Rezistenta plantelor de

castraveti la factorii de
stres

Student: Pyrovolikos S. Georgios-Panagiotis

Master: Protectia agroecosistemelor si expertiza fitosanitara
Profesor indrumator: SL. Dr. Ciocoiu Emilia
 Importanta
 Castravetele (Cucumis sativus) este o planta legumicola din familia Cucurbitaceae. Isi are originea in
sudul Asiei, fiind una din cele mai vechi plante de cultura (peste 3000 de ani). A fost cultivat de
egipteni, iar in Europa de catre greci si apoi de romani. Arealul de cultura este extins la peste 500 mii
ha, pe toate meridianele globului, cultivandu-se pe suprafete mari si prin sisteme diferite in principal
in tarile cu legumicultura dezvoltata ca: S.U.A, Japonia, Polonia, Olanda, etc.
 In tara noastra, castravetii se cultiva aproape in toate judetele, dar cele mai bune conditii sunt
intalnite in sud, sud-vest si vest, ocupand aproximativ 15% din suprafata cultivata cu plante legumicole
in camp, iar in sere ocupa locul 2 dupa tomate, cu un procent de 20% din suprafata ciclului de cultura.

https://agrobiznes.md/cum-crestem-
castravetii.html
 Boli cheie
 Mozaicul castravetilor – Cucumber mosaic virus
 Simptome. Pe frunzele tinere apar pete galbene-
verzui, circulare sau colturoase, delimitate de
nervurile secundare. Simptomul clasic de mozaic
se observa la frunzele batrane, unde alterneaza
petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul
frunzei prezinta gofrari si incretiri evidente.
Cozile frunzelor, ca si internodurile vrejilor sunt
scurtate si cu simptome clare de  arsuri. In
perioadele calde ale anului se observa o ofilire
rapida a frunzisului si chiar pe fructe apar zone
de ingalbenire, ce se extind de la locul de Fig. 1 – Frunze de castraveti
prindere a fructului spre varful lui, ramanand in atacate de CMV
final doar cateva zone verzi pe fructul ingalbenit https://
(Fig. 1.). www.sanatateaplantelor.ro/
rezistenta-plantelor-de-
castraveti-la-factorii-de-stres-
biotic/
 Patarea unghiulara a castravetilor –  Pseudomonas
syringae pv. Lachrymans
 Simptome. Inca de la inceputul vegetatiei, pe primele 2
frunzulite apar pete mici, circulare sau colturoase, verzi-
inchis, cu aspect umed, acestea se brunifica si se usuca. Pe
frunze apar pete colturoase, situate intre nervurile
secundare, de culoare verde-inchis, umede, care in final
capata o coloratie gri-bej, se usuca si se desprind din
frunza (Fig. 2). In conditii favorabile (vreme umeda) petele
ce la inceput au  2-7 mm, se pot uni si sunt distruse
suprafete mari din frunza. Pe fata inferioara a frunzei,
dupa irigarea culturii, dupa ploi sau timp cetos, se constata
prezenta unui exudat (lichid) bacterian mucilaginos, sub
forma de picaturi. Pe vreme secetoasa, insorita, exudatul
bacterian se usuca si da nastere unei pelicule fine, cu Fig. 2 – Simptome pe frunze
aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate Pseudomonas Syringae pv.
frunzele raman perforate si se pot deforma. Pot fi
Lachrymans
observate simptome asemanatoare pe cozile frunzelor si
tulpini, care pot prezenta zone uscate sau putrezite in https://
functie de umiditatea atmosferica. Fructele atacate www.sanatateaplantelor.ro/
rezistenta-plantelor-de-
prezinta pete de 1-3 mm, verzi-inchis, circulare, cu aspect
castraveti-la-factorii-de-
umed si cu o zona centrala albicioasa. In dreptul acestor stres-biotic/
pete, fructul poate crapa pe vreme secetoasa sau se
acopera cu lichid bacterian pe vreme umeda.
 Mana
cucurbitaceelor – Pseudoperonospora
cubensis
 Simptome. Mana ataca numai frunzele,
sub forma unor pete verzi-deschis pe fata
superioara, pete de forma colturoasa,
bine delimitate de nervurile frunzelor.
Culoarea petelor se schimba in galben
(Fig. 3), apoi in brun, iar pe fata
inferioara, apare un puf cenusiu-violaceu
sau bej. In conditii favorabile, petele se
pot uni si este distrusa o mare parte din
frunza, iar plantele vor ramane repede Fig. 3 – Simptome pe frunze
fara frunzis. Pseudoperonospora cubensis
 Infectiile se produc pe vreme umeda, la https://
www.sanatateaplantelor.ro/
temperaturi cuprinse intre 5-30oC (optim rezistenta-plantelor-de-
23oC), cand apar sporii ce vor germina si castraveti-la-factorii-de-
vor da filamente de infectie care patrund stres-biotic/
prin stomatele (deschideri naturale)
frunzelor ce au cel putin jumatate din
suprafata normala.
 Fainarea cucurbitaceelor – Erysiphe
cichoracearum si Sphaerotheca fuliginea
 Simptome. Organele aeriene, tulpini, frunze
(Fig. 4) si chiar fructe sunt atacate in toate
stadiile de dezvoltare.
 Pe suprafata acestor organe apare un miceliu
alb, fainos, sub forma unor pasle mai mult
sau mai putin extinse. Pe limbul frunzelor,
petele se pot uni si acopera suprafete mari
de limb care, in scurt timp, se vor usca. Sub
acest miceliu tesuturile se ingalbenesc si se Fig. 4 – Atac pe frunze
brunifica. In conditii de seceta atmosferica, Sphaerotheca
atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe fuliginea
tulpini si chiar pe fructe. https://
www.sanatateaplantelor.ro/
 Conditiile optime de instalare si evolutie a rezistenta-plantelor-de-
castraveti-la-factorii-de-
ciupercilor difera. stres-biotic/
Pentru Erysiphe temperatura optima este de
15-26oC si nu necesita o umiditate ridicata, in
timp ce pentru Sphaerotheca temperatura
optima este de 15-21oC, dar necesita o
umiditate ridicata.
Daunatori cheie
 Musculita alba de sera – Trialeurodes
vaporariorum
 Este o specie polifaga, ataca plante
legumicole si ornamentale. Adultii si
larvele colonizeaza frunzele si
lastarii (Fig. 5), frunzele in urma
atacului se ingalbenesc, se usuca si
cad. Plantele (frunzele si fructele)
sunt acoperite de dejectiile Fig. 5 – Frunze de
insectelor, pe care se dezvolta castraveti colonizate de
ciuperci patogene. Trialeurodes vaporariorum
https://
www.sanatateaplantelor.ro/
rezistenta-plantelor-de-
castraveti-la-factorii-de-
stres-biotic/
 Tripsi
 Cele mai des intalnite si periculoase specii de trips sunt: Tripsul californian (Frankliniella occidentalis)
(Fig. 6a.) si Tripsul comun sau al tutunului (Thrips tabaci) (Fig. 6b). Sunt insecte deosebit de
periculoase, de dimensiuni foarte mici, greu vizibile cu ochiul liber. Tripsul colonizeaza si inteapa
organele plantelor sugand seva din tesuturi si provoaca avortarea florilor (florile nu leaga). Plantele
atacate nu mai cresc sau au un ritm de crestere lenta. Uneori pagubele depasesc 50% din productie.
 Paianjenul rosu comun – Tetranychus urticae
 Este un daunator deosebit de periculos in culturile de castraveti, mai ales in perioadele calde. Frunzele
atacate se usuca si cad, daunatorul provocand pagube de pana la 100%  daca nu sunt aplicate la timp
produse de combatere. In locurile de atac, pe fata frunzelor, se pot observa zone punctiforme
decolorate caracteristice, de-a lungul nervurilor si pe marginea frunzelor. Frunzele atacate capata o
culoare cenusiu-lucitoare, au aspect pergamentos, iar in final se usuca si cad. Pe spatele frunzelor se
pot observa urme de panza de paianjen (Fig. 7).

Fig. 6 – a) Atac frunza Frankliniella occidentalis; b) Fig. 7 – Atac pe lastari de

Atac frunza Thrips tabaci Tetranychus urticae
Cutivarea de soiuri si hibrizi rezistenti

 Hibrizi de castraveti rezistenti:

 Adrian F1 – rezistent la CMV
 Allianz F1 – rezistent la CMV si Fainare
 Amour F1 – rezistent la CMV si Mana
 Timor F1 – rezistent la Fainare, Mana si CMV.
 In momentul in care atacul de boli si daunatori este mult prea puternic sau
masurile preventive nu s-au luat, masurile chimice de protectie a plantelor se
aplica imediat folosind produse specifice bolilor si daunatorilor, alternandu-se
substantele active pentru a nu se crea rezistenta.
Bibliografie

 https://www.sanatateaplantelor.ro/rezistenta-plantelor-de-castraveti-la-
factorii-de-stres-biotic/