MANAGEMENTU

L COMBATERII
Master:Protectia
agroecosistemelor si
INTEGRATE A
expertiza fitosanitara DAUNATORILOR
AGROECOSISTEM
ELOR LA CAPSUN
 Capsunul (Fragaria x
ananassa) este o specie ce face
parte din categoria arbustilor
fructiferi, fiind foarte apreciata
datorita fructelor sale. Plantele de
capsun au o plasticitate ecologica
ridicata, fiind cultivate cu succes in
toate zonele geografice din
Romania. Este o specie precoce
(rodeste in anul urmator plantarii) si
rentabila. Principalele probleme
sunt reprezentate de perisabilitatea
ridicata a fructelor si costurile mari
de recoltare. Fructele au o valoare
alimentara ridicata, fiind
recomadate in cazul afectiunilor
hepatice, hipertensiune arteriala,
anemie, astenie, convalescenta si in
curele de detoxifiere. Acestea
contin: sodiu, potasiu, proteine,

INTRODUCERE
magneziu, fier, calciu si vitaminte (A,
D, C, B6, B-12).
 In combaterea acestui nematod se
recomandă, în general aplicarea
măsurilor profilactice: folosirea pentm
plantare a materialul ui săditor neinfestat;
utilizarea soiurilor mai puţin atacate de
acest nematod; smulgerea şi distmgerea
prin ardere a plantelor infestate, în afara
plantaţiilor; distmgerea buruienilor,
plante-gazdă intermediare; introducerea
asolamentelor în terenurile infestate, pe o
perioadă de minimum 4-5 ani, cultivându-
se în această perioadă numai plante
nepreferate de nematod din familiile
Gramineae, Crucifere, Chenopodiaceae,
Leguminosae, Umbelliferae
etc;dezinfectarea materialului săditor pe
cale termică cu apă caldă la temperatură
de 47-50 °C timp de 10-15 minute sau pe

NEMATODUL CĂPŞUNULUI
cale chimică prin îmbăierea într-o soluţie
de 0,3% de Actellic 50 EC timp de 5
minute, apoi spălat cu apă.
- APHELENCHOIDES
FRAGARIAE RITZ.-BOS.
 Combatere. Măsuri preventive. La
înfiinţarea noilor culturi de căpşun,
folosirea pentru plantare numai a
materialului săditor neinfestat;
utilizarea mgrăşârnintelor pentm a
obţine plante mai viguroase, care
sunt mai rezistente la atac; folosirea
de soiuri rezistente la atacul
acarianului; aplicarea tratamentelor
termice cu apă caldă (48-56°C) timp
de 7-30 minute a materialului săditor
infestat. Tratamente chimice se
aplică rar, numai în caz de atacuri
puternice efectuându-se un tratament
până la înflorirea plantelor şi 2-3
tratamente după recoltarea fructelor
ACARIANUL CĂPŞUNULUI - cu Apollo 500 SC (0,3-0,4 l/ha).
TARSONEMUS FRAGARIAE
ZIMM.

GĂRGĂRIŢA FLORILOR DE CĂPŞUN
SAU GĂRGĂRIŢA NEAGRĂ A
Pentru combaterea acestui dăunător se
recomandăm general măsuri preventive:
strângerea şi eliminarea din plantaţii a
tuturor resturilor vegetale şi distrugerea lor
prin ardere; în primăvară efectuarea săpării
solului pentru distingerea adulţilor
hibernanţi; la înfiinţarea noilor culturi,
amplasarea la distanţe mari faţă de cele
vechi, pentru a evita migraţia dăunătorului;
folosirea pentru plantare a soiurilor de
căpşun semitardive şi tardive care sunt mai
puţin atacate. Ţinând cont de specificul
căpşunului, fructele cărora sunt consumate
mai mult în stare proaspătă sau conservate,
tratamente chimice speciale de combatere a
gărgăriţei albastre a căpşunilor nu se aplică
sau se aplica foarte rar, numai în anii de
invazie şi numai cu preparate cu o remanentă
mica şi un grad de toxicitate redus, numai
până la înflorirea plantelor, la apariţia în
masă a adulţilor hibernanţi cu Actellic 50 EC
(0,6 l/ha), Karate Zeon 5 CS (0,5 l/ha) etc.

CĂPŞUNILOR -ANTHONOMUS
RUBI HBST.
 Ca măsuri agrotehnice se
recomandă: distrugerea
buruienilor şi a resturilor
vegetale din răsadniţe şi sere
prin lucrarea repetată a solului;
efectuarea arăturilor adânci de
toamnă; aplicarea corectă a
tehnologiilor de cultură şi în
primul rând la respectarea
densităţii optime aplantelor,
deoarece la o densitate mai
mare a lor decât cea
recomandată se creează un
microclimat cu umiditate
LIMAXUL CENUŞIU SAU ridicată, ce favorizează
înmulţirea acestui dăunător.
LIMAXUL DE GRĂDINĂ -
DEROCERAS AGRESTE L.
Ca măsuri mecanice pe suprafeţe mici, răsadniţe, sere se recomandă strângerea manuala
a limaxilor în timpul nopţii la lumină artificială prin efectuarea unui control riguros al
plantelor şi solului; crearea unor adăposturi artificiale (capcane) din saci vechi sau cârpe
umede, bucăţi de carton, rogoj ină, furnir sau ţiglă, frunze de varză, salată, brustur etc., în
locurile de apariţie în masă a melcilor, sub care se retrag în timpul zilei, de unde se strâng
şi se distrug, punându-i într-un vas cu apă sărată, gaz, sau într-o soluţie de detergent;
aplicarea momelilor simple din coajă de pepeni, sau dovleac, sau rădăcini de morcov,
sfeclă, tuberculi de cartof care se taie în felii mici şi se aplica seara în grămezi mici printre
rândurile plantelor sau în jurul răsadniţelor, în special în locurile invadate de melci pe care
în timpul nopţii se concentrează melcii, iar în dimineaţă se strâng şi se distrag.
Tratamente chimice se aplică rar, numai în anii de invazii, mai ales in locurile invadate
de melci. Pe suprafeţe mici în răsadniţe, sere, grădini de legume, în pivniţe unde se
păstrează legumele în stare proaspăta se recomandă aplicarea pulberalui de var nestins sau
cenuşă din lemn cernută (30 g/m2), superfosfat sau sare de potasiu (30-40 g/m2), sau var
în amestec cu praf de tutun (1:1) câte 20-25 g/m2 sau sare de bucătărie mărunţită (20-30
g/m2),care acţionează prin deshidratarea corpului limaxilor.
 MIHAI BUSUIOC-ENTOMOLOGIE
AGRICOLA(Manual pentru studenţii
instituţiilor de învăţământ superior
agronomic), EDITURA CHISINAU 2006

BIBLIOGRA https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-arbusti
FIE -fructiferi-capsun/

https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-
daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-
pesticide/daunatori-la-capsun/