Exteriorul animalelor domestice

Aspectul extern si starea de sanatate a animalului sunt strans interconditionate; prin urmare,
aprecierea exteriorului ne conduce la primirea de informatii despre animalul respectiv

Studiul exteriorului animalelor este unul din criteriile de baza dupa care se face aprecierea valorii
zootehnice a acestora.

Prin studiul insusirilor corporale se poate stabili corect: frumusetea, defectele, aptitudinile
productive de moment si de perspectiva, cunoscut fiind ca un organism cu o buna dezvoltare
corporala si exterior armonios are si potential productiv ridicat.

Pentru studiul exteriorului se folosesc metode somatoscopice (skopein=a examina, a privi) ,

somatometrice (metron=masura) si somatografice

Somatoscopia

Intotdeauna se face un examen general, de ansamblu si unul analitic, de apreciere a fiecarei regiuni
corporale.

Conduita si locul de examinare se alege in functie de scopul si complexitatea acestuia.

De regula, examinarea se face in spatii largi (padocuri), la lumina naturala, unde animalele pot fi
observate de la distanta si de aproape in diverse atitudini de miscare si repaus.

Indiferent de scopul urmarit, examenul unui animal se face in urmatoarea ordine: fata, lateral stanga,
spate, lateral dreapta si dorso-ventral sau ventro-dorsal, la speciile unde talia permite aceasta.

Pentru aprecierea exteriorului se examineaza urmatoarele componente: capul si gatul, trunchiul,

membrele si aplomburile, fiecare cu mai multe regiuni.

EXAMENUL ANALITIC AL EXTERIORULUI

La examenul analitic trebuie sa avem in vedere faptul ca nici un organ, sau aparat nu lucreaza
independent, ca toate partile constitutive ale corpului se gasesc intr-o stransa legatura, ca dezvoltarii
unui organ sau regiuni trebuie sa-i corespunda o dezvoltare proportionala a tuturor partilor cu care
ea se gaseste in legatura morfologica si fiziologica.

La examinarea exteriorului se apreciaza:

Dezvoltarea corporala, conformatia, constitutia, conditia, aplomburile si roba.

Dezvoltarea corporala

Sistemul imparte animalele in hipermetreice (mari), eumetrice (mijlocii) si elipometrice (mici).

Criteriul de categorisire este reprezentat de greutatea corporala sau de talie

Dezvoltarea corporala este un indicator al capacitatii productive; exista o corelatie intre capacitatea
productiva si dezvoltarea corporala in cazul majoritatii productiilor.

Conformatia

Se refera la armonia de ansamblu a exteriorului animalului, reiesita din proportionalitatea regiunilor

corporale. Conformatia poate fi apreciata pentru intregul corp al animalului sau cu referire la torace,
cap, crupa.
Exista doua tipuri de conformatie

Tipul respirator, cu torace lung si turtit, coaste orientate oblic inapoi pe colona vertebrala, stern
drept, osatura fina, piele subtire, metabolism orientat spre catabolism, dolicomorfism, format
corporal lateral trepezoidal sau chiar triunghiular, propriu animalelor de viteza si cu mari productii de
lapte

Tipul digestiv, cu torace lung si scurt, stern curbat in sus in partea lui anterioara

Constitutia

Constitutia (alcatuirea) reuneste informatii de exterior (morfologie) si de interior (fiziologie) pentru a

sugera aptitudini productive si sanse de reusita a animalelor in confruntarea lor cu mediul.

Constitutia este determinata de factori interni, care depind de organismul animal si factori externi
sau de mediu.

Printre factorii interni determinanti ai constitutiei animalelor amintim metabolismul si complexul

neurohormonal.

Exista urmatoarele tipuri de constitutie :

Constitutie fina

Este caracteristica animalelor carora le corespunde tipul fiziologic respirator si tipul morfologic
dolicomorf, animale cu: musculatura putin dezvoltata in grosime, insa densa, cu muschii prelungi,
organe interne dezvoltate, schelet fin, pielea este fina, elastica, parul fin, lucios, tesutul conjunctiv
subcutanat slab reprezentat.

Acest tip se intalneste la taurinele specializate pentru lapte, la caii de viteza si gainile ouatoare

Constitutia robusta este reprezentata prin animale cu schelet mai putin dens, cu musculatura bine
dezvoltata, mai ales la animalele din rase de carne si mixte. Tesutul conjunctiv este abundent si bine
repartizat sub piele, acesta insa nu se depune in cantitati mari la nivelul articulatiilor. Pielea este mai
groasa si mai putin densa decat la tipul precedent, iar parul este fin, lucios, suficient de des, insa ceva
mai gros ca la animalele cu constitutie fina.

Din punct de vedere fiziologic se inregistreaza o predominare a proceselor anabolice fata de cele
catabolice si ca urmare se inregistreaza depuneri de grasimi.

Acestui tip de constitutie ii corespunde deci tipul fiziologic digestiv si tipul morfologic brevimorf sau
chiar mezomorf.

Constitutia debila

Constitutia debila reprezinta un tip de constitutie nedorit, reflectand stari organice anormale si fiind
o exagerare a constitutiei fine.

Animalele cu constitutie debila au scheletul slab dezvoltat, masa musculara redusa, pielea fina,
detasabila, dar lipsita de consistenta si elasticitate.

Sunt lipsite de rezistenta, au un temperament supravioi sau lipsit de vioiciune. Asemenea animale au
vitalitate scazuta, se intretin greu si au productivitate scazuta.
Constitutia grosolana este o exagerare a constitutiei robuste si cuprinde animale cu capul mare,
grosolan, cu mult tesut conjuctiv la articulatii, oasele groase, masa musculara lipsita de tonicitate,
parul aspru si lipsit de luciu.

Caracterele sexuale secundare sunt slab dezvoltate, indeosebi la femele, care pot prezenta expresie
masculina. Temperamentul este limfatic, fiind animale putin rezistente si cu productie scazuta.

Conditia

Conditia descrie starea de intretinere a animalului in raport cu scopul exploatarii sale.

Se mentioneaza urmatoarele conditii: de reproductie, de antrenament, de ingrasare, de extenuare,

de expozitie.

Conditia de reproductie este starea morfofiziologica normala a unui animal reproducator, la un

moment dat.

Animalele in aceasta conditie au un temperament vioi, sunt sanatoase, au vigoare sexuala, corpul
este bine imbracat in muschi. Aceasta stare se obtine printr-o hranire si ingrijire atenta si printr-o
exploatare corespunzatoare a reproducatorilor.

Conditia de antrenament se obtine prin supunerea animalului la eforturi sistematice timp

indelungat.

Antrenamentul metodic contribuie si la eliminarea unei anumite cantitati de apa din muschi, astfel ca
animalul are un tonus muscular ridicat. Aceasta stare o au cabalinele de pe hipodrom, la animalele in
antrenamente.

Conditia de ingrasare aceasta conditie nu este favorabila aprecierii corecte a exteriorului, intrucat o
serie de defecte de conformatie pot fi ascunse sub stratul de grasime.

Animalele din aceasta conditie fac miscari limitate, iar alimentatia lor se face cu alimente bogate in
amidon. In felul acesta vor predomina procesele de asimilatie si in consecinta animalele se vor
ingrasa.

Conditia de extenuare este opusa conditiei de ingrasare, aceasta stare nu se realizeaza prin vointa
crescatorului, ci este cauzata de subalimentatie, astfel ca, masa musculara este foarte redusa,
unghiurile osoase si apofizele coloanei vertebrale devin evidente

In consecinta, animalele au un aspect morfologic putin agreabil, starea de vioiciune este mult
diminuata, animalul manifestand semne de oboseala, extenuare

Conditia de expozitie este starea speciala in care sunt aduse animalele cu un anumit timp inainte de
a le prezenta la expozitie.

Pentru a face o impresie placuta vizitatorului, animalele trebuie sa aiba forme pline, sa fie mijlociu de
grase, pentru care motiv vor fi hranite si ingrijite in mod exemplar.

METODE PENTRU EXAMINAREA SINTETICA A EXTERIORULUI

Examinarea sintetica a exteriorului se face prin somatoscopie ,somatometrie si somatografie.

Examenul somatoscopic este mai degraba individual si se poate face prin metoda libera, metoda
punctelor si metoda grafica.
Metoda libera rezuma examinarea analitica si examinarea sintetica intr-un singur calificativ sau
printr-o singura nota. Pe langa faptul ca este foarte subiectiva are si dezavantajul ca nu se stie
ulterior motivul penalizarii.

Metoda punctelor reprezinta un examen mai amanuntit al exteriorului animalului si elimina

subiectivismul aprecierii prin faptul ca se acorda fiecarei regiuni o nota in scara 1 - 5, dupa care
notele sunt multiplicate prin coeficienti in scara 1 - 4, diferentiati de la o regiune la alta in functie de
importanta regiunii in contextul specializarii rasei respective.

Suma tuturor notelor multiplicate prin coeficientii specifici este 100, in cazul exemplarelor cu un
exterior perfect pentru rasa si specializarea respectiva. Motivul penalizarii ramane insa necunoscut
mai tarziu.

Metoda punctelor este insotita de metoda grafica. Pentru aceasta pe un dreptunghi care sugereaza
formatul lateral al animalului sunt adaugate conform unui cod, semne care precizeaza motivele
depunctarii sau calitatile deosebite.

Examenul somatometric

Examenul somatometric este util mai ales in studiul populatiei, intrucat rezultatele masuratorilor pot
face obiectul unor prelucrari statistice.

Efectuarea masuratorilor necesita un instrumentar adecvat: zoometru (pentru lungimi, largimi si

adancimi mari), compas (pentru lungimi, largimi si adancimi mici), panglica (pentru perimetre) si
cantar.

Principalele masuratori de lungime sunt:

-       lungimea oblica a trunchiului (de la umar la punctul fesei)

-       lungimea toracelui numita si profunzime (de la umar la curbura ultimei coaste)

-       lungimea crupei (de la sold la punctul fesei)

-       lungimea capului (de la tabla incisivilor la protuberanta occipitalului)

Principalele masurari de largime sunt:

-       largimea pieptului (intre umeri)

-       largimea toracelui (la curbura maxima a coastelor)

-       largimea capului (la orbite)

-       largimea crupei (la solduri si la ischii)

Principalele masurari de adancimi sau inaltimi sunt:

-       talia (de la greban la sol)

-       adancimea toracelui (de la greban la stern)

-       inaltimea la crupa (de la crupa la sol)

Principalele masurari de perimetre sunt:

-       perimetrul toracelui (in spatele spetelor)

-       perimetrul fluierului (in treimea mijlocie)