PROTECTIA FITOSANITARA INTEGRATA A PLANTATIILOR POMICOLE

Conditiile climatice si edafice deosebit de favorabile pentru vegetatia pomilor si arbustilor

fructiferi, sunt in acelasi timp si prielnice pentru dezvoltarea unui numar mare de boli si
daunatori, care produc pagube importante culturilor pomicile. Se estimeaza daune pe ansamblul
pomocilturii intre 5-20% sub aspect cantitativ si de 15-40% dinpunct de vedere calitativ.

Bolile si daunatorii ataca pomii, arbustii fructiferi si capsunul pe toata durata perioadei de
vegetatie, in diferite stadii de evolutie, atacul manifestandu-se pe muguri, frunze, flori, fructe si
ramuri. Atacul poate fi partial sau total cu intensitati variabile de la un an la altul si de la un loc la
altul in functie de conditiile ecologice specifice si de densitatea daunatorului respectiv.

Principalele boli si daunatori la pomii fructiferi  

a). Bolile provocate de ciuperci

Patarea cafenie sau rapanul-este cea mai raspandita si pagubitoare boala la mar
( Endostigme inegvalis) si (Endostigme pirina).

Atacul este intalnit in toate zonele pomicole in care se concentreza cultura marului si parului.
Pierderile cele mai mari se inregistreaza in anii cu precipitatii ridicate primavara si vara, putand
sa fie distrusa , in cazul atacului necombatut, pana la 98% din productia de fructe.

Sunt atacate frunzele, pedunculii florali, fructele si chiar lastarii. Manifestarea bolii
consta in aparitia pe organele atacate de pete brune-negricioase sau maronii, catifelate care in
timp cresc si conflueaza. Frunzele atacate in primele stadii, se usuca si cad timpuriu reducand
prin aceasta capacitatea fotosintetica a pomilor. In afara de recolta anului respectiv, este
afectata productia anului urmator, diferentierea mugurilor de rod fiind, in cazul unei defolieri
puternice, total compromisa. Atacul pe pedunculii florali se semnaleaza cu deosebire la par
provocand caderea unui numar mare de flori sau fructe imediat dupa legare. Fructele atacate
raman mici , se deformeaza, prezinta crapaturi, iar cele atacate pana la 2,5cm in diametru cad
inainte de maturare. La fructele atacate si ajunse in depozit, boala continua evolutia producand
mari pierderi si in timpul pastrarii.

Biologia(evolutia).Primavara , cand conditiile climatice sunt favorabile, ascosporii

proveniti din periteciile de pe frunzele atacate si cazute in anul anterior, sunt proiectati pe
organele nou aparute, pe care germineaza si produc infectiile primare. Infectiile si germinarea
pot incepe peste 5-60C, in care caz perioada de incubatie este mai lunga (20-22 zile) ;
temperatura medie optima de producere a infectiei si incubatiei este de 19-21 0 C , in care caz
durata perioadei de incubatie este mai scazuta, de 8 zile, dupa care apar primele pete pe care
sunt formate conidiile, prin care se continua infectiile de vara. Producerea noilor infectii este
favorizata de prezenta umiditatii pe organele pomilor, provenita din precipitatii sau alte surse
(roua, irigatii) si se poate continua pana in toamna.
 Fainarea

Este o boala destul de raspandita la numeroase specii pomicole : mar (podosphera leucotricha) ;
piersic (spherotheca pannosa) ; cais (podosphera tridactyla) ; capsun ( Spheroteca moprsuae).

Atacul de fainare se manifesta pe muguri, frunze, inflorescente, lastari si fructe.Organele

atacate prezinta o pasla pulverulenta, albicioasa, constituita din miceliu, conidioforii si conidiile
ciupercii. Mugurii atacati evolueaza pana in faza de dezmugurire sau rasfirare a inflorescentei,
dupa care se usuca si cad.O parte din mugurii floriferi atacati pot ajunge pana in faza de inflorit,
dar florile sunt anormale morfologic si fiziologic sterile.frunzele sunt deformate, incretite, mici,
tesuturile se necrozeaza, devin sfaramicioase si cad de timpuriu. Lastarii atacati sunt inveliti cu
pasla miceliana albicioasa cu deosebire spre varf, din care cauza se indoaie, cresc slab si se
usuca. Fructele atacate cu deosebire la piersic crapa, raman mici, se zbarcesc si se usuca.

Biologia(evolutia). Fainarile se transmit de la un an la altul prin miceliul de rezistenta

instalat in muguri si pe lastari (partea din varf), cat si prin ascospori (mai putin prin conidiile din
anul anterior, ramase in coroana pomilor). In perioada de vegetatie noile infectii se realizeaza
prin conidii. Ciuperca se hraneste din celulele epidermei si din mezofil, cu ajutorul haustorilor.
Conditiile optime pentru noile infectii sunt temperaturile de 18-20 0C si umiditatea de 90-100%
cei mai favorabili pentru atac, fiind anii in care perioadele secetoase alterneaza cu perioadele
ploioase.

Moniliozele

Produc pagube destul de mari, la aproape toate speciile pomicole, pierderile de recolta
ajungand , in anii favorabili atacului, pana la 90% si chiar total. Atacul este favorizat de anii cu
precipitatii abundente si persistente side asemenea, de o slaba circulatie a aerului in coroana
pomilor, determinata de microzone cu drenaj natural defectuos sau de desimea exagerata a
ramurilor in coroana pomilor.

Speciile atacate de monilioze sunt : mar si par (Monilinia fructigena) ; gutui (Monilinia
linhartiana) ; prun (Monilinia Laxa) ; cires, visin, migdal,(Monilinia fructigene si Monilinia
cinerea) ; piersic si cais (Monilinia laxa si Monilinia fructigena) ; capsun (Botritis cinerea).
Ciupercile ataca frunzele, florile, lastarii tineri si fructele. Cele mai mari pierderi se produc cand
atacxul se inregistreaza primavara pe flori, frunze si ramuri tinere (visin, gutui, prun ), pe fructe
( gutui) cat si in perioada de parga a fructelor. Organele atacate primavara se ofilesc, se brunifica
si raman pe pom uscate mai multa vreme. Fructele atacate putrezesc partial sau total se
mumifiaza, cad, sau raman uneori pe ramurile pomilor, asigurand transmiterea bolii de la un an
la altul.
 Biologia (evolutia). Ciupercile ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in fructele
mumifiate sau ramurile atacate, cat si sub forma de conidii.Prezenta umiditatii ridicate in aer
(ploaie , ceata), a temperaturilor scazute in timpul infloritului, favorizeaza producerea atacurilor
de monilioza cu mare intensitate. Infectiile pe fructe sunt favorizate de leziunule provocate de
grindina sau insecte, cat si de contactul fructelor sanatoase cu cele atacate.

Patarea rosie a frunzelor

Boala este intalnita la prun fiind produsa de ciuperca Polystigma rubrum si la cires de
Microspherella cerasella care provoaca pagube numai in anii deosebit de ploiosi.

La prun conditiile de atac sunt favorabile in toate zonele de cultura a acestei specii din
tara noastra. Daunele produse constau in reducerea substantiala a fotosintezei care are drept
consecinta acumularea in cantitati mici a zaharului in fructe. Uneori atacul provoaca
desfrunzirea pomilor, fenomen care repetandu-se mai multi ani duce la debilitarea si uscarea
acestora.

Boala se caracterizeaza prin aparitia pe frunze a unor pete circulare de culoare galbuie
care devin rosii- sangerii, iar la sfarsitul verii brun-negricioase. Tesuturile sunt bombate in
dreptul petelor spre fata inferioara a limbului. Petele pot sa conflueze. De la un an la altul boala
se transmite prin frunzele atacate si cazute. Pe care se gasesc periteciile ciupercii. Ascosporii
formati asigura infectia primara.

Ciuruirea frunzelor

Aceasta boala este frecventa la speciile samburoase (prun, cires, visin, cais , piersic,
migdal) fiind produsa de ciuperca Ascospora beijerinkii.

Atacul se manifesta de timpuriu, prin aparitia de pete punctiforme, brun-roscate, in

dreptul carora tesuturile se necrozeaza, fructele se deformeaza, au concentratie redusa de zahar
si cad in masa de timpuriu.Pe lastari si ramuri boala este frecventa in special la piersic,
provocand pe aceste organe rani de dimensiuni mari care in final duc la uscarea intregului pom.
Ciuperca ierneaza ca miceliu si conidii pe ramurile atacate. Din miceliu, primavara, sunt puse in
libertate conidiile care provoaca infectiile primare, dupa care in intreaga perioada de vegetatie,
precipitatiile favorizeaza diseminarea ciupercii.

Rugina
 Este intalnita la prun ,cais, piersic, (Tranzschelia prunispinosae), coacaz
(Cronartiumribicola) si la zmeur (Phragmidiun rubi idaei).

Pagubele produse constau in desfrunzirea timpurie, la sfarsitul verii, care duce la

debilitarea plantelor. Cele mai mari pagube sunt semnalate la coacaz, la care ataca frecvent
frunzele sub forma unor pete galbui- rosietice.Fructificatiile ciupercii sunt prezente pe fata
inferioara a frunzelor, sub forma unor pustule de culoare galben-maronie.De obicei atacul intens
provoaca caderea timpurie a frunzelor in luna august, contribuind la slabirea tufelor si
diminuarea productiei de fructe.

Antracnoza

Boala este prezenta la cires si visin (Cocomyces hiemalis), la nuc ( Gnomonia leptostyla), la
coacaz si agris (Pseudopeziza ribes).Caracteristic acestei boli este defolierea timpurie a plantelor
(puieti. Pomi , tufe0, urmata de consecintele diminuarii fotosintezei : stagnarea cresterii,
nediferentierea mugurilor de rod, caderea fructelor, debilitarea plantelor. Ciuperca ataca
frunzele, lastarii, pedunculii florali si fructele. Pe organele atacate apar pete brun-rosiatice. In
dreptul petelor mai ales pe partea inferioara a frunzelor, se formeaza pustule mici cu
fructificatiile ciupercii pulverulente de culoare abla-murdar care prin erupere pun in libertate
conidiile, care asigura noi infectii in perioada de vegetatie.Frunzele puternic atacate se usuca si
cad , plantele ramanand desfrunzite inca din luna iulie.

La nuc fructele atacate isi opresc cresterea , se innegresc si cad ; cele atacate mai tarziu
prezinta pete si se deformeaza.

La coacaz, defolierile premature sunt frecvente in anii ploiosi putand ajunge pana la 98-
100%.

Basicarea frunzelor si fructelor

Boala este foarte frecventa la piersic produsa de ciuperca Taphrinia deformans, la

migdal si in masura mai mica la prun Taphrinia pruni. Pagubele sunt foarte mari in anii cu
precipitatii abundente. Sunt atacate cu predilectie frunzele, pe care apar umflaturi sub forma de
basici neregulate pe partea superioara a limbului, ca urmare a cresterii neuniforme a
parenchimului fata de nervuri. Frunzele atacate se lungesc si se latesc, se decoloreaza, se
ingroasa, devenind rigide si acoperite de o pulbere albicioasa. In final frunzele cad timpuriu,
lastarii se usuca, iar fructele de asemenea cad, uneori in proportie de care afecteaza sensibil
productia. Cu toate ca in cursul verii apar frunze noi, pomii atacati in mai multi ani consecutiv
sunt debilitati, sufera de ger si se pot usca. Ciuperca ierneaza sub forma de ascospori sau miceliu
de rezistenta in muguri si lastari, care primavara, pe tesuturile tinere isi incep activitatea in
conditii favorabile ( temp. de 150C, umiditate persistenta), producand infectiile.

b). Bolile produse de bacterii

Focul bacterian al semintoaselor

Produs de Erwinia amylovora bacteria ataca toate organelle aeriene; arsura inflorescentelor
apare primavera devreme (indeosebi pe timp polios); florile se ofilesc, se brunifica si se
innegresc; frunzele atacate se vestejesc si intreg lastarul se brunufica; pe timp umed mai ales
dimineata cand temperatura este mai scazuta incepand cu perioada infloritului pe lastarii atacati
apar picaturi de exudat cu nuante de brun- galben- portocaliu. Frunzele atacate se brunifica ;
leziunile de pe lastari, ramuri, tulpina, evolueaza in uceratii ; daca inconjoara intreaga sarpanta ,
produce moartea (uscarea ) pertii superioare ; daca ataca tulpina, moare intreg pomul.

Prevenire si combatere :

-folosirea la plantare a unor pomi sanatosi fara leziuni bacteriene.

-depistarea vetrelor de atac, indepartarea focarelor (frunze, lastari, sarpante si chiar

pomi) cu infectii, pentru diminuarea atacului.

-tratamente preflorale cu produse cuprice si daca perioada infloritului se

prelungeste( temperaturi scazute si precipitatii ), chiar in perioada infloritului cu Aliette80WP
conc. 0,2% ;

- combaterea insectelor vectoare ( afide)cu insecticide specifice (piretroizi).

Cancerul pomilor fructiferi

Produs de Agrobacterium tumefaciens , se intalneste la majoritatea speciilor pomicole,

manifestandu-se pe radacini si colet, pe care se formeaza la inceput tumori cat unbob de
mazare, moi, de culoare albicioasa. Tumorile cresc haotic, ca urmare a dereglarii metabolismului
tesuturilor, atingand uneori dimensiuni pana la 20-30cm si se lignifica. In cazul infectiilor
puternice, numarul tumorilor este mare si determina o crestere mai slaba a pomilor si intrarea
in declin prematur. In toate cazurile, atacul este favorizat pe terenurile grele si umede.
 Alte boli produse de bacterii sunt: Patarea si ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun si
bacterioza nucului.

c). Bolile produse de virusuri si micoplasme

Bolile virotice detin un loc important intre factorii care limiteaza productivitatea pomilor
fructiferi. Ele provoaca :

-reducerea vigorii, frecvent cu 10% uneori chiar peste 50%.

-Incompatibilitatea la altoire ;

-degenerarea si pieirea mai mult sau mai putin rapida a pomilor ;

-deteriorarea calitatii fructelor ;

- modificarea caracterelor biologice si morfologice;

- cancere si necrozari diverse.

Bolile provocate de virusi sunt de obicei cornice si rar caracteristice. Este deci foarte
dificil de a le identifica printr-o simpla observatie vizuala.

Modul de transmitere. Inmultirea vegetativa si schimburile comerciale de material

biologic necontrolate, prin intermediul omului, constituie cauza principala a raspandirii bolilor
virotice. Unii vectori animali (aphidele si nematozii) si polenul contribuie de asemenea , la
diseminarea in zone mai restranse a unora dintre bolile virotice.

Pentru a limita transmiterea virozelor sunt recomandate urmatoarele precautii :

-pentru evitarea transmiterii prin nematozi este necesar de a nu se planta imediat, livada dupa
livada din aceeasi specie, in afara de cazul in care se efectueaza dezinfectia cu nematocide;

-pentru a reduce celelalte cai de transmitere, trebuie sa se evite plantarea in apropiere a

soiurilor sanatoase cu cele bolnave sau cu stare sanitara necunoscuta.

Mijloacele de lupta. Lupta impotriva bolilor virotice este in general preventiva. Ea

consta in plantarea de material vegetal stabilit prin control ca sanatos, provenit din plante
initiale selectionate, conservate la adapost de contaminare si verificate periodic .

In livezile infiintate cu material sanatos, unele boli virotice, cu deosebire cele

epidemiologice, pot sa reinfecteze o parte din pomi. Dar aceasta proportie va fi cu atat mai mica
cu cat procentul de pomi sanatosi initial a fost mai mare. Efectele recontaminarilor ulterioare,
au in general o incidenta slaba asupra cresterii si dezvoltarii pomilor.

Principalele boli virotice la samburoase sunt : Patarea inelara (Plum ring spot-PRSV),
Piticirea prunului (Prune dwarf-PDV), Mozaicul in benzi (Line pattern-LPV), Varsatul prunului
(Plumpox, Sharka-PPV), Patarile clorotice (Chlor5otic leaf spot- CLSV) , Craparea scoartei
prunului (Plum bark split) , Rasucirea frunzelor ciresului(Cherry leaf roll virus) , Cancerul
distrugator al ciresului (Detrimentul canker virus ), Marmorarea inelara a ciresului (Cherrry ring
motte).

Principalele boli virotice la semintoase sunt : Mozaicul marului (Apple mosaic), Patarea
clorotica a marului (Apple chlorotic leaf spot –CLSV), Brazdarea tulpinii marului (Apple stem
groowing) ,Declinul lui Spy sau stierea lemnului (Spy decline stem pitting –SDV-SPV) si
ingalbenirea nervurilor parului (Vien yellows-VYV), Cancerul puturos al parului( Pear bliter
canker), Pietrificarea perelor (Pear stony pit), Deformarea verde a merelor ( Green crinkle) si
Craparea stelara a merelor (Star crack), Patarea inelara ruginie a merelor (Apple russet ring),
Flexibilitatea lemnului ( Rubbery wood-RW) , Profliferarea marului (Maturi de vrajitoare).

In afara de aceste boli virotice, exista inca numeroase afectiuni, dar care au o incidenta
economica mai putin importanta pentru cultura pomilor fructiferi.