu un numar dublu de cromozomi.

Sunt supuse tratamentului plante sau diferite organe ale acestora in functie de care difera si metoda
de tratare

-tratarea semintelor in curs de germinare in vase plate de sticla,pe hartie de filtru imbibata cu solutie
de colchicina sau prin scufundarea semintelor incoltite in solutie de colchicina
-tratarea plantulelor imediat duparasarire prin stropirea varfului vegetativ cu o pipeta sau
pulverizator ori prin infasurarea acestora om tampoane de vata imbibate cu solutie de colchicina
-tratarea mugurilor se face cu ajutorul unor fitile care au un capat infasurat in jurul mugurelui iar
celalat scufundat intr-un vas cu solutie de colchicina
-tratarea lastarilor vegetativi care se tin timp de o zi in solutie de colchicina si apoi se altoiesc pe
portaltoi netratari din acelasi soi
-tratamentul prin injectare cu solutie de colchicina sub coaja se poate aplica pentru speciile lemnoase

In dezvoltarea plantelor tratate se manifesta unele perturbatii si anume – stagnarea in

dezvoltare,ingrosarea radacinii si a tulpinii,frunzele au petiolul maiscurt,limbul carnos iar florile si
semintele sunt mai mari.

Formele poliploide sunt identificare prin studiul cariologic (nuamrarea cromozomilor) la

microscop.Examenul microscopi se efectueaza la celulele meristematice ale radacinilor sau ale
frunzelor in cresterea activa.In urma tratamentului nu apar organe sau plante complet tetraploide ci
tesuturi mixoploide care contin atat celule tetraploide catr si celule diploide.La maturitatea sexuala
se formeaza gameti diploizi si haploizi care prin combinare intre ei pot da anstere la organisme
hapoloide,triploide,tetraploise.

Selectia poliploizilor se face dupa aceleasi metoda ca si selectia mutantelor.mai multe generati ide-a
randul se aleg formele poliploide care manifesta caractere si insusiri valoroase si constante.Acestea
sunt examinate mai departe in culturi comparative si dupa omologarea lor pot deveni soiuri.Unele
forme poliplkoide sunt folosite ca genitori la incrucisari cu alte forme poliploide sau diploide in
sciopul obtinerii unor hibrizi cu caracteristici valoroase.

Efectele poliploidizarii asupra plantelor.

Rezultatele obtinute prin inducerea artificiala a poliploidiei sunt diferite in functie de biologia
plantelor,de baza genetica a lor si de obiectivele urmarite de ameliorator.

Cel mai bine reactioneaza la multiplicarea garniturii cromozomale speciile cu numar mic de
cromozomi cum sunt secara(2n=14),sfecla (2n=18),trifoiul (2n=14,16,18)

In majoritatea cazurilor plantele alogame dau rezultate mai bune la poliploidizare comparativ cu
plantele autogame,lucru care se datoreaza faptului ca plantele alogame prezinta un grad de
heterozigotie mai ridicat deci o baza ereditara mai alrga.Formele poliploide obtinute se
caracterizeaza printr-o mai mare variabilitate constituind un material initial de ameliorare valoros.

Unul dintre efectele poliploidiei ca urmare a cresterii dimensiunilor celulelor este sporirea masei
vegetative a plantelor (frunze,flori,tulplina,radacina).Acest fapt reprezinta un avantaj deosebit atunci
cand obiectivul ameliorarii este cresterea dimensiuinilor florilor (la plante iornamentale),a frunzelor
-in cazul ameliorarii unor plante furajere ca trifoiul,gramineele perene sau a radacinilor -ameliorarea
sfeclei de zahar sau sfeclei furajere.Formele poliploide de flori obtinute mai ales
agroafe,stanjenei,crissanteme,narcise sunt mari si mai viu colorate.

Datorita unei acumulari intense de masa vegetativa plantele poliploide se caracterizeaza printr-un
ritm de dezvoltare mai lent din care cauza devin mai tardive comparativ cu materialul initial diploid.In
cazul in care tardivitatrea ar reprezenta un defect pentru noul soi,de exemplu la sfecla pentru
zahar,trebuie avut in vedere ca la alegerea amterialului initial sa nu se ia forme tardive deoarece
acest caracter se poate accentua prin poliploidizare.

La poliploizi semintele au dimensiuni sporite insa capacitatea de fructificare la unii autotetraploizi

artificiali este mai scazuta decat a formelor diploide initiale ceea ce face ca numarul de seminte pe
planta sa fie ma iredus.

Prin selectie se pot obtine insa si forme cu o inalta capacitate de productie.De exemplu la secara au
fost create soiuri tetraploide caracterizate printr-o productie ridicata de bioabe,mentionand soiul
Tetrapetkus creat in Germania,secara tetraploida obtinuta in URSS din soiul Viatka precum si secara
tetraploida creata in Romania de Al Priadcencu si ICCPT Fundulea.

La poliploizii obtinuti pe cale artificiala apar o serie de modificari morfofiziologice ale organelor
sexuale lucru care poate determina fenomenul de sterilitate care are importanta pentru practica
producerii de samanta hibrida.

La sfecla de zahar autotetraploida polenul are o viabilitate mai scazuta comparativ cu polenul
plantelor diploide care germineaza mai repede.De aceea la producerea semintei de sfecla triploida
din soiurile cultivate formele tetraploide se seamana in randuri alternative cu celediploide.Plantele
tetraploide sau diploide utilizate ca forma materna vor produce seminte hibride triploide.Favorizarea
polenizarkii straine care este un efect al poliploidiei permite sa se obtina seminte cu valoare biologica
ridicata in care se imbina avantajele poliploidiei cu efect heterozis.

In ameliorarea plantelor se foloseste hibridarea indepartata pt obtinerea genomohibrizilor.Datorita

incompatibilitatii cromozomilor,genomohibrizii sunt sterili.Pentru ca organismul hibrid sa devina
fertil trebuie ca fiecare cromozom sa-si gaseasca partenerul cu care sa formeze bivalenti,lucru care se
realizeaza pin dublarea garniturii cromozomale in urma aplicarii tratamentului cu colchicina si da
posibilitate fixarii hibrizilor interspecifici sub forma amphidiploizi.Unii dintre ei pot avea importanta
practica pentru ameliorare si chiar pt productie.
Dintre amphidiploizii obtinuti prin incrucisarea unor genuri de plante furajere merita a fi mentionat
hibridul obtinut intre Lolium perene si Festuca pretensis ca si hibridul intre Trifolium repens si
Trifolium nigricans.

Ca urmare a multiplicarii seturilor cromozomale se pot obtine forme cu noi caractere si insusiri.U
nefect important pt ameliorare este intensificarea la autopoliploizi a unor caractere existente la
plantele diploide cum ar fi rezistenta la boli,la temperaturi scazute,durata epriaodei de
vegetatie,ritmul de crestere.Intensificarea unor caractere se poate datora efectului cumulativ al
alelelor favorabile care la formele poliploide sunt in numar mai amre decat la cele diploide.

Poliploidia = o metoda eficienta si in amerliorarea plantelor medicinale.Formele poliploidale de mac

(Papaver somniferum) se caracterizeaza printr-un continut mai ridicat de morfina.De
asemenea,piretrul poliploid contine o cantitate de pietrina de doua ori mai amre decat formele
diploide.

Intensificarea unor caractere si insusiri se observa doar la autopoliploizi ca urmare a tratamentului cu

colchicina ci si la alopoliploizi.Ca urmare a cresterii nr de loci pt diferite gene i ncazul efectelor de
aditivitate,poliploidia poate duce si la intensificarea unor insusiri negative de aceea se acorda o
atentie deosebita alegerii formelor initiale.

Tinand cont ca la grupele de inalntuire pot sa intre atat genele care contribuie la dezvoltarea
caracteristicilor valoroase ce se iau in considerarwe in procesul de ameliorare cat si gene care
actioneaza in sens constrat este necesar sa se aleaga pt poliploidizare genotipuri care sa fie
echilibrate incat influenta diferitelor gene sa asigure intensificarea maxima a caracterelor favorabile.

La poliploizii obtinuti pe cale artificiala prin tratarea cu colchicina se observa adesea fenomenul de
revenire la starea diploida.Frecventa acestui fenomen variaza in functie de biologia plantelor
respective.

Tinand seama de instabilitatea relativa a poliploiazilor artificiali se impune un control cardiologic ft

atent al acestora in vederea mentineri istarii de poliploidie.

Realizari obtinute in ameliorarea plantelor prin poliploidie

Sunt deosebit de valorosi poliploizii naturali.In flora spontana proportia speciilor poliploide creste
dinspre regiunile sudice (31%) spre cele nordice (92%) precum si in raport cu altitudinea.Poliploizii
anturali se caracterizeaza printr-o mare plasticitate ecologica si o pronuntata capacitate de adaptare
la conditiile de mediu.

Forme poliploide valoroase s-au obtinut pe cale artificiala la plantele alogame si la acele specii la care
se folosesc partile vegetative (radacini,tulupini,frunze,flori) adica la plantele
ornamentale,pomi,legume,sfecla de zahar si de nutret,trifoi,ierburi graminee perene si unele plante
medicinale.

Printr-o activitate staruitoare s-au obtinut forme valoroase si pla plantele alogame la care se
foloseste samanta cum sunt secara poliploida,unele soiuri de hrisca.

De mare importanta este amphidiploidul Triticale rezultat din incrucisarea graului comun (Triticum
aestivum) cu secara (Secale cereale).Acesta are o serie de insusiri ft valoroase ca rezistenta la
ger,seceta,boli,aciditatea solului dar are si o capacitate de productie redusa.La noi se cultiva TF-2 si
Vladeasa create in tara noastra.
ANEUPLOIDIA

Aneuploidia este fenomenul genetic care consta in aditia sau absenta unui cromozom sau mai multor
cromozomi din stocul cromozomal normal (2n).

Poate fi de tip hiperploid in cazul in care stocul cromozomal normal creste cu unul sau mai multi
cromozomi sau de tip hipoploid cand numarul diploid de cromozomi se reduce cu unul sau mai multi
cromozomi.

Hiperploizii sunt de mai multe tipuri – atunci cand unei eprechi de cromozomi i se adauga un singur
cromozom,fenomenul poarta numele de trisomie (2n+1) iar indivizii se numesc trisomici daca se
adauga 2 cromozomi diferiti la doua perechi de cromozomi neomologi fennomenuil se numeste
dubla trisomie (2n+1+1).Daca la o pereche de cromozomi se adauga doi cromozomi
omologi,fenomenul se numeste tetrasomie iar indivizii tetrasomici.

Aneuploidia hipoploida sau oligosomia este determinata de pierderea din setul cromozomal a unui
numar de cromozomi.Pot exista mai multe tipuri de hipoploidie

-cand dintr-o pereche de comozomi lipseste unul,fenomenul se numeste monosemie iar indivizii se
numesc monosomici (2n-1)
-daca din setul cromozomal lipsesc 2 cromozomi omologi,fenomenul se numeste nulisomie,indivizii
numindu-se nulisomici (2n-2)
-in cazul cand din doua perechi de cromozomi lipseste cate un cromozom,avem de-a face cu
fenomenul de dubla monosomie,iar indivizii se numesc dublu monosomi (2n-1-1)
-pot fi si cazuri cand de la o perche de cromozomi lipseste unul iar la alta pereche creste cu un al 3lea
cromozom,fenomen numit monosomie-trisomie (2n-1+1)

Crearea aneuploizilor a permis stabilirea rolului genetic al cromozomilor din cadrul unui
genom.Aceasta da siguranta efectului substituirii unor cromozomi dintr-un genom cu ceromozomi
dintr-u nalt genom care conditioneaza alte caractere si insusiri.In vederea aplicarii substituirii
cromozomilor este necesar sa se obtina mai intai toate liniile monosome ale soiului donator pentru a
se putea folosi doar aceea care contine cromozomul ce determina un anumit caracter dorit si care se
urmareste a fi transferat formei ce urmeaza sa fie imbunatatta.

Folosind metoda aneuploidiei,geneticianul american E R Sears a creat 21 de linii nulisome la soiul de

grau Chinesse Spring.Liniile care nu contineau cromozomul 3 D avea boabe albe,de aici s-a
concluzionat ca acest cromozom determina culoarea rosie a boabelor deorece el poarta gena
dominanta (R) care determina aceasta culoare.Alti cromozomi 4B si 6B poarta gena dominanta care
inhiba cresterea aristelor deorece nulisomii fara acesti cromozomi au avut spice cu ariste lungi.La
soiul Timstein s-a stabilit ca cromozomul 6B poseda gene ceconfera rezistenta pentru rasa 56 de
rugina neagra.

Folosind linii monosomice si cunoscand caractere pe care le determina fiecare cromozom.S-a realizat
transferarea cromozomului 2 D de la soiul de grau Thatcher la soiul Chinese Spring.

Din incrucisarea a 2 linii de cromozomi substituiti s-a obtinut o noua forma de grau Thatcher care are
cromozomul 6B de la soiul Timstein si cromozomul 2 D de la soiul Mc Murachy.

Substituind o pereche de cromozomi de secara in garnitura de grau,a creat o linie de grau cu 20 de

perechi de cromozomi la grau si o pereche de cromozomi la secara.