Apoplexia sâmburoaselor

Simptome. Simptomele principale constau în uscarea bruscă, în câteva zile a

pomilor, de obicei în perioadele caniculare ale verii. În multe cazuri, declinul începe să se
manifeste, cu 1 – 2 ani înainte de uscare. Pomii predispuşi, sunt slăbiţi, au un foliaj
clorotic, frunzele sunt mai mici şi deseori se răsucesc longitudinal cu marginile în sus.
Florile se usucă şi rămân prinse în pom. Fructele rămân mai mici, se colorează
prematur, apoi se zbârcesc, prezentând simptome asemănătoare celor cauzate de secetă.
Pe ramuri se observă în secţiune o brunificare a vaselor conducătoare şi a
cambiului.
Pomii pot prezenta şi uscări parţiale de coroană, atunci când pe trunchi apar
brunificări longitudinale. Aceste brunificări, determină uscarea ramurilor care corespund
ca legătură cu porţiunea de trunchi afectată. Uscarea bruscă a pomilor apare adesea în lunile iulie şi
august, când temperaturile ridicate determină dezechilibre hidrice în plante.

Etiologia bolii.
Cauzele care provoacă această boală gravă, sunt deosebit de complexe:
Condiţiile climatice nefavorabile, mai ales gerurile mari din timpul iernii,
îngheţurile târzii de primăvară, primăverile reci şi ploioase, pot contribui la debilitarea
pomilor şi la uscarea lor prematură.
Lipsa de afinitate dintre altoi şi portaltoi precum şi folosirea unor metode
neadcvate de altoire, sunt considerate ca fiind cauze ale ale apariţiei acestei boli în unele
situaţii.

Ipoteza parazititară:
Atacul unor dăunători. Debilitarea pomilor datorită factorilor meteorologici
nefaforabili, duce la atacuri puternice ale unor specii de insecte (carii).
Atacul unor patogeni. În cadrul ipotezei parazitare, există concluzia unanim
acceptată că boala poate fi determinată de diferiţi agenţi patogeni, care pot acţiona fie
singuri, fie asociat prin suprapuneri.
Apoplexia micoplasmatică caişii pier prematur datorită
infectării lor cu o micoplasmă, care produce răsucirea clorotică a frunzelor.
Apoplexia bacteriană aceasta pătrunde prin rănile care
apar în urma tăierilor şi produce ulcere pe trunchi, şarpante apoi apoplexia
întregului pom.
Apoplexia micotică există specii de ciuperci, care sunt asociate cu
pieirea prematură atât a caisului cât şi a altor specii de sâmburoase.

Prevenire şi combatere
Declinul timpuriu al caisului poate fi combătut numai
prin măsuri preventive. Înfiinţarea plantaţiilor de cais se va executa numai cu material
săditor liber de patogeni sistemici (virusuri, micoplasme, ciuperci) care de regulă sunt
asociaţi apoplexiei.
De asemenea, plantaţiile de cais şi piersic, se vor amplasa, numai în zone
călduroase, secetoase, fără diferenţe mari de temperatură. Soiurile vor fi alese în funcţie
de cerinţele lor specifice.
Pomii produşi în pepinieră se vor altoi pe prun în coroană, astfel ca trunchiul să
fie de prun din portaltoi (Buburuz) toleranţi la viroze, rezistenţi la ger şi la declin.
Înainte de plantare, este indicată mocirlirea rădăcinilor plantelor cu o compoziţie
care să includă şi un fungicid cum ar fi Mancozeb sau Captan 1 %.
Ramurile cu simptome de ofilire se vor tăia şi înlătura din livadă.