Sunteți pe pagina 1din 59

Sanatatea plantelor: Tratamente fitosanitare in agricultura ecologica

categorii: 27 Decembrie 2011 - 00:52

Ceaiurile, infuziile, decocturile sau cataplasmele sunt preparate obtinute din anumite plante, avand rolul de a ajuta organismul sa lupte impotriva bolii. Nu doar omul se poate folosi de aceste preparate, ci si animalele sau chiar plantele insele! Ca mijloc de prevenire a bolilor provocate de ciupercile patogene, se poate stropi planta cu un decoct de coadacalului(Equisetum arvense). Coadacalului contine un procent insemnat de acid silicic, o substanta care creeaza un obstacol impotriva infectiilor cu spori. Decoctul se obtine usor, lasand la inmuiat 1 kilogram de tulpini verzi tocate in 10 litri de apa, pana a doua zi. Se fierbe apoi amestecul timp de jumatate de ora, se lasa sa se raceasca si se strecoara prin tifon, storcand si tulpinile fierte. Se obtine o solutie de culoare verde-inchis care se pulverizeaza pe frunzele plantelor si pe solul din ghiveci. Tratamentul se poate aplica preventiv de doua ori pe luna, rezultatul vizibil fiind o intarire a frunzelor care se observa la pipait. Pentru tratarea semintelor inainte de semanat, acestea se scufunda in extract de usturoi Substantele active din usturoi au rolul de a preveni infectiile cu ciuperci. Tratamentul semintelor cu extract de usturoi le asigura viabilitatea iar in primele stadii de dezvoltare, plantula tanara va fi protejata de infectii. Extractul se obtine din 100g usturoi zdrobit la un litru de apa. Un fortifiantsi ingrasamantcomplex:extractulde humusde padure Preparatul este deopotriva ingrasamant cat si un fortifiant pentru plante. Se foloseste de foarte mult timp si in Romania. Se recolteaza pamant din paduri de stejar sau gorun, pamant bine maruntit. Pamantul se cerne si peste humusul fin se adauga apa. Extractul obtinut se foloseste pentru stropirea plantelor, o data pe luna. Extractdin frunzede tomate,impotrivaflutureluialb al verzei O mana de frunze zdrobite se lasa 2 ore intr-un litru de apa. Preparatul obtinut se foloseste la stropirea verzei impotriva fluturelui alb (Pieris brassicae). Extractulde urzicaindeparteazaacarienii Se amesteca 1 kg de urzici verzi tocate si 10 litri de apa. Amestecul se lasa 12 ore dupa care se strecoara. Preparatul obtinut se mai numeste "zeama care musca". Plantele stropite cu aceasta solutie sunt protejate impotriva acarienilor si a paduchilor de frunze.

Combaterea afidelor la TOMATE, AFIDELE DAUNATORI, TRATAMENT afide in agricultura legumicultura clasica si AGRICULTURA ECOLOGICA. Tratamente daunatori in agricultura organica, cum scapi de afide.
Tags: urzica, tataneasa, tratamente pentru plante, coada calului, tratamente fitosanitare,nasturtium, afide, afidele, afidelor, tomate, agricultura, ecologica, tratament, trat amente,daunatori, insecticid, insecticide Afidele (paduchii de frunza) ataca numeroase specii legumicole, precum tomatele, castravetii, vinetele sau dovleceii. Afidele sunt periculoase atat prin efectele directe asupra vigurozitatii plantelor, dar mai ales prin pericolul raspandirii unor viroze - afidele fiind insecte care inteapa frunza, sunt vectori principali de transfer al virusurilor fitopatogene. Exista mai multe metode de combatere a afidelor, BIOPRODUCT va prezinta, astazi, in oglinda, atat sistemul de protectie folosit in legumicultura clasica, precum si metode specifice agriculturii ecologice.

Atacul masiv de afide este vizibil, insectele se grupeaza ciorchine in zona lastarilor tineri. Planta atacata nu mai creste, florile nu se mai dezvolta, iar regiunea atacata este sensibila la atacul unor ciuperci saprofite, prin mediul propice de dezvoltare creat de excrementele afidelor, bogate in zaharuri.

Pe scurt, iata masurile de prevenire a atacului cu afide

In agricultura ecologica: protejarea entomofaunei, in special a pradatorilor naturali ai afidelor Stropiri preventive cu macerat din coada calului, tataneasa, urzica, pelin Cultivarea speciilor repelente: menta, ceapa, nasturtium

Tratamente pentru combatere afidelor in legumicultura clasica


Fury 10 EC: doza 0,2 L/ha Mospilan 20 SP: doza 0,25 Kg/ha Smart 44 EW: doza 2 l/ha SCHEMA DE TRATAMENT RECOMANDATA DE BAYER Decis Mega 50 EW Tomate camp: 0,02% (0,2 l/ha in 1000 l apa) pentru combaterea afidelor (Macrosiphon euphorbiae). 1-3 tratamente la interval min. 7 zile. Timp de pauza: 3 zile. Tomate solarii: 0,025% (0,25 l/ha in 1000 l apa) pentru a combate musculita alba (Trialeurodes vaporariorum). 1-3 tratamente la interval minim de 7 zile. Timp de pauza 3 zile. Decis Mega 50 EW actioneaza prin contact si ingestie, cu efect repelent si de soc si actiune suplimentara ca inhibitor de nutritie asupra insectelor. Acoperirea completa si uniforma a plantelor este esentiala pentru o

buna protectie. Formularea unica pentru deltametrin, emulsie in apa, prezinta avantajele formularilor lichide dar fara dezavantajul continutului ridicat de solvent la formularile tip emulsie concentrata. Acest lucru conduce la o influenta mai scazuta a temperaturilor ridicate asupra eficientei tratamentelor. Confidor Energy La tomate, combate afidele (Macrosiphon euforbiae) si se utilizeaza in conc 0,06% (0,6 l/ha). Confidor Energy are o dubla actiune, sistemica si de contact (de soc). La circa o ora dupa efectuarea tratamentului, imidacloprid patrunde in plante si este distribuit spre varfurile de crestere, iar deltametrin ramane pe suprafata organelor tratate. Ambele componente actioneaza prin contact si ingestie asupra daunatorilor care nteapa sau rod partile vegetative ale plantelor. Acest mecanism complex de actiune confera produsului un spectru larg de activitate si face posibila combaterea inclusiv a formelor rezistente la insecticide din alte grupe chimice. Formularea de ultima generatie dispersie in ulei (OD) confera produsului o aderenta si o patrundere n planta a componentei sistemice superioare celorlalte formulari.

Tratamente pentru combaterea afidelor in legumicultura organica


Pentru ca saptamana trecuta, in cadrul seminarului de agricultura ecologica desfasurat in comuna Matca, Marin Dumbrava de la ferma BioDumbrava a amintit ca s-a lovit de problema afidelor, l-am sunat sa il intreb ce metode de combatere a folosit. Lucrurile stau diferit in agricultura organica, la noi tratamentele au efect pe termen scurt si nu sunt atat de eficiente precum cele bazate pe insecticide puternice. De aceea, trebuie sa apelam la tratamente diversificate, aplicate mai ales preventiv. La BioDumbrava noi am aplicat stropiri cu macerat de frunza de urzica si de pelin, sau de tutun, acestea au efecte maxime dupa 4-5 zile. Concomitent se pot face stropiri cu emulsie de apa si sapun, in care se intoroduce si putin spirt medicinal, ne-a precizat Marin Dumbrava. Tratamentele preventive sunt insa cele mai indicate, unul din acestea fiind stropirea periodica cu extract de coada calului si tataneasa, care actioneaza ca un intaritor pentru plante, a continuat el. O alta solutie ecologica de combatere a daunatorilor, mai rar intalnita, este prafuirea cu cenusa sau turf vulcanic. Aceste pulberi fine au efect iritant pentru insecte si limacsi, dar sunt inofensive pentru plante, om si animale. Prafuirea se poate face atat cu o suflanta improvizata, cat si cu atomizoare performante, in functie de posibilitatile fiecarui agricultor. Sa stiti ca prafuirea cu cenusa este o metoda traditionala, din pacate multe asemenea secrete s-au pierdut cu timpul, a mai spus fermierul. In cazul in care aceste tratamente nu sunt suficiente, cultivatorii de legume pot apela la produsele fitosanitare destinate agriculturii ecologice. In cazul unui atac de afide, recomandate sunt insecticidele DEFFORT si ALTEEN NEEM, distribuite in Romania de firma Naturevo. Livrarea se poate face oriunde in tara prin servicii de coletarie, aceste produse nu intra sub regimul special de transport si nu sun incadrate in grupe de toxicitate. Sunt produse obtinute exclusiv pe baza de extract de plante, care contin diferiti alcaloizi, a declarat, pentru BIOPRODUCT, Rodica Zidaru, director de marketing la Naturevo. Insecticidul Deffort nu dezvolta rezistenta, au actiune repelenta si dupa tratament, sunt stabile si pot fi aplicate in amestec cu alte produse. Actiunea insecticida dureaza 10-15 zile, potrivit producatorului.

Pastreaza-ti gradina sanatoasa

Autor: Dragos Serban Publicat la data de 12 Iul. 2009 in: Diverse Te-ai gandit cum ar fi sa ai un doctor al gradinii tale? Iar in loc de tratamente scumpe, plantele sa se vindece singure? Este simplu, trebuie doar sa stii combinatiile ideale de flori care tin bolile la distanta. Ai observat, desigur, ca exista plante care rar se imbolnavesc si au intotdeauna un aspect viu si sanatos. Altele, in schimb, se ofilesc imediat ce le-ai adus din magazin. Acest lucru se intampla datorita originii lor, majoritatea sunt importate din tari unde producatorii le-au oferit conditii diferite fata de locuinta sau gradina ta. De aceea sunt mai sensibile la boli. Daca, insa, stii cum sa le plantezi, astfel incat sa obtii anumite grupaje de plante, ele vor fi protejate de vecinele lor. Trandafiri sanatosi intr-o gradina parfumata Trandafirii au darul de a preschimba locurile insorite din gradina intr-un spatiu plin de culoare si parfum. Din pacate, sunt atacati mereu de insecte care le sug seva din boboci si din lastarii tineri. Acest lucru nu se va mai intampla daca printre tulpinile lor vei sadi tufe de levantica, ce vor tine daunatorii la distanta. Alaturi de ele, ceapa si usturoiul, plantate cat mai aproape de trandafiri, ii vor mentine sanatosi si plini de vigoare. Ceva mai departe, poti realiza o bordura vie din cimbru de gradina si condurasi. Au acelasi efect benefic. Buni vecini Pomii fructiferi vor scapa de bolile produse de ciuperci daca in jurul tulpinilor vei sadi cateva fire de hrean. Varza nu va mai fi atacata de fluturii albi daca in apropiere va exista menta, salvie sau cimbrisor de munte. Pelinul impiedica frunzele arbustilor fructiferi sa mai rugineasca, iar isopul goneste melcii care le devoreaza frunzele.

Prevenirea atacului de afide

Citeste mai multe despre plantele companion si despre cum se poate preveni aparitia bolilor si danatorilor in gradina, cu ajutorul plantelor!

Pentru a preveni sau nltura duntorii se pot folosi metode naturale : solu ie de alcool sanitar diluat cu ap (5%) i spun lichid (eficient la pduchii de frunze, pduchii estoi, pduchii lnoi ) , jet puternic de ap rece pe partea inferioar a frunzei ( la pianjenul ro u ), scrum de igar ( la pduchii de pmnt ) , vapori fierbini de ap (la nematozi i viermele srm ) , tutun mrun it i cenu ( la puricii de pmnt ) , zeam de tutun (la afide , larve i omizi ). Zeama de tutun se obine din 100g foi de tutun sau o igar de foi mrunite peste care se toarn 1 l ap fierbinte i se las 24 de ore la macerat. Apoi se adaug nc 4 l ap i se folosete o dat, deoarece pstrat mai mult timp, nicotina(substan a activ din soluie ) nu mai are efect. Preparatul devine mai puternic , acionnd bine i asupra pduchilor lnoi, a pduchilor estoi i a omizilor proase, prin adugarea n lichidul nclzit a 50g spun de potasiu i apoi a 100 ml spirt. La nevoie, tratamentul se repet dup o pauz de 3 zile. Pentru a ndeprta pduchii de frunze i a crete rezistena plantelor la atacul bolilor, este recomandat plmdeala de urzici sau o solu ie obinut asemntor, dar lsat numai 12 ore la macerat, caz n care foloseti numai plant verde ( 1 kg n 10 l ap) i repei stropirea dup un interval de 3 zile, dar numai n perioade n care nu este soare. Dac strope ti plantele, concentraia s fie de 5%, iar dac uzi direct pe solul umed 10%. Plantele atacate de finare scap de aceast ciuperc periculoas dac sunt stropite seara cu solu ie de sare de buctrie, iar apoi dimineaa sunt splate cu ap curat. Solu ia de sare sau cea de alior (laptele-cucului) pulverizat pe pmnt se pare c este de ajutor contra ruginei, iar cenu a de lemn este eficace mpotriva microorganismelor care produc nnegrirea coletului (zona dintre tulpin i rdcin). Extractul de coada-calului (Equisettum arvense) ntre te esutul plantei datorit coninutului de acid silicic i o face mai rezistent la boli. Cum se prepar : la i 1kg plant verde de coada-calului (sau 150 g uscat) la macerat n 10 l ap 24 de ore, apoi strecori i diluezi soluia n proporie de 1:5, dup care o foloseti prin stropiri n grdin, repetnd la interval de cteva zile.

Am citit undeva ca rosiile se pot proteja de boli si ciuperci prin stropiri repetate cu un amestec de lapte si apa: 4l lapte+2l apa. Aparatent pelicula subtire astfel creata pe suprafata plantei inchide ranile si protejeaza rasadurile de boli.

E drept ca cea descrisa de tine e un pic altfel, buna si asta, dar si cea cu picaturile de tinc. de iod , 4-5 la numar in litru de lapte degresat sau zer e buna. Si DA, o folosesc si la legume, nu numai la tomate dar si la ardei, laptele/zerul, hranind in plus planta. Dar folosesc si la plantele care

sunt atacate de fainare si ciuperci in general. Mult mai eficient este in scop profilactic, dar a dat roade si la planta deja afectata.
uitam ce e mai important: reteta (inca o data, a cata oare?) 1litru lapte degresat sau zer la 9 litri de apa + cam 40 picaturi tinctura de iod (pentru ca sunt , practic 10 litri de lichid), Eu am stropit si doar cu zer si apa 1la1, si e bine. Acidul lactic se vede treaba ca-si face datoria si ataca sporii iar iodul lucra si el pe partea de bacterii si virusi haini ;) sa ai spor!

Boli frecvente datorate ciupercilor


Boala petelor frunzelor (1) La fasole, mazre, elina, castravete, sfecl roie, roii apar pete brune pe frunze, fructe, rdcini; biuii preventiv seminele, plantai la distan, stropii plantele tinere cu preparat de coada-calului (equiseti herba). Soluii de aprare: Folicur Multi, Vondozeb, Funguran, Merpan, Zato Ofilirea produs de Verticillium la castravei, gogoari, ardei, vinete, roii, ridichi, plantele se ofilesc (adeseori pe o parte) i mor; prevenii prin asigurarea unui sol cu proprieti bune, folosii fertilizani cu azot redus, ridicai cantitatea de calciu. Putregaiul zarzavatului i bulbilor (2) La cartofi, roii, apar pete brune, mai nti pe frunze, apoi i pe tulpini i fructe; prevenii prin stropire cu zeam de usturoi i ceap sau preparat de coada-calului (equiseti herba), dai cu praf de roc vulcanic. Roiile stropii-le cu lapte slab. Mana adevrat La roii, mazre, morcovi, salat, spanac, trandafiri: acoperii cu miere faa superioar a frunzelor, biuii n prealabil seminele, plantai n continuare, nu udai frunzele. Stropii cu preparat de coada-calului (equiseti herba). Hernia verzei (3) La plantele crucifere cum sunt varza, ridichile, apar excrescene pe rdcini, prevenii creterea ncetinit prin rotirea culturilor, introducerea de calcar de alge n locaul plantei, stropii cu preparat de coada-calului (equiseti herba). Mana fals La varz, mazre, spanac, ceap, salat, cartofi, castravei, gogoari, elin, sfecl roie: acoperire finoas pe faa dorsal a frunzelor i petele galben-brune pe faa superioar; se previne prin biuirea seminelor, stropire cu preparat de coada-calului (equiseti herba). Substane de protejare a plantelor: de ex. zeam bordeleza, Vondozeb. Rugina (4) La fasole, mazre, elin apar pete portocaliu - brune pe faa superioar a frunzelor, pustule portocaliu - galbene pe faa dorsal a frunzelor i se previn prin biuirea seminelor. Stropii cu preparat de coada-calului (equiseti herba) sau zeam de usturoi i ceap. Substane de protejare a plantelor: de ex. Vondozeb. Boala germenilor (5) La varz, castravei, dovlecei, roii, salat, morcovi, rdcinile i tulpinile plantelor tinere devin negre i mor. Se previne prin biuirea seminelor, sterilizarea patului de cultur, dup care se planteaz. Ofilirea i putrezirea produs de Fusarium La roii, castravei, dovlecei, mazre, praz, ridichi de lun, ridichi, ceap, plantele se ofilesc (adesea pe o parte) i mor, baza tulpinii i rdcinile putrezesc. ndeprtai preventiv nematozii (purttori)

cu crie sau glbenele. Soluii pentru protejarea plantelor: zeama bordelez. Mucegaiul cenuiu (6) La fasole, mazre, salat, castravei, roii, dovlecei, ceap, petele maronii pe frunze i tulpini, ulterior mucegaiuri cenuii i putrezirea se previn prin plantarea la distan, fertilizarea moderat, stropirea cu preparat de coada-calului (equiseti herba).

Preparatele folosite pentru protecia plantelor mpotriva insectelor duntoare


In aceasta perioda majoritatea gradinarilor care au o mica livada pe langa casa se preocupa de curatatul si stropitul pomilor. Iata cateva substante eco cu care se pot face stropiri. 1.Preparate vegetale

URZIC Denumire tiinific: Urtica dioica; Organe vegetale folosite: ntreaga parte aerian (tulpina i frunzele). Aciune: Trofic i antiseptic; Mod de preparare: purin fermentat din 1 kg de plante proaspete sau 200g de material vegetal uscat n 10 l de ap. ntrebuinare: Se folosete pentru stimularea creterii plantelor tinere (n special legumicole) i preventiv, mpotriva bolilor criptogamice de sol (mana cartofului) i de pe plante (cloroza frunzelor pomilor fructiferi). Maceratul se folosete mpotriva pduchelui lnos (Eriosoma lanigerum) nediluat i ori de cte ori este nevoie. COADA CALULUI Denumire tiinific: Equisetum arvense; Organe vegetale folosite: Tulpinile aeriene i frunzele (crude sau uscate). Aceast plant are dou tipuri de tulpini aeriene: fertile i sterile. Mod de preparare: decoct i purin fermentat din 1 kg de plante proaspete sau 150 g de plante uscate n 10 l de ap; ntrebuinare: Decoctul se folosete mpotriva bolilor criptogamice din sol i din plante (finare, man, rugini, monilioze, ptarea i bicarea frunzelor, septorioze etc.). MUEEL Denumire tiinific: Matricaria chamomilla; Organe vegetale folosite: inflorescenele. Aciune: Trofic i antiseptic; Mod de preparare: Infuzie sau decoct din 250 g flori crude sau 50

g uscate. ntrebuinare: Se folosete nediluat pentru ntrirea plantelor i pentru tratarea seminelor. CEAP Denumire tiinific: Allium cepa Organe vegetale folosite: Frunze i coji. Aciune: Trofic i antiseptic; Mod de preparare: Purin n fermentare din aproximativ 500 g frunze proaspete sau 200 g coji n 10 l de ap; ntrebuinare: Se folosete diluat de 10 ori pentru ntrirea plantelor i, n caz de atac mpotriva bolilor criptogamice ale cartofului i cpunului USTUROI Denumire tiinific: Allium sativum; Organe vegetale folosite: Bulbilii; Aciune: Bacteriostatic i bactericid; Mod de preparare: Infuzie din 75 g de bulbili tocai n 10 l de ap i macerat n ap timp de 1 or din 100 g de bulbili tocai ntr-un l de ap; ntrebuinare: Se folosesc nediluate, mpotriva bolilor criptogamice (n special bacteriene) i cderii tinerelor plante. Tratamentul cu preparate pe baz de usturoi se face la smn i, n caz de atac, direct la plante. FERIG Denumire tiinific: Dryopteris filix -mas; Organe vegetale folosite: frunzele si rizomul de ferig mascul. Aciune: paralizant Mod de preparare: purin de frunze (1 kg Frunze proaspete sau 100 g uscate n 10 l de ap) i decoct de rdcini (5 g n 0.5 l ap de ploaie); ntrebuinare: Purinul de frunze se folosete mpotriva pduchelui lnos (Eriosoma lanigerum) i a buburuzei (Coccinella septempunctata), melcilor fr cochilie. De asemenea, acest preparat, diluat cu ap de 10 ori, se folosete mpotriva afidelor. Decoctul nediluat se recomand, de asemenea, mpotriva pduchelui lnos i ori de cte ori este nevoie. PELIN Denumirea tiinific:Artemisia absinthium; Organe vegetale folosite: toate prile aeriene (tulpina, frunzele i florile) n stare crud sau uscat;Aciune: protejeaz culturile de unii duntori; Mod de preparare: purin (300 g material vegetal proaspt sau 30 g uscat ntr-un litru de ap), purin n amestec cu silicat de sodium (1%), infuzie i decoct;

ntrebuinare: Aceste preparate au ns aciune specific: purinul mpotriva furnicilor, omizilor i afidelor; infuzia mpotriva acarienilor murului i zmeurului i larvelor gndacului din Colora-do; iar decoctul mpotriva mustei verzei (Chortophila brassicae) i a viermelui merelor (Carpocapsa - Cydia pomonella). VETRICE. Denumire tiinific: Tanacetum vulgare; Organe vegetale folosite: toate prile aeriene: tulip-na, frunzele i florile, n stare crud sau uscat. Mod de preparare: infuzie sau decoct (300 g material vegetal proaspt sau 30 g uscat n 10 litri de ap); ntrebuinare: Infuzia de vetrice se folosete nediluat i ori de cte ori este nevoie mpotriva furnicilor, afidelor, acarienilor i a altor insecte. Decoctul se folosete de asemenea, nediluat, ns numai n perioada de zbor a mutei verzei i a carpocapsei. PIRETRIN. Denumire tiinific:Pyrethrum cinerariaefolium, Chrysanthemum cinerariaefolium;

Organe vegetale folosite: inflorescena. Aciune: Piretrina este un insecticid de contact, cu efect paralizant i spectru larg de aciune.

Mod de preparare: Extract din inflorescene proaspete i infuzie din cele uscate (2 ligurie de inflorescene mrunite n 200- 250 ml de ap clocotit); ntrebuinare: Extractul din flori de piretru se folosete sub form de soluie n concentraie de 0.1% mpotriva afidelor, gndacului din Colorado, tripsilor, cicadelor i musculiei albe. Piretrina nu este periculoas pentru albine, om i animalele cu snge cald. LEURD (USTUROI) Denumire tiinific: Allium ursinum; Organe vegetale folosite: frunzele i bulbii n stare proaspt i tocate mrunt. Mod de preparare: Infuzie (75 g bulbi tocai la 10 l ap) i purin fermentat ( 500 g frunze proaspete sau 200 g uscate la 10 l de ap. ntrebuinare: Infuzia de leurd se folosete nediluat, prin stropirea repetat a plantelor la intervale de 3 zile, mpotriva acarienilor i afidelor. Purinul se folosete, de asemenea, nediluat, mpotriva mutei morcovului (Psila rosae), ns numai n perioada de zbor a acesteia. 2 Preparate minerale repelente ALAUN (PIATR ACR) Forma de prezentare: Pudr cristalin, fr miros, asemntoare zahrului; Se extrage din isturi naturale. Compoziie chimic: Sulfat dublu de aluminiu i potasiu. ntrebuinare: Preparatul se folosete sub form de soluie n concentraie de 0,4%, cu eficacitate bun mpotriva pduchilor i a omizilor. De asemenea, prin stropirea solului se previne atacul melcilor fr cochilie. FIN DE BAZALT Forma de prezentare: Pudr cu particule sub 20 microni; Compoziie chimic: silicai (50 %); ntrebuinare: Preparatul are o capacitate foarte bun pentru ndeprtarea tuturor duntorilor care atac exteriorul organelor aeriene. Proprieti asemntoare, dar nu egalabile, cu fina de bazalt, au i fina de dolomit i cenua de lemn, foarte fin cernute. SPUN DE POTASIU Forma de prezentare: Past sau lichid. Compoziie chimic: Acizi grai, hidroxid de potasiu, alcool etilic, metilic sau/i trihidroxilic (glicerina); Aciune: asfixiant; ntrebuinare: Spunul de potasiu se folosete cu succes mpotriva omizilor, acarienilor (pianjenul rosu) i a pduchilor estosi, lnoi i finoi (cenuii de frunz). SPUN DE POTASIU CONCENTRAT Denumire comercial: Neudosan; Forma de prezentare: Fluid; Compoziie chimic: 51 % sruri de potasiu ai unor acizi grai naturali; Aciune: Asfixiant. ntrebuinare: Preparatul se folosete sub form de soluie n concentraie de 2%, cu eficacitate bun mpotriva pduchilor i puricilor de frunze. SULFAT DE ALUMINIU Forma de prezentare: Lichid; Aciune: Insecticid; Mod de preparare: 200g ntr-un litru de ap; ntrebuinare: Se dilueaz n 9 litri de ap i apoi se folosete prin stropiri mpotriva cochiliilor i a musculiei albe. ULEIURI PARAFINICE Denumire comercial: US 1. Forma de prezentare: Lichid de culoare deschis; Compoziie chimic: Ulei mineral (92%); Aciune: Asfixiant, superioar spunului de potasiu;ntrebuinare: se folosete n concentraie de 1,5 %, pentru stropirile trzii de iarn i timpurii de primvar (la nceputul dezmuguritului), mpotriva pduchelui din San Jose si a oulor hibernante de acarieni. PERMANGANAT DE POTASIU Denumire comercial: Permanganat de potasiu; Forma de prezentare: Sare cristalin, de culoare violet cu reflexe metalice; Aciune: Dezinfectant, inhib dezvoltarea ciupercilor i bacteriilor; ntrebuinare: Se folosete n concentraie de 0.010.03% pentru tratarea seminelor, bulbilor i a rdcinilor rsadurilor i puieilor, iar n concentraie de 0,15% combate eficient finarea la via de vie i la trandafiri

SULF MUIABIL Denumire comercial: FLUIDOSOUFRE; Compoziie chimic: Sulf (99 %) Aciune: Fungicid; ntrebuinare: Se folosete n diferite concentraii pentru combaterea finrii la castravei (20-25 kg/ha), pomi fructiferi (11-20 kg/ha), via de vie(30 kg/ha) i la stejar (20-25 kg/ha). Tratamentul se poate repeta dup 4 zile; PIATRA VNT Denumire comercial: Zeam bordelez Forma de prezentare: Praf de culoare albastr; Compoziie chimic: Cupru metalic (20 %) sub form de sulfat de cupru neutralizat; Aciune: Fungicid; ntrebuinare: Se folosete pentru prevenirea i combaterea ptrii frunzelor de prun, visin i cire (1,125%), ciuruirii frunzelor de cais i piersic (1,125%), manei viei de vie (0,5%), focului bacterian la gutui, pr i mr (0.5-0.75%) i a moniliozei smburoaselor (0.5%, prefloral). OXICLORURA DE CUPRU Denumire comercial:TURDACUPRAL 50 PU, OXICIG 50 PU; Forma de prezentare: Praf de culoare albastr; Compoziie chimic: Cupru metalic (50%) sub form de oxiclorur de cupru; Aciune: Fungicid; ntrebuinare: Se folosete n diferite concentraii: 0,15-0,20 % mpotriva ptrii frunzelor i moniliozei la prun i a rapnului la mr (prefloral), 0,2-0,4 % pentru prevenirea i stoparea nroirii acelor de pin i a atacului de man la tutun, 0,4-0,6 % pentru prevenirea i oprirea atacului de man la cartof (4-5 kg/ha), tomate (4 -5 kg/ha), cucurbitacee (4-5 kg/ha) i la via de vie (5- 6 kg/ha).

Publicat de Vasile Rosciuc la 2/20/2013 07:25:00 PM Niciun comentariu:

LEACURI DIN GRADINA pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor (II)

Daca vrem sa gradinarim in armonie cu natura este necesar sa ne amintim ca aceasta ne pune la dispozitie toate mijloacele pentru a avea o gradina echilibrata si sanatoasa. Inainte sa se inventeze substantele care se termina in CID ( pesticid, ierbicid, insecticid, fungicid etc.) si care in fapt denumesc otrvuri, gradinarii observau mai mult si mai atent natura si se foloseau de leacurile oferite de aceasta pentru a-si mentine atat sanatatea familiei cat si pe cea a gradinii. Exista mai multe modalitati de obtinere a tratamentelor ecologice impotriva bolilor si daunatorilor. Dupa capacitatile de procesare se impart in;

1. Extractul = preparat obtinut la rece. Partile de planta maruntite se pun in contact cu apa 12 24 ore in vase de sticla, lemn sau plastic.In timpul extractiei se agita continutul din vas de mai multe ori. Extractul final se filtreaza prin panza de tifon inainte de folosire. 2. Infuziile sau ceaiurile = se prepara din material vegetal verde sau uscat, in stare maruntita,prin turnarea peste acesta de apa clocotita,dupa care, se lasa, sub capac, pana la racirea complete.Se filtreaza inainte de folosire pentru anu infunda duzele aparatului de stropire. 3. Decoctul sau fiertura = Mai intai se inmoaie materialul vegetal in apa din vasul de fierbere timp de 24 de ore,la temperature camerei sub capac.Apoi se fierbe continutul timp de 30 de minute.Dupa racire se filtreaza. 4. Plamadelile = Sunt zemuri fermentate care de obicei se produc in cantitati mai mari avand o gama larga de intebuintare.Materialul vegetal maruntit se introduce in butoaie de 40 60 de litrii. Butoiul se aseaza intr-un loc insorit,aerisit si ferit de ploi (sopron sau copertina).Se toarna apa astfel incat nivelul acesteia sa se gaseasca cu cca 20cm. mai jos de gura butoiului(spatiu de captare a spumei de fermentare).Butoiul se acopera cu un gratar de scandura.Se agita zilnic continutul butoiului cu o lopata de lemn. Terminarea fermentarii se recunoaste prin aceea ca nu se mai formeaza spuma, iar lichidul a capatat o culoare mai inchisa.Se filtreaza inainte de folosire. 5. Reguli de folosire a pesticidelor ecologice: 1. Se folosesc mai intai preparatele care indeparteaza, fortifica sau protejeaza si numai la urma cele care omoara. 2. Cea mai buna apa pentru preparate este apa de ploaie sau dedurizata: 3. Daca in decurs de 6 ore de la stropire a plouat stropitul se repeat: 4. Stropirile incep la primele semen de atac sau cel mai bine profilactic: 5. Preparatele natural nu se amesteca unele cu altele pentru a combate mai multi daunatori in acelasi timp. 6. Durata de pastrare aprepaaratelor natural este mai mica,extractele ceaiurile si fierturile se pot pastra cateva zile,plamadelile cateva luni.Preparatele lichide care au inghetat nu mai sunt bune. Leacul Levantica Mararul Margareta colorata(Pirethrum Daisy Tanaceum coccineum) Efecte Mod de utilizare apara speciile de rosaceae de padu-chii frunzelor,ciupercapastreaza trandafirii sanatosi ferindu-i de afide monilia Gandacul de Colorado Protejeaza de paduchi atrage insectele care consuma paduchii de frunze pesticid Acest pesticid este piretrum-ul natural un insecticid ce poate fi extras din margareta colorata (Pirethrum Daisy Tanaceum coccineum). Aceasta planta este o planta companion obisnuita in gradinile organice. De asemenea, se foloseste si planta cunoscuta sub numele de spilcuta, iarba fetei sau musetel salbatic (Tanacetum parthenium) cunoscuta atat pentru intrebuintarile medicale cat si pentru calitatile de repelent pentru insecte. Atat marga-retele colorate cat si spilcutele atrag deasemenea insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se

hranesc cu afide si cu alte insecte daunatoare. Aveti nevoie de: 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti flori de spilcute, ulei mineral sau kerosen, 2 picaturi de ulei de susan. Preparare: Taiati marunt florile, acoperiti-le cu kerosen sau ulei mineral si lasati-le la macerat peste noapte intr-un loc intunecos. Scurgeti lichidul, apoi diluati o parte de lichid in sase parti de apa si adaugati uleiul de susan, apoi spreiati. Puteti mari eficacitatea acestui spray adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos 5 ml pentru fiecare litru de spray). Maghiran patarea bruna a frunzelor fuzarioza, vestejirea, -ulei, sucul plantei

Menta

Musetel

Menta infuzie Se infuzeaza 150 g de menta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID - afide. Spray de menta se amesteca cu blenderul o cana de frunze tocate de menta cu o cana de frunze tocate de ceapa verde si cu o jumatate de cana de ardei iute tocat. Se adauga o jumatate de cana de apa. Amestecul rezultat se toarna in aproximativ 4 litri de apa la care se mai adauga jumatate de cana de detergent lichid. Din acest amestec se ia cate o jumatate de cana si se dilueaza in protejeaza varza de atacul flutu-1litru de apa.se aplica impotriva insectelor care rod. relui alb putregai usturoi, Ulei repelent pentru furnici cu menta proasta (Busuiocul patarea bruna a frunzelor cerbilor Mentha pulegium) Se foloseste pentru a indeparta furnicile, prin aplicarea pe cararile furnicilor si imprejurul cuiburilor acestora Aveti nevoie de: cana de frunze de menta proasta, 1 cana de ulei de sofranel (se gaseste in magazinele de produse naturale) Pentru preparare, amestecati frunzele de menta proasta cu ulei, puneti intr-o sticla si astupati. Lasati acest amestec o zi intr-un loc cald, apoi e gata pentru a fi utilzat. Insecticide,fungicide, Spray anti-insecte, din plante o lingura de musetel salbatic tocat, o lingurita de ceapa ver-de tocata, o lingurita de virnant tocat, 125 ml apa clocotita, 2-3 picaturi de sampon. varsati apa clocotita peste ierburile tocate, acoperiti vasul si lasati lichidul sa se raceasca total. Strecurati, apoi varsati-l intr-un pulverizator de gradina.Adaugati samponul, scuturati bine, apoi vaporizati-va plantele. Alungati insectele devoratoare. Ceai de musetel se toarna 2 cani de apa clocotita peste o jumatate de cana de musetel. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se stropeste-fungicide Se prepara din musetel, ceapa perena (chives Allium schoenoprasum), soc, hrean si casuarina. Acest fungicid este bun pentru tratarea bolilor provocate de ciuperci, cum ar fi patarea frunzelor, ruginile, mucegaiurile. In reteta originala este specificata aceasta casuarina, dar cred ca putem incerca si fara. Avem nevoie de: fllori de musetel, frunze de ceapa perena, frunze de soc, frunze de hrean, frunze de casuarina. Preparare: acoperiti florile si frunzele cu apa, dati amestecul in fiert, apoi lasati-l sa stea 30 de miute. Strecurati si folositi. Puteti deasemenea sa adaugati sapun sau ulei de cocos,

Nuc

Otet

Patrunjel

Piper

Pelin.

pentru un efect mai puternic. Frunzele de nuc fierte in apa (lichidul) reprezinta un insecticid insecticid natural impotriva furnicilor. Varsati decoctul pe furnicar sau pe drumul furnicilor Solutie de otet in 4 litri de apa se pun 3 linguri de otet cu 5% aciditate. Se amesteca si se stropeste.se aplica contra diversilor fungi. Ierbicidul se realizeaza din:-1 lingura otet -1 lingurita sapun - 4 litri de apa fierbinte. Dupa ce ati amestecat ingredientele, turnati substanta intr-o stropitoate si imprastiati-o peste buru-ieni. Cand Fungicid, ierbicid faceti acest lucru, aveti grija sa nu udati si iarba. Otetul ucide buruienile, dar poate face acelasi lucru si cu iarba ornamentala Sunt plante care prefera sa fie udate cu substante ceva mai acide, precum azaleele.Acestea prefera apa de ploaie in locul apei de la robinet. In acest caz, poti turna o lingurita de otet la doua cani de apa curata si sa iti hranesti planta. Puricii de plante urasc mirosul de patrunjel plantati patrunjel aproape de plantele sensibile la pureci, Semanati patrunjel in jurul plantelor mai sensibile la paduchi. Insecticid Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr patrunjel proaspat, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante. Se utilizeaza si impotriva furnicilor.si a gandacului de Colorado Un amestec de piper negru, usturoi si marar alunga furnicile de pe plante. Reteta: 50 g piper macinat, 50 g usturoi ras, 60 g marar uscat macinat. Preparare si folosire: amestecati bine toate ingredientele, apoi imprastiati compozitia in jurul tulpinei plantelor afectate. Spray contra insectelor, cu piper si usturoi 1 capatana de usturoi, 8 boabe de piper iute, 125 cl de apa, o picatura de sampon natural. Preparare: pisati usturoiul si piperul, apoi Furnici amestecati-le cu apa intr-un robot de bucatarie. Lasati-le sa macereze o noapte, strecurati lichidul si puneti-l intr-un pulverizator. Adaugati samponul si scuturati bine. Vaporizati-va plantele din belsug, o data pe saptamana si de cate ori ploua, pana ce observati ca intrusii din gradina au disparut.spray-ul se poate pastra la frigider vreme de o luna. Piper infuzie Se infuzeaza 150 g de planta de piper taiata marunt n 5 l de apa fierbinte.- insecticid total actioneaza impotriva insectelor,Coacazul nu va mai fi atacat de rugina daca alaturi de el se fur-nicilor si e util impotrivaplanteaza pelin. ruginei. Se folosesc frunzele si inflorescentele de vara: o lingurita de planta uscata pentru un litru de apa, infuzie sau decoct. impiedica frunzele arbustilor fructiferi sa mai rugineasca, pentru combaterea paduchilor de frunza la pomi si arbusti fructiferi se foloseste infuzia de pelin preparata din iaba intreaga aflata in pragul infloririi. Doza este de 200-300 g de pelin in stare uscata pentru 10 l de apa.Infuzia dureaza o jumatate de ora. Se stropesc partile de plante afectate de paduchi . In caz de atac puternic, se uda solul din jurul plantei cu aceasca infuzie. daca in timpul zborului albilitei verzei , se stropesc plantele de cateva ori cu infuzie de pelin, fluturele va fi indepartat. Lichid impotriva purecilor O infuzie puternica de pelin alunga purecii plantelor. Reteta: 100 g pelin proaspat tocat, 125 ml apa clocotita, 1/2 lingurita de sampon delicat (pentru uz cotidian).

Preparare si folosire: Turnati apa clocotita peste plante, acoperiti vasul cu un capac si lasati-l sa se raceasca. Strecurati lichidul, apoi puneti-l intr-un pulverizator cu pompa. Adaugati samponul, scuturati bine si stropiti-va plantele. Pelinul in infuzie Puneti la infuzat 150 gr de pelin proaspat, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Lasati timp de 10 minute, apoi strecurati. Se raceste si se pulverizeaza pe plante. Se aplica tratamentul in trei reprize, o data la trei zile INSECTICID: afide, furnici, molie, vier-mele zmeurei Ceai de pelin 250 g frunze de pelin se fierb in 2 litri de apa. Se raceste, se strecoara si se adauga 1 lingurita de sapun. Se stropeste cu aceasta solutie.se aplica contra afidelor, omizilor etc. se stropeste direct asupra daunatorilor daca este posibil. Pelinita sau pelin negru (Artemisia vulgaris L.) Propolisul Fungicide mana cartofului antibiotic, antimicrobian,Produsele pe baza de propolis se gasesc in magazinele anticripto-gamic, dezinfectant enaturiste: de obicei se utilizeaza solutia hidro-alcolica, care vine cicatrizant, este pretios indiluata 1:10. tratarea ruginei si a mucegaiurilor Insecticid - furnici Revent infuzie Se infuzeaza 150 g de revent taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. Ceai de rubarbar 1 se fierb 0 ,5 Kg frunze tocate de rubarbar in 1litru apa, timp de 30 de minute. Se strecoara si se stropeste impotrivaafidelor si a altor daunatori. Ceai de rubarbar 2 0,5 Kg de frunze se lasa sa stea timp de 24 ore in 7 litri de apa. Se strecoara si se stropeste. se aplica contra afidelor,musculitelor albe, acarienilor, omizilor si impotriva altor daunatori. Plamadeala din frunze:- frunzele sunt necomestibile dar substantele continute duc la com-baterea paduchilor de frunze si a omizilor. 2kg.frunze proaspete la 10l.apa- se utilizeaza in concentratie de 50% Putregai cenusiu, fuzarioza gandacului de asparagus,Ceai din frunze de rosii sau de cartofi se lasa sa stea peste diversilor viermi si gandaci naopte 2 cani de frunze de rosii in aproximativ 0,5 l apa. Se strecoara si se mai adauga la solutie inca 0,5 l apa si un sfert de lingurita de sapun. Se stropesc frunzele sau solul. se aplica contra gandacului de asparagus, diversilor viermi si gandaci. Insecticid Infuzie din 250g planta fara radacina in 5 l apa fierbinte Spray insecticid cuo lingura de sapun ras se dizolva in 2,5 litri de apa. Lichidul se sapun omoara o multime depune intr-un pulverizator cu care se stropesc plantele o data pe daunatori, printre care la loc desaptamana si dupa ploaie frunte se afla limacsii de sera, Apa cu sapun Diluati 30 ml sapun lichid sau detergent de vase purecii si paduchii de plante.in 4 litri de apa. Adaugati un sfert de litru alcool de 70 grade, apoi insecticid pulverizati imediat. Se clatesc plantele inainte ca apa sa se usuce. actiune insecticida, deoarecepoate fi adaugata si alte preparate pentru cresterea puterii. Se distru-ge cuticula ceroasa adilueaza o lingurita pentru un litru de apa, se clateste, terenul se multor insecte protejeaza cu o folie de celofan

Revent Rheum rhabarbarum

Rostopasca Rosii

Rozmarin

Sapun

Sapunul de Marsilia

LEACURI DIN GRADINA pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor (III)

Gradinarim in armonie cu natura numai atunci cand observam si tinem cont de legile ei. Nu exista in natura plante si animale bune si rele toate isi au locul si rolul in cadrul ecosistemelor pe care le dezvolta. Interventia noastra nu face decat sa destabilizeze echilibrul pe care natura s-a straduit sa-l creeze si astfel sa avem parte de probleme - inmultirea anumitor specii de daunatori dupa ce noi am distrus pradatorii, aparitia unor plante necultivate care pana atunci nu existau in gradina dupa ce am arat adanc gradina si multe altele. Ca sa putem tine sub control cat de cat daunatorii si bolile ce apar in gradina noastra avem 2 solutii: Cea mai simpla mergem la magazine luam un spray si pulverizam insecticidul, fungicidul sau mai stiu eu ce substanta care nu va face decat sa produca un nou dezechilibru, de data aceasta mai mare, care se va finalize cu cumpararea unor solutii mai puternice si in final cu otravirea plantelor, ternului si a noastra. Putem folosi un preparat natural cu efecte benefice si fara prea multe efecte secundare distructive., lasam si folosim activitatea insectelor , pasarilor si animalelor salbatice si le incurajam sa vina in gradina noastra. Acestea fiind spuse inchei astazi capitolul legat de plantele si substantele naturale cu efect repelent in gradina. Principalele modalitati de obtinere a insecticidelor si fungicidelor ecologice sunt 1. Extractul = preparat obtinut la rece. Partile de planta maruntite se pun in contact cu apa 12 24 ore in vase de sticla, lemn sau plastic.In timpul extractiei se agita continutul din vas de mai multe ori. Extractul final se filtreaza prin panza de tifon inainte de folosire. 2. Infuziile sau ceaiurile = se prepara din material vegetal verde sau uscat, in stare maruntita,prin turnarea peste acesta de apa clocotita,dupa care, se lasa, sub capac, pana la racirea complete.Se filtreaza inainte de folosire pentru anu infunda duzele aparatului de stropire.

3. Decoctul sau fiertura = Mai intai se inmoaie materialul vegetal in apa din vasul de fierbere timp de 24 de ore,la temperature camerei sub capac.Apoi se fierbe continutul timp de 30 de minute.Dupa racire se filtreaza. 4. Plamadelile = Sunt zemuri fermentate care de obicei se produc in cantitati mai mari avand o gama larga de intebuintare.Materialul vegetal maruntit se introduce in butoaie de 40 60 de litrii. Butoiul se aseaza intr-un loc insorit,aerisit si ferit de ploi (sopron sau copertina).Se toarna apa astfel incat nivelul acesteia sa se gaseasca cu cca 20cm. mai jos de gura butoiului(spatiu de captare a spumei de fermentare).Butoiul se acopera cu un gratar de scandura.Se agita zilnic continutul butoiului cu o lopata de lemn. Terminarea fermentarii se recunoaste prin aceea ca nu se mai formeaza spuma, iar lichidul a capatat o culoare mai inchisa.Se filtreaza inainte de folosire. 5. Reguli de folosire a pesticidelor ecologice: 1. Se folosesc mai intai preparatele care indeparteaza, fortifica sau protejeaza si numai la urma cele care omoara. 2. Cea mai buna apa pentru preparate este apa de ploaie sau dedurizata: 3. Daca in decurs de 6 ore de la stropire a plouat stropitul se repeat: 4. Stropirile incep la primele semen de atac sau cel mai bine profilactic: 5. Preparatele natural nu se amesteca unele cu altele pentru a combate mai multi daunatori in acelasi timp. 6. Durata de pastrare aprepaaratelor natural este mai mica,extractele ceaiurile si fierturile se pot pastra cateva zile,plamadelile cateva luni.Preparatele lichide care au inghetat nu mai sunt bune. Leacul Efecte Mod de utilizare Pentru indepartarea fluturilor de varza protejeaza varza de atacul Salvie plantati printre randuri rozmarin, salvie, menta si fluturelui alb cimbru. Solutie de sare se amesteca 2 linguri de sare cu 4 Sare Acarieni si viermi de varza litri de apa.se aplica contra acarieni-lor si a viermilor de varza. Ceai de frunze de soc -fungicid se fierb aproximativ 230 g de frunze de soc in aproximativ 0,5 l de apa timp de 30 minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Separat in 0,5 l de apa calduta se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se raceasca si se stropeste apoi cu aceasta solutie. se aplica contra afidelor, musculitei morcovului, gandacilor de castraveti, daunatorilor ce ataca fructele pomilor si radacinile, etc. Flori de soc infuzie Se infuzeaza 150 g de flori de soc taiate marunt n 5 l de apa fierbinte- insecticid pt Soc afide si paianjeni insecticid Sambucus Frunzele de soc pot fi folosite si ca fungicid ecologic. Pesticid general si fungicid cu spectru larg, pe baza de soc Acest spray este in mod special indicat pentru afide, omizi, tripsi si patarea frunzelor (petele negre).Aveti nevoie de: 500 g frunze de soc, 3,5 l apa Preparare: fierbeti frunzele la foc mic, timp de 30 de minute, apoi completati apa pierduta prin fierbere. Strecurati si folositi. Puteti mari eficacitatea acestui spray adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care

Spilcuta iarba fetei sau musetel salbatic pesticid (Tanacetum parthenium)

este aplicat, fie prin folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos 5 ml pentru fiecare litru de spray). Acest pesticid este piretrum-ul natural un insecticid ce poate fi extras din margareta colorata (Pirethrum Daisy Tanaceum coccineum). Aceasta planta este o planta companion obisnuita in gradinile organice. De asemenea, se foloseste si planta cunoscuta sub numele de spilcuta, iarba fetei sau musetel salbatic (Tanacetum parthenium) cunoscuta atat pentru intrebuintarile medicale cat si pentru calitatile de repelent pentru insecte. Atat marga-retele colorate cat si spilcutele atrag deasemenea insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se hranesc cu afide si cu alte insecte daunatoare. Aveti nevoie de: 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti flori de spilcute, ulei mineral sau kerosen, 2 picaturi de ulei de susan. Preparare: Taiati marunt florile, acoperiti-le cu kerosen sau ulei mineral si lasati-le la macerat peste noapte intr-un loc intunecos. Scurgeti lichidul, apoi diluati o parte de lichid in sase parti de apa si adaugati uleiul de susan, apoi spreiati. Puteti mari eficacitatea acestui spray adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos 5 ml pentru fiecare litru de spray). Sunatoarea (pojarnita) la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr sunatoare proaspata, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.- contra mustei de varza si a viermelui de porumb

Sunatoare

Insecticid

Tanasie

Tataneasa

Spray contra viermilor de varza 80 g flori proaspete de tanasie tocate (planta cu flori galbene, ca niste butonei, adunate in ciorchini, puternic mirositoare, creste pe margini de drum), 125 cl apa clocotita, 2-3 picaturi de sampon. Preparare: opariti insecticide tanasia cu apa, acoperiti vasul si lasati-l sa se raceasca complet. Strecurati lichidul si puneti-l intrun pulverizator de gradina. Adaugati samponul, scuturati bine si stropiti-va plantele. Omoara fluturii verzei, conopidei si broccoli Stimuleaza cresterea si Retete pentru gradina 1 kg de tataneasa, inflorirea, activeaza10 litri apa de ploaie, Tataneasa se toaca marunt si compostul,ingrasamant se lasa la macerat 2 saptamani. Se acopera si se natural,sursa de potasiuamesteca 1 data la 2 zile, dupa care se strecoara ,se organic dilueaza 15%. Nu se utilizeaza ca atare deoarece poate arde plantele. Plantele se stropesc,cu aceasta solutie, o data la 10

Tomate

Insecticide - fuzarioza

zile si in momentul plantarii.Se utilizeaza in special la cultura cartofului, a tomatelor si in general la legumefructe si fructe mici.Poate fi asociata , fara probleme,cu urzica.Frunzele de tataneasa se mai pot toca si aduga in groapa de plantare a cartofilor, aparandu-i impotriva anumitor boli. La fel la rosii ,ardei,coacaze,agrise,zmeura,pomi fructiferi.Tocatura de frunze poate constitui si un excelent mulci pentru legumele si fructele descrise mai sus.Tocatura se acopera cu iarba taiata pentru a se pastra umeda.Frunzele si tulpinile pot activa compostul daca sunt amestecate in straturile acestuia.Tataneasa se descompune foarte repede.In medicina traditionala se utilizeaza cel mai frecvent radacina. Aceasta se curata,se taie felii,se intinde pe ata si se usuca in cuptorul deschis,cam la 40 grade. Se macina .Se foloseste ca si terciuri in durerile reumatice sau musculare. Ceai de tataneasa - tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu, fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri ( mulch, compost, solutii etc.). Iata o reteta: - Se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu apa Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja miros neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza 1/3 de cana in 4 litri de apa. Se stropesc frunzele sau se toarna in jurul plantelor. Se amesteca 50 g de planta la 1 l de alcool si se lasa sa se macereze o saptamana. Se fil-treaza si se amesteca cu 10 l de apa in care s-a ras si s-a dizolvat 1,5 kg sapun de casa. Produsul obtinut se pulverizeaza peste plantele cotropite de insecte. Macerat cu frunze de rosii Frunzele de rosii sunt bogate in alcaloizi, niste substante foarte nocive pentru insecte. Reteta: 100 g frunze de rosii tocate, 125 ml apa, o jumatate de lingurita de sampon delicat. Inmuiati frunzele de rosii in apa, vreme de o noapte, apoi strecurati lichidul printr-un tifon. Puneti-l intr-un pulverizator,adaugati samponul, scuturati bine, apoi stropiti plantele. Extract din frunze de tomate, impotriva fluturelui alb al verzei o mana de frunze zdro-bite se lasa 2 ore intr-un litru de apa. Preparatul obtinut se foloseste la stropirea verzei im-potriva fluturelui alb (Pieris brassicae). Ceai din frunze de rosii se lasa sa stea peste naopte 2 cani de frunze de rosii in aproxi-mativ 0,5 litri apa. Se strecoara si se mai adauga la solutie inca 0,5 litri apa si un sfert de lin-gurita de sapun. Se stropesc frunzele sau solul. se aplica contra gandacului de asparagus, diversilor viermi si gandaci.

Tutun

Insecticid

Uleiuri

Insecticide, antiseptice, stimulante

Frunzele de rosie (tomate) in infuzie Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr frunze de rosie, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante. Infuzie de tutun -100 grame frunze uscate de tutun/5 litri de apa fierbinte; Ceai de tutun se pune o cana de tutun in aproximativ 4 litri de apa si se lasa sa stea 24 ore. Solutia trebuie sa aiba culoarea usor maronie (ca un ceai). Daca este prea intunecata atunci se mai adauga apa. Atentie sa nu fie consumata de cineva. Este mortala pentru om. se aplica contra omizilor, afidelor, ciuperci,tantari, paduchilor ce ataca radacinile, contra viermilor din pamant etc. nu se stropesc rosiile, ardeii, vinetele, cartofii, petuniile (So-lanaceae) cu aceasta solutie fiindca le poate distruge. Zeama de tutun. O igar (sau tutunul corespunztor) dizolvat n 5 litri de ap timp de 24 ore este un bun remediu contra larvelor, omizilor, gndacului de Colorado i a pduchilor estoi. Astfel luam tutunul din 2-3 tigari din care facem o infuzie in 200 ml apa. Lichidul se lasa la racit dupa care se introduce intr-un pulverizator si se imprastie atat pe plantele afectate cat si cele pe cele sanatoase.- impotriva puricilor albi ai plantelor Se utilizeaza impreuna cu alte produse, pentru ai marii efectul. Cele mai eficiente sunt cele de ienupar, cimbru, oregano si arborele de ceai: 1015 picaturi pentru un litru de apa. Spray multifunctional, cu uleiuri esentiale Uleiurile aromate (esentiale) de cimbru, salvie si lavanda sunt de mare ajutor pentru inlaturarea unei mari varietati de daunatori ai plantelor. Reteta: 3 picaturi de ulei de cimbru, 3 picaturi de ulei de salvie, 5 picaturi de ulei de lavanda, 1 lingurita de vodca sau de alcool de 90 de grade, 250 ml apa, amestecati ule-iurile esentiale cu vodca, ca sa se disperseze uniform in apa. Puneti lichidul intr-un pulveri-zator si stropiti minutios au proprietati plantele. regenerante si Solutie de ulei se amesteca 1 lingurita de sapun (detergent lichid) cu o cana de ulei de bucatarie. Se amesteca bine si se adauga aproximativ 1 l apa.se aplica contra musculitelor albe,acarienilor, afidelor, daunatorilor morcovilor, ai ardeilor, vinetelor, castravetilor, teli-nei etc. se sprayeaza direct pe insecte daca este posibil. Solutie alcoolica 1 se amesteca 2-3 linguri de sapun cu o jumatate de cana de alcool si cu aproximativ 1 litru de apa calda.Se aplica proaspat preparata. Nu se pastreaza in timp. Solutie alcoolica 2 se amesteca 1 lingurita de detergent lichid cu 1 cana de alcool si 1 litru de apa. Separat se tin 3 linguri de ardei iute pisat intr-o

Uleiul alb

jumatate de cana de apa fiarta. Se strecoara si se adauga la solutia cu detergent si alcool. Se poate folosi in loc de ardei, sos de ardei iute sau boia.Se aplica impotriva a numeroase insecte. Uleiul alb organic este un pesticid natural usor si rapid de preparat. Este folosit pentru a tine sub control paduchii plantelor, afidele, unii gandaci, capusele si omizile de pe trandafiri, plante ornamentale, lamai si alti copaci fructiferi. Insecticidele comerciale pe baza de ulei alb sunt facute din produsi petrolieri, sunt scumpe si, de asemenea sunt exact genul de produse pe care nu vreti cu adevarat sa le imprastiati in jurul gradinii. Uleiul alb traditional este o reteta pe baza de ulei vegetal si a fost folosit de circa doua sute de ani. Daca a functionat tot acest timp, functioneaza si acum! Cum se prepara Uleiul Alb Aveti nevoie de: 2 cani de ulei vegetal, cana de sapun lichid pur (reteta originala este cu sapun lichid organic cu ulei de masline, dar mai jos e si reteta cu sapun solid), un borcan gol sau o sticla cu gatul larg, un recipient pentru spreyere. Puneti uleiul vegetal si sapunul lichid si scuturati bine, pana cand amestecul devine alb. Ati obtinut astfel concentratul deUlei Alb, care trebuie diluat cu apa pentru a putea fi folosit. In acest scop, adaugati 10 ml concentrat la un litru de apa (doua lingurite concentrat la un litru de apa) si scuturati bine. Acum puteti spreia plantele sau copacii dvs. Pastrati-l intr-un loc racoros si uscat, durata de depozitare este de aproximativ trei luni de la data prepararii. Precautii: folositi-l doar cand vremea nu este foarte calda. Daca il folositi cand afara sunt temperaturi de treizeci de grade sau chiar mai mari, va cauza stricaciuni plantelor dumneavoastra, deoarece uleiul va astupa porii frunzelor. O idee buna este sa il folositi dimineata sau seara tarziu, dupa ce temperatura aerului a scazut. Deasemenea, nu il folositi pe plantele care au frunze sensibile sau frunze acoperite de perisori, va cauza arsuri frunzelor. Aplicati prin pulverizare pe ambele parti ale frunzelor, pe crengi si pe tulpina plantelor, pentru a ajunge si la daunatorii care s-ar putea sa fie ascunsi. Cum functioneaza Uleiul Alb? Uleiul Alb functioneaza deoarece acopera insectele cu un strat de ulei, blocandu-le caile respiratorii, ceea ce le face sa se sufoce. Deoarece sufocarea este produsa de un fac-tor mecanic, nu de unul chimic, insectele nu se pot adapta niciodata la acest produs! Daca nu aveti sapun lichid, nu disperati, vom folosi ceea ce avem la indemana! Daca aveti sapun solid (natural, bineinteles la noi este sapunul de casa, sigur gasiti asa ceva la tara)

urzica

iata reteta de fabricare: cana de ulei vegetal, 1 cana apa, o lingura de fulgi de sapun (dati pe razatoare o bucata de sapun), un pulverizator de plastic. Radeti sapunul si puneti fulgii de sapun in sticla. Adaugati apa si uleiul vegetal si scuturati bine, pana la omogenizare. Astfel preparat, Uleiul Alb nu mai trebuie diluat, puteti sa spreiati plantele direct (cu precautiile de rigoare, bineinteles). Urzica este o planta foarte utila pentru intretinerea gradinii, pentru ca ne permite sa luptam cu anumiti paraziti, precum paduchii, musca morcovului si mana. Macerate Tocam 1 kg de urzici si le punem la macerat timp de 3 zile in 9 litri de apa. Acoperim recipientul. Dupa 3 zile putem strecura solutia obtinuta. Se pulverizeaza in fiecare saptamana. Extractul de urzic se obine din 1 kg de tulpini cu frunze de urzic n 10 l ap. Se las 12 ore, dup care se folose te la combaterea pduchilor de frunze. Extractul de urzica indeparteaza acarienii Se amesteca 1 kg de urzici verzi tocate si 10 litri de apa. Amestecul se lasa 12 ore dupa care se strecoara. Preparatul obtinut se mai numeste zeama care musca. Plantele stropite cu aceasta solutie sunt protejate impotriva acarienilor si a paduchilor de frunze Continutul ridicat in acid salicilic si de acid formic face din preparatele pe baza de urzica un mijloc indeparteaza insectele eficace pentru a combate numerosi paraziti animali daunatoare si paraziti de orice si vegetali. gen,activeaza compostul, Toate formulele pe baza de urzica se prepara fertilizant, utilizand planta intreaga, fara radacini, in can-titate de 1 kg planta proaspata sau 200 g de planta uscata pentru fiecare 10 l apa. Maceratul de urzica se prepara lasand urzica in apa rece pana cand lichidul devine foarte inchis la culoare, si nu mai formeaza spuma. Pentru accelerarea procesului recipientul se poate expune la soare. Faina de alge si cateva frunze de Angelica archangelica (aglic, anghelic, angelin, antonic, bucini, cucut mare) pot fi utilizate pentru a neutraliza miro-sul intens amanat de preparat in timpul fermentatei. Preparatul trebuie amestecat in fiecare zi, si e pregatit dupa 7-10 zile. Maceratul de urzica nediluat, este util pentru accelerarea maturatiei compostului, iar stropit pe pamant tine departe furnicile. Diluat cu apa in raport de 1:20 rezulta eficace pentru accelerarea cresterii tinerele plante. Cu aceasi diluare, stropit trei zile consecutiv, la interval de 2 saptamani, este util impotriva bolilor criptogamice (mucegaiurilor, boala piersicului Taphrina deformans, boala vitei de vie cauzata de

ciuperca Plasmopara viticola), numeroase insecte (musca ciresului - Rhagoletis cerasi, Tignola fasciata). Maceratul poate fi folosit si pentru a dezinfecta radacinile plantelor inaintea transvazarii. In livada se planteaza urzica, care de cateva ori pe an se coseste si se lasa pe sol sub for-ma de mulci. Urzica macerat 1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza INSECTICID; FUNGICID: afide ferment de urzici (1 kg de urzici la 10 l de apa), lasand plantele sa se macereze in apa, vreme de cateva zile. Sucul obtinut se foloseste la fortificarea plantelor tinere din gradina, ca si la indepartarea puricilor si a plosnitelor prin pulverizarea cu macerat. Inainte de a-l folosi, diluati-l intotdeauna cu apa (jumatate ferment - jumatate apa), ca sa nu provocati arsuri pe frunzele si radacinile plantelor. Solutie de urzica (cu sau fara tataneasa) 1 kg urzica proaspata fara flori sau radacini 10 litri de apa de ploaie Se toaca urzica mai mare,se pune in recipientul cu apa de ploaie si se acopera neaparat. Se amesteca in recipient in fiecare zi timp de o saptamana. In acest timp urzica fermenteaza, dar emana un miros urat, fapt pentru care se pune intrun colt mai indepartat al gradinii.dupa o saptamana se strecoara si se foloseste 1litru de solutie amestecat cu 9 litri de apa, ori stropind plantele ori udandu-le la radacina. Daca se foloseste si tataneasa se pune in combinatie cu urzica Extractul de urzica indeparteaza acarienii se amesteca 1 kg de urzici verzi tocate si 10 litri de apa. Amestecul se lasa 12 ore dupa care se strecoara. Preparatul obtinut se mai numeste " zeama care musca". Plantele stropite cu aceasta solutie sunt protejate impotriva acarienilor, a paduchilor de frunze si a fluturelui alb al verzei. Purinul de urzic este cel mai bun, cel mai natural, cel maieficace dintre fertilizani, care alung duntorii, mbogete compoziia solului i stimuleaz imunitatea plantelor la rdcina crora este turnat :1 kg de urzici proaspete pentru 10 kg de ap Materiale necesare pentru obtinerea a 200l de insecticid organic - recipient de 200l din material nonreactiv (plastic sau lemn) - 10-15 kg urzica proaspata sau 1,5-2 kg urzica uscata - 200 l apa de ploaie sau de la robinet (caz in care avem nevoie de otet) - 10 l lapte degresat, zer sau lapte sintetic Apa folosita este foarte importanta. Ideala este apa de ploaie, deoarece nu continte minerale calcaroase sau alti aditivi, precum clorul, care pot intarzia sau chiar opri fermen-tarea. Daca totusi vom

Usturoi

folosi apa dura de la robinet, atunci va trebui sa adaugam putin otet pentru a scadea Ph-ul. Apa de la robinet va trebui sa stea in recipient inainte de adaugarea urzicilor cateva zile pentru a permite clorinei sa se evapore. Intreaga cantitate de urzici si 100l de apa se pun in butoi. Pentru ca nu cumva sa explodeze in timpul fermentarii, ori facem cateva gauri in butoi ori ii acoperim gura cu o bucata de material textil sau o placuta din plastic. Un garaj neincalzit sau o magazie este locul ideal in care putem tine butoiul cu urzici, de a carui temperatura acesta din urma este dependent. Fermentarea poate dura intre cateva zile (3-4) pana la cateva saptamani, in functie de temperatura. Va trebuie sa amestecam fiertura zilnic si, cand amestecul nu mai scoate bule, fermentatia este completa. Adaugam laptele degresat, amestecam iarasi pentru omogenizare si a doua zi vom filtra solutia pentru a impiedica fermentari ulterioare sau blocarea sprayerului cand aplicam fiertura pe plante. Putem filtra cu ajutorul unei strecuratori garnisite cu straturi de tifon, un tricou vechi, filtru de cafea sau alta hartie filtranta. Adaugam restul de 100l de apa. Insecticidul astfel obtinut poate fi depozitat in recipiente de otel sau plastic intr-un loc ferit de soare si racoros (20C). Odata ce infuzia este gata, poate fi folosita cel mai des fiind spray-ata, ca in cazul oricarui alt insecticid sau fertilizator, avand grija ca jetul sa fie directionat de jos in sus pentru a ajunge pe partea inferioara a frunzelor. este antibacterian, anti-afide, Gradinarii isteti cultiva adesea cateva fire de ceapa anti-acarieni ,fainari si si usturoi printre trandafiri, pentru a tine problemele rugini,protectia semintelor de la distant protejeaza plantele din vecinatate impotriva infectii, ciupercilor Semanati intre randurile de mazare, pentru a tine sub control afidele prin mirosul sau tine departe foarte multe daunatori ( paduchii si rodenticidele) precum si fainarea Infuzie: 75 g de bulbi la 10 l de apa, nediluat, direct pe plante si teren Usturoi infuzie 150 g de usturoi macinat n 5 l apa n fierbere , Usturoi macerat Se macereaza 80 g de usturoi n 5 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza si apoi se adauga 4 ml alcool efect fungicid. Usturoi n ulei Se macereaza 100 g de usturoi n 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Se adauga 1 l de apa si 10 ml de sapun. Se dilueaza 1/20 pentru aplicare. Se poate combina si cu un macerat de ardei iute.- efect fungicid, Usturoi cu ceapa macerat Se macereaza 80 g usturoi si 500 g de ceapa n 8 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni,melci, rugina Infuzie de usturoi si ceapa 750 g catei de usturoi si 1 kg bulbi de ceapa/ 10 litriapa. Concentratia este

Vetrice(Chrysanthemu m vulgare)

Indeparteaza furnicile,impiedica paduchilor de frunza

cea rezultata. Se stropeste primavara (mai) in perioada de crestere intensiva, pe planta si sol... Spray simplu cu usturoi - O capatana de usturoi curatata de coji si tocata, se amesteca cu 1,250 litri apa calda. Se lasa la macerat 4 ore, apoi lichidul se filtreaza, se toarna intr-un pulverizator si se stropesc plantele afectate, din doua in doua zile, vreme de doua saptamani. Spray de usturoi -fungicid Se amesteca 1 capatana de usturoi cu 1 lingura de boia iute sau cu ardei iuti. Se adauga 2 linguri de ulei de bucatarie si o lamaie. Se paseaza componentele, se amesteca bine si se lasa sa stea peste noapte. (Acest amestec se pastreaza la frigider mai mult timp). Se strecoara si se pune din amestec cate 1 lingura la 1 litru de apa. Spray de usturoi si ardei iute se piseaza o capatana mare de usturoi, se amesteca cu 1 lingura de boia iute si se pune in 1 litru de apa. Se lasa sa stea 1 ora, se filtreza si se stro-peste cu aceasta solutie. Mixtura se poate pastra cateva saptamani in frigider.se aplica impotriva insectelor care rod sau sug seva plantelor. Spray de usturoi se amesteca 2-3 capatani de usturoi pisat cu 1 lingura de boia iute sau ardei iuti pisati. Se adauga 1 lingura de ulei de bucatarie, 1 lingurita de detergent lichid si 7 cani de apa. Se amesteca bine, se strecoara si se stropeste cu solutia rezultata. se foloseste impotriva omizilor, afidelor, diversilor gandaci, furnici etc. Pentru tratarea semintelor inainte de semanat, acestea se scufunda in extract de usturoi Substantele active din usturoi au rolul de a preveni infectiile cu ciuperci. Tratamentul semintelor cu extract de usturoi le asigura viabilitatea iar in primele stadii de dezvoltare, plantula tanara va fi protejata de infectii. Extract de usturoi 1 kg catei de usturoi/ 10 litri de apa ( si pentru seminte) Se raspandeste in jurul plantelor sensibile, frunze cu miros puternic si respingator, cum ar fi cele de ventrice, pelin, craite, soc, oregano, nuc. Ventricea infuzie 300 g ventrice proaspata sau 30 g uscata, se infuzeaza in 10 litri apa clocotita.Dupa ce se raceste se pul-verizeaza direct pe plante. Se poate ataculadauga sapun lichid. Se stropeste planta cu o infuzie de vetricea (Tanacetum vulgare) la care se adauga 3% bentonita - nu am incercat ( oricum nu am bentonita)- musculita alba Zeama bordeleza este un fungicid de contact, (fungi=ciuperci combate bolile cauzate de unele ciuperci), - cuprul contribuie la buna maturare a

Zeama bordeleza

fungicid

lemnului pomilor si coardelor vitei de vie o buna maturare ajuta planta sa treaca cu bine de inghetul de peste iarna daca se fac tratamente cu zeama bordeleza in lunile august si septembrie, cu concentratii de 0,5-0,75%; - cuprul ajuta la cicatrizarea ranilor plantei, pentru acest motiv se aplica produse cuprice imediat dupa evenimente meteo ca (grindina, vant puternic); - cuprul din fungicidele cuprice, isi aduce aportul in nutritia plantelor horticole, (exemplu vita de vie are nevioe de 225 mg Cu/ha); - cuprul ajuta la formarea vitaminelor B si C de catre plante; -cuprul ajuta la ingrosarea pielitei bobului de strugure ceea ce confera o rezistenta crescuta la boli ca Putregaiul cenusiu si Fainarea vitei de vie; - combate numerosi agenti patogeni ciuperci prin aplicare in perioada de repaus la pomi si vita de de vie. Se fac tratamente in perioada de repaus a pomilor si vitei de vie cu concentratii de 3%; - combate ciuperci ce provoaca boli ca: fainari (fainarea marului, fainarea tranda-firului), rapan, monilioza, manari ( mana tomatelor si cartofului, mana vitei de vie), alternarioza patarea neagra avand o actiune preventiva (previne aparitia bolilor); - produsele cuprice, aplicate la rasaduri impiedica alungirea acestora, in conditii de lumina insuficienta: zile inorate, primavara devreme, spatii protejatesere, solarii, apartamente, etc); - combate boli provocate de bacterii bacterioze ca (focul bacterian, arsura comuna a fasolei, patarea unghiulara). Se aplica in concentratii de 0,5-0,75% (5070 g/10 l apa); Variante de zeama bordeleza: Pentru prepararea zemei bordeleze se amesteca sulfat de cupru cu lapte de var.Pentru prepararea a 10 l de zeama bodeleza in concentratie 0,75% (concentratia care se aplica in perioda de vegetatie la vita de vie), se iau 75 grame sulfat de cupru care se piseaza bine si se dizolva in 5 litri de apa calda. Separat se va pregati laptele de var cu 40 grame bulgare de var stins cu 5 litri de apa. La final se amesteca cele doua componente preparate (sulfatul de cupru cu laptele de var). Preparati solutia in galeti de plastic, intrucat solutia este puternic coroziva pentru metale. Pentru ca solutia de zeama bordeleza sa adere bine pe frunze, putem adauga si 15-20 ml aracet la cei 10 litri solutie zeama bordeleza. ATENTIE!!!Aplicarea la legume, poate intarzia infloritul (cu 1-2 saptamani), deci implicit fructifycarea precoce, de aceea aunci cand dorim precocitate este indicata eviatarea folosirii

Zeama sulfocalcica

produselor cuprice la legume. Se aplica in concentratie de 0,5% in perioada de vegetatie si 1 - 2% in perioada repausului de iarna, la cires, visin, cais, piersic, prun, in principal, dar si la mar si par. Concentratia zemei bordeleze este data de cantitatea de sulfat de cupru folosita. Pentru obtinerea solutiei de 1% zeama bordeleza sunt necesare 1 kg de piatra vanata (sulfat de cupru) si 500 g var nestins (eventual 2 kg var stins, pasta), la 100 litri apa. Varul nestins, fara piatra, se stinge cu putina apa pe o scandura intr-un vas de lemn sau galeata de plastic.Varul stins se toarna intr-un vas de lemn de circa 110 - 120 litri si se completeaza pana la 50 litri de apa, amestecand bine. Separat, intr-un vas de lemn(plastic), de circa 60 - 70 litri, se toarna 50 litri de apa, in care se cufunda un saculet de panza cu 1 kg de piatra vanata pisata.Solutia se amesteca din cand in cand.Dupa ce toata cantitatea de piatra vanata din saculet s-a dizolvat, solutia se toarna cu incetul peste laptele de var din vasul de plastic de 110 - 120 l, amestecand tot timpul cu un bat de lemn.In acest fel se obtine o solutie foarte slab alcalina.Daca este acida, solutia produce arsuri pe planta.Verificarea calitatii (reactiei) zemei bordeleze se face cu hartia de fenolftaleina care, introdusa in zeama bine preparata, se coloreaza in roz, sau cu hartie de turnesol care introdusa in solutie se albastreste. Daca zeama bordeleza nu e neutra se poate adauga var stins sau piatra vanata, controland in permanenta reactia solutiei.In final, zeama bordeleza bine preparata trebuie sa aiba culoarea albastra a cerului senin de vara. Pentru ca zeama bordeleza sa adere mai bine pe organele tratate (frunze, lastari) se adauga melasa, lapte dulce, albus de ou bine batut, dar cu rezultate mai bune se folosesc substantele Detersen 0,2%, Aracet 0,15 - 0,2%. Zeama sulfocalcica sau polisulfura de calciu este obtinuta pe baza de sulf si var. Pentru obtinerea a 10 l de solutie apoasa, de culoare rosie, sunt necesare 2,800 kg sulf macinat si 1,500 kg var nestins, fara piatra, sfaramat in bucati mici, cat nuca.Vasul in care se pregateste solutia trebuie sa fie smaltuit, cu o capacitate de 15 - 20 litri, in care se pun sulful si varul, peste care se toarna 2 - 3 l apa fierbinte si se amesteca bine cu o lopatica de lemn pana ce se stinge tot varul si se obtine o pasta galbena omogena.Peste aceasta pasta se toarna inca 7 - 8 l apa fierbinte si se inseamna nivelul continutului din vas.Solutia astfel obtinuta se fierbe 45 minute, amestecandu-se continuu si adauganduse apa fierbinte pentru a se mentine nivelul initial al lichidului.

Diverse

Gandacul de Colorado

Pe parcursul fierberii, lichidul isi schimba culoarea din galben in portocaliu, pentru ca la sfarsit sa devina rosu carmin si sa emane un miros greu de hidrogen sulfurat. Concentratia zemei sulfocalcice astfel obtinuta este in general de 28 - 30 Beaum si se poate determina in orice gospodarie prin cantarirea lichidului, care trebuie sa fie de 1,240 kg pentru 1 litru de zeama sulfocalcica de 28 Beaum, 1,250 kg pentru 1 litru de 29 Beaum si 1,260 kg pentru 30 Beaum. Zeama sulfocalcica astfel obtinuta, avand o reactie usor alcalina este bine sa fie folosita imediat dupa preparare sau, daca nu, trebuie pastrata in vase necorozive, complet umplute, inchise ermetic, la temperaturi nu prea ridicate si la intuneric. Concentratiile in care poate fi folosita sunt de 20% in tratamentele de iarna, 10% in stropirile de primavara, inainte de dezmugurire, si 2% in timpul vegetatiei. De colorazi se poate scapa si astfel (pe langa alte metode): intr-un borcan de 800ml se culeg colorazi maturi pe care -i arunci intr-o caldare de 10 litri, plina pe 3/4 cu apa, pui un capac cu o greutate pe el, si lasi asa, pana dau coltu narozii de gandaci (usor sadic, stiu, scuzee)mai bine zis pana cad la fundul vasului , asta insemnand cam dupa o saptamana. Se obtine o otrava foarte concentrata, asa ca , in momentul utilizarii va trebui diluata. Acum, proportia o veti hotara singuri in functie de soiul cartofilor, asa ca se va lua 1, 2 sau 3 pahare la litru de apa. Atentie, solutia arde planta, asa ca incercati pe o singura planta si apoi, dupa ce vedeti efectul continuati cu restul. semanati pe perimetrul lotului de cartofi mustar, sau tagetes (nu numai ca e frumos, dar va scapa si de nematozi), fasole, calendula, calomfir, sfecla sau usturoi. stropiti cu infuzie de ardei iute: 10-20 bucati ardei iuti se oparesc cu apa fiarta si se lasa la infuzat 1224 ore. Apoi diluam cu apa, adaugam sapun (40gr la 10 litri)sau sapun lichid, asta ca sa adere mai bine de frunza spray din 1 lingurita de Ferry pentru vase, la 1,5 l apa si stropiti plantele mai ales sub frunze (de jos in sus) folositi cenusa, cat mai multa cenusa, ar fi bine chiar incepand din toamna-iarna, sa pu-drati locul ales cu cat mai multa cenusa, nu numai ca e o hrana minunata pentru aproape orice plante (mai putin pentru cele care prefera pamantul acid)dar este si un fitosanitar redu-tabil

Simpatie si antipatie in gradina


Asa cum am vazut in articolul referitor la micile secrete ale plantelor aici, este dovedit faptul ca plantele au simpatii si antipatii fata de vecini, sentimente ce se manifesta diferit determinand , fie o crestere si dezvoltare buna fie, o inhibare a acestor procese incepand chiar de la germinare.

Craite, galbenele, vinete Tinand cont de acest fapt, in momentul intocmirii planului gradinii, ma intreb care sunt cele mai bune asocieri pe care le pot face in asa fel incat plantele mele sa beneficieze de vecinatati favorabile pentru germinare, crestere si dezvoltare. Vreau ca in gradina mea, plantele sa creasca cat mai aproape de modelul natural.(pajiste de plante comestibile, medicinale, aromate dar si ornamentale). Daca voi planifica o asociere benefica, plantele se vor interconecta si vor realiza un ecosistem functional,care le va asigura o crestere si dezvoltare normala, ne mai fiind nevoie de insecticide si ierbicide chimice, prevenirea si controlul daunatorilor realizandu-se, in cea mai mare parte natural, atat prin fenomenul de alelopatie cat si prin atragerea insectelor benefice si pradatoare, a pasarilor si altor animale folositoare. Sistemul va aduce numeroase beneficii astfel: Fixeaza mai bine azotul atmosferic in sol prin folosirea intensa a leguminoaselor: Controleaza eficient daunatorii, fara folosirea substantelor chimice, control bazat pe efectul repelent al unor plante. Inhiba germinatia, cresterea si dezvoltarea unor plante nedorite( buruieni) Atrage insecte pentru polenizare si pradatori (insecte care se hranesc cu oua, larve sau insecte daunatoare). Reduce concurenta pentru resurse intre plante si duce la folosirea judicioasa a apei si substantelor nutritive din sol Ofera adapost si umbra plantelor mai mici si asigura chiar suport natural pentru plantele cataratoare. Reduce riscul de a pierde intreaga cultura prin diversitatea plantelor in cazul bolilor si daunatorilor. Au si daunatorii preferintele lor. Se creeaza un ecosistem stabil si variat, autosustenabil, ce se poate mentine cu un minim de interventie. Mai jos am selectat in tabel modalitati de asociere benefice si incompatibilitati pentru principalele specii din gradinile noastre. Unele informatii, au fost unele preluate de pe siteurile Deep Green Permaculture. sivegetalshapes.com/ Romana/ VegetalShapes.htm A Acest tabel se poate vedea aici

1. 2. 3. 4. 5. 7. 1

Denumire Alunul (Corylus avellana) Alune de pamant (Arachishypogaea)

Prieteni nuc dovleac,dovlecei, morcov, porumb, sfecla,

Dusmani

Comentarii

- alunele fixeaza azotul in sol - coriandru stimuleaza cresterea si aroma anasonului - anason atrage insectele pradatoare (viespii) -mananca afide - anasonul respinge afidele - protejeaza de paraziti varza, broccoli, guliile, camuflandu-le mirosul - imbunatateste vigoarea plantelor de langa el - angelica atrage diverse insecte benefice Seminele si tulpina macerate n plinc, sunt un remediu pentru dureri de stomac, rceli i gripe, reumatism, indispoziie i depresii, administrat btrnilor, le readuce vigoarea. -trateaza:nefrite cronice,varsaturi,enterite,fermentatii intestin, hemoroizi,angicolite,colestite,constipatii,hipertensiune, hipercolesterol

Anason (Pimpinella-anisum)

broccoli, busuioc, collard(ase-manatore verzei) conopida, coriandru, fasole, varza.

morcov

Angelica (Angelica archangelica)

Se poate planta in diverse locuri

marar

Anghinarea (Cynara scolymus)

dovlecei cu coja verde, rosii, vinete

Ardei (Capsicum)

- o ciuperca a ardeiului se poate transmite la cais arpagicul, busuioc, castraveti, ceapa, - ardeii iuti elibereaza o substanta care previne putrezirea broccoli, cais, dafin, dovleac, dovlecei, galbenele, radacinilor si bolile provocate defusarium(boala foarte collard(planta aseman. leustean, mazare, ma-ghiran, morcov, periculoasa pentru gru, ovaz si triticale) verzei), conopida, fasole, muscate, oregano, patrunjel,petunia, - ceaiul din ardei iute este folosit ca insecticid ecologic fenicul,gulia, nepeta, nucul, praz, rosii, rozmarinul, sfecla, usturoi, - muscatele si petuniile atrag (cultura capcana) varza vinete parazitii Circulifer tenellus care sunt purtatori de virusi ce ataca ardeii - arpagicul respinge fluturii de varza, musca morcovului si afidele, gandacul japonez - arpagicul previne la mar, in al treilea lea an de la plantare, boli provocate de a ciuperca Venturia inaequalis(rapan) - arpagicul previne la trandafiri, in al treilea an de la plantare, boli provocate de ciuperci (pete negre) - se pot stropi cu ceai de arpagic - castravetii, agrisele pentru a preveni diverse boli provocate de fungi - tagetele resping diversi gandaci, ucid nematode si atrag insecte benefice busuiocul, galbenelele, petuniile si rosiile resping gandacul de asparagus (Crioceris asparagi) - asparagusul respinge nematodele -atunci cnd limacii devin o plag, asmuiul (hasmauchi)poate ajuta cartof,varza

Arpagic (Allium schoenoprasum)

agrise, ardei, broccoli, cais, cartof, collard, conopida, gulia, mar, morcov, mustar, rosii, sfecla, telina, trandafirii, varza, vinete,vita de vie

fasole, mazare

Asparagus(Sparanghel) (Asparagus officinalis) Asmatui(Hasmatuchi) (Anthriscus cerefolium) Bostan (Cucurbita pepo)

busuioc, cais, condurasi, corian-dru, fasole, galbenele, leustean, marar,maghiran, margarete, patrunjel, petunie, rosie, tagete, tataneasa, coriandru, marar, ridichi mazare,porumb, ridichi,salata

cartof, ceapa, menta usturoi,

Broccoli (Brassica)

Busuioc (Ocimum basilicum)

Cais

- anasonul protejeaza de paraziti, camuflandu-le mirosul si atrage insecte pradatoare - anasonul imbunatateste vigoarea plantelor de langa el - ceapa, arpagicul, usturoiul, telina, rozmarinul, salvia, anason, arpagic,cartofi, castraveti, chervil, muscatele si condurasii resping daunatorii sai ceapa, condurasi, fasole galbenele, isop, ardei,capsun,mustar, rosii, - condurasii atrag insecte benefice limba mielului, marar, menta, musetel, salata,vinete, - limba mielului si musetelul atrag insecte benefice muscate oregano, praz, rosii, - mararul si menta resping daunatorii sai si atrag insecte rozmarin,salvia,sfecla, telina, usturoiul, benefic plantati marar in mijlocul straturilor de broccoli, atrage viespile parazite care se hranesc cu larve de broccoli. - chervilul(asmatui) ii imbunatateste cresterea -anasonul si musetelul cresc cantitatea uleiurile esentiale anason, ardei, asparagus, cais, fasole, produse de busuioc galebenele, musetel, oregano, busuiocul atrage fluturi,respinge gandac de salvie petunia,patrunjel,rosii, asparagus,tantari,muste sfecla,sparanghel,tagete,varza, - busuiocul rosu respinge viermele cu corn de rosii (Manduca quinquemaculata) arpagic, asparagus,busuioc, ardei - o ciuperca a ardeilor poate infesta caisul

(Prunus armeniaca)

ceapa,praz,pelin, usturoi, vetrice

Cartofi (Solanum tuberosum)

arpagic, alyssum(aurinia floare galbena),ceapa, cimbrior,. coltunasi, coriandru, degetei, fasole pitica, galbenele, hrean, in, mazare, morcov, motul curcanului, petunie, porumb, praz, tagete, tataneasa, telina, urzica moarta, usturoi, varza, vinete

- arpagicul previne boli provocate de fungi - usturoiul actioneaza ca fungicid ecologic pt.mar si cais usturoiul putrezit la baza pomilor fructiferi indeparteaza caprioarele - cartofii resping gandacul mexican de fasole (Epilachna varivestis) - alyssumul atrage insecte benefice - sunt si ei certati pe viata cu castravetii. Puneti-i la distanta unii de altii, daca vreti sa aveti rod gustos si bogat - hreanul creste rezistenta la boli a cartofului asparagus, broccoli, cartofi, - rosiile si cartofii se pot contamina reciproc castraveti, collard, cu fungi(Phytophthora infestans, Alternaria solani) care conopida,cires, dovlecel, produc boli ce distrug cultura dovleac, fenicul,floarea - petuniile resping insectele Cicadellidae care ataca cartoful soarelui, gulia, nepeta, - plantarea cartofilor de samanta cu frunze de tataneasa ii nucul, mar, protejeaza de boli provocate deSynchytrium endobioticum pastarnac,rosii,rozmarin. - taninul din in poate ideparta gandacul de Colorado spanac, zmeura, - motul curcanului atrage insecte pradatoare (gandaci de sol Carabidae) - nucul, nepeta si feniculul le inhiba cresterea -daca vreti sa obtineti o recolta deosebita, "insurati-i" cu porumb, varza, vinete sau tufe de fasole. - Condurasii resping gandacul de castravete, atragpaienjeni si gandaci benefici de pamant - ridichiile resping gandacul de castravete -dau recolta mai buna si sunt mai usor de cules,daca se sprijina pe araci. - canepa respinge gandacii care ataca varza - canepa respinge fluturii de varza broccoli,conopida, gladiola,usturoi - limba mielului atrage albine si alte insecte benefice

Castravete (Cucumis sativus)

ardei, broccoli, ceapa, cimbru, condurasi, fasole, floarea soarelui, galbenele,gulie,limba mielului, mar, ierburi aromatice, hrean, mazarea, marar, morcov, musetel, petunii, pepene,rosii,salvie, porumb, ridichi, salata,sfecl spanac, cartofi,

a, tagete,telina, usturoi,varza,
varza, varza de Bruxelles

Canepa (Cannabis sativa) Capsuni (Fragaria) Carciumarese (Zinnia)

fasole, mazarea, spanacul, salata, limba mielului Se pot planta prin toata gradina conopida

Ceapa (Allium cepa)

- carciumaresele atrag insecte benefice,sunt cultura capcana pentru gandac japonez,atrag pasari care se hranesc cu muste - ceapa respinge melcii, afidele, musca morcovului, - ardeii iuti elibereaza o substanta care previne putrezirea radacinilor si bolile provocate de fusarium ardei, broccoli, cais, cartof, castraveti, - motul curcanului atrage insecte pradatoare (gandaci de cimbru, conopida, collard, gulia,marar, asparagus,fasolea, sol - Carabidae) Ceapa, prazul, salvia sau marul, morcov, motul curcanului, musetel, mazare,praz,usturoi,varza rozmarinul plantate alaturi de morcovi vor alunga prin patrunjel, praz, rosii, salata, mirosul lor mustele sfecla,spanac, telina, vinetele -protejata de musetel -morcovul i ceapa merg foarte bine mpreun. morcovul alung musca cepei, ceapa alung musca morcovului agrise,busuioc,rosii - chervilul tine la distanta afidele de pe salata atrage insecte pradatoare (sirfide, viespi si altele) face ca ridichiile sa aiba un gust mai picant imbunatateste cresterea ridichiilor, salatei si broccoli - chervilul indeparteaza melcii, iepurii - chervilului ii place umbra - chimenul atrage insecte pradatoare (viespi pradatoare)protejeaza varza si aeriseste solulcompact , langa plante cu radacina scurta - cimbrul respinge gandacul mexican de fasole (Epilachna varivestis) si alung purecii fasolei

Cercelusi (Fuchsia hybrid)

Chervil- asmatui (Anthriscus cerefolium)

broccoli, morcov, ridichi, salata,

Chimen (Carum carvi) Cimbru (Satureja hortensis) Cimbrisor (Thymus serpyllum L.) Coada soricelului (Achillea millefolium) Collard (Brassica oleracea var.

mazare,varza castraveti, ceapa,fasole,cartof, cartof,varzoase Se poate planta peste tot anason, nepeta, ceapa, arpagicul, usturoiul, prazul, mararul, muscatele,

marar, fenicul

mustar, rosiile, ardeii, cartofii, vinetele

- coada soricelului atrage insecte pradatoare (buburuze si viespi) este un bun fertilizator naturalpentru compost - anasonul protejeaza de daunatori, camuflandu-le mirosul si atrage insecte pradatoare

acephala)

rozmarinul, condurasii, limba mielului, fasolea

Condurasi (coltunasi) (Tropaeolum)

asparagus, broccoli, castraveti, conopida, collard, dovleac, dovlecei, fasole, gulie, mar, pepene, rosie, ridichi, varza,

- anasonul imbunatateste vigoarea plantelor de langa el - ceapa, arpagicul, prazul, usturoiul, condurasii, mararul, muscatele si rozmarinul resping daunatorii sai - condurasii atrag insecte pradatoare si respingmusculitele albe, fluturii de varza, gandacii de dovleci,castraveti si pepeni (Diabrotica si Acalymma), afidele lanoase -condurasii atrag afide si omizi si pot fi folositi drept cultura capcana,este bine sa fie plantati condurasi in jur la rosii, varza, castraveti, sub pomii fructiferi (cultura capcana) - frunzele, florile si semintele condurasilor se mananca - ilor le place solul sarac si nu foarte umed ardei,capsuni, cartofi, fasole cataratoare, fenicul,mustar, rosie, vinete, - carciumaresele atrag buburuze si alti pradatori - anasonul protejeaza de paraziti, camuflandu-le mirosul si atrage insectele pradatoare - anasonul imbunatateste vigoarea plantelor de langa el - mazrea i conopida merg foarte bine mpreun - atrage muste pradatoare, respinge afidele, acarienii, ganda-cul de Colorado,musca morcovului, se poate face ceai contra acarienilor , stimuleaza cresterea si aroma anasonului - anasonul imbunatateste vigoarea plantelor de langa el - indeparteaza gandacul mexican de fasole (Epilachna varivestis),si atrage diverse insecte pradatoare - crizantemele ucid nematodele - crizantemele albe indeparteaza gandacul mexican de fasole (Epilachna varivestis) si gandacul japonez (Popillia japonica) - C. cinerariifolium (Dalamatian Chrysanthemum) are proprietati insecticide si din ea se se extrage pyrethrum - crizantemele atrag insecte pradatoare - dafinul protejeaza fasolea uscata de molii si gandaci (Lixus angustatus) - dafinul indeparteaza buburuzele - dafinul se poate folosi ca insecticid ecologic - dalia respinge nematodele - dalia atrage insecte benefice - dovleacul atrage paianjeni, gandaci benefici de sol - condurasii resping gandacii de dovleci, castraveti si pepeni (Diabrotica si Acalymma) - fasolea si alunele fixeaza azotul in sol - hrisca si nepeta atrag insecte benefice - ridichiile alunga diversi gandaci - dovlecelul atrage paianjeni, gandaci benefici de sol - condurasii resping gandacii de dovleci, castraveti si pepeni (Diabrotica si Acalymma) - fasolea si alunele fixeaza azotul in sol - hrisca si nepeta atrag insecte benefice - ridichiile alunga diversi gandaci - degetarul atrage diverse insecte benefice

Conopida (Brassica oleracea var. botrytis)

anason, arpagic,castraveti, carciumarese, ceapa, condurasi, conopida, fasole, isop, lavanda, limba mielului, marar,menta,muscate,musetel, orega-no, praz, ridichi, rozmarin, salata, salvie, sfecla, telina, usturoi,vetrice anason, asmatui, asparagus, cartof, fasole, mazare, morcov, spanac,varza,

Coriandru (Coriandrum sativum) Cosmos (Cosmos)

fenicul

fasole,telina

Crizanteme (Chrysanthemum)

cartofi

Creson Dafin (Laurus nobilis) Dalia (Dahlia) alune, condurasi, fasolea, galbe-nele, hrisca, musetel, nepeta, petunii, porumb, ridichi ardei iuti, menta

salata

Dovleac (Cucurbita)

cartof

Dovlecel (Cucurbita pepo)

alune, ardei, ceapa, condurasi, fasole,floarea soarelui,galbenele, hrisca, musetel,morcov, nepeta, petunie, porumb, ridichi, salata, sfecla, spanac,telina,varza, cartof, mar, morcov,rosie

cartof

Degetar (Digitalis)

Fasole (Phaseolus)

Fasole cataratoare Fenicul (Foeniculum vulgare)

- fasolea respinge gandacul de California anason, asparagus, broccoli, busuioc, - fasolea cataratoare si sfecla isi inhiba reciproc cresterea capsun, cartof, castraveti, cimbru, - fasolea fixeaza azotul in sol condurasi,conopida, ardeii iuti, arpagicul, ceapa, - anasonul atrage insectele pradatoare si imbunatateste collard,coriandru,dovleac, dovlecel, gulie, fenicul, floarea vigoarea plantelor de langa el leustean, limba mielului, marar, morcov, soarelui,gladiole,mazare, - Fasolea si vinetele protejeaza cartofii de gandacii de petunia, porumb, ridichi,rozmarin,rosii, praz, salvie, tagete, usturoi Colorado salata, sfecla, spanac, varza, varza de - cimbrul alung purecii fasolei Bruxelles, vinete, telina, - ridichea roie se dezvolt foarte bine la rdcina fasolei. usturoi, fasole pitic, sfecl, castravete, salat, spanac ceap, praz, mazre. aproape toate plantele - feniculul atrage insecte pradatoare coriandru, mararul ardei, cartof, chimen, (sirfide, viespi,buburuze, muste Tachinidae)

Floarea soarelui (Helianthus annuus)

Galbenele (Calendula)

Garoafa Dianthus Caryophyllus Gladiola (Gladiolus)

Grasita (Portulaca oleracea)

Gulia (Brassica oleracea var. gongyloides) Gura leului (Antirrhinum) Hrean (Armoracia rusticana) Hrisca Fagopyrum esculentum

- feniculul respinge afidele, purecii conopida, fasole,gulii, rosii, - feniculul inhiba cresterea sau determina imbolnavirea sau vinete moartea multor plante vecine - furnicile cresc afide pe floarea soarelui - floarea soarelui respinge Spodoptera frugiperda castraveti, porumb, pepeni, rosii, cartof, fasole cataratoare - floarea soarelui atrage Chrysopidae, viespi si alteinsecte benefice ardei, asparagus, broccoli, busuioc, - galbenelele resping viermele cu corn de rosii (Manduca cartof, castraveti, dovleac, rosii, varza, quinquemaculata), gandacul de asparagus (Crioceris aproape toate plantele asparagi) parazitii Circulifer tenellus care sunt purtatori de virusi ce ataca ro-sii,ardei iuti,vinete,resping nematodele,atrag insecte benefice zambila - Garoafele trebuie ciupite pana au numai 6 noduli pe fiecare tulpina - aceasta operatie incurajeaza dezvoltarea tulpinilor laterale, ramificatia tufei in general. capsuni, fasole, mazare Gladiolele mai sunt o sursa de hrana pentru diferite larve de fluturi printre care si cel denumit Large Yellow Underwing - frunzele, tulpina si semintele de grasita se consuma - prezenta grasitei arata un sol fertil - grasita este cea mai bogata planta in omega 3 din tot Porumb regnul vegetal (atat cat se cunoaste), consumarea ei ajutand la pro-tejarea sistemului cardio-vascular si in hipoaciditate gastrica, nu actionoeaza agresiv ca otetul sau lamaia. anason, arpagic, castraveti, ceapa, ardei, capsuni, cartof, - anasonul atrage insectele pradatoare si protejeaza gulia condurasi, fasole, isop, limba mielului, fenicul, mustar, rosii, de paraziti, camuflandu-i mirosul marar,mazare, muscate, praz, rozmarin, vinetele - anasonul imbunatateste vigoarea plantelor de langa el salata,salvie, sfecla, telina, usturoi Telina ,cartofi,pomi fructiferi dovleac, dovlecel castravete - gura leului atrage insecte benefice - hreanul creste rezistenta cartofilor la boli - hreanul respinge gandacul de Colorado - ceaiul de hrean are proprietati fungicide - hrisca poate fi cultura de camuflaj - hrisca atrage insecte pradatoare (sirfide) - isopul atrage albinele, fluturii, respinge fluturii de varza, gandacii Alticinae (ataca varza,broccoli,gulia,conopida) atrage insecte pradatoare (sirfide, viespi,) stimuleaza cresterea vitei -este o planta extrem de rezilienta, fiind capabila sa acopere si sa purifice terenuri poluate - taninul din in poate indeparta gandacul de Colorado narcisa,liliacul - lavanda respinge musculite si diversi fluturi,musculitele albe, molii, soarecii - lavanda atrage albine si alte insecte benefice - lavanda atrage diverse insecte pradatoare - leusteanul este considerat unul din companionii ideali pentru aproape toate plantele - leusteanul imbunatateste sanatatea aproape tuturor plantelor invecinate - leusteanul atrage insecte benefice - limba mielului atrage insecte pradatoare si albine respinge viermele cu corn de rosii (Manduca quinquemaculata) este considerata una dintre companionii ideali pentru aproape toa-te plantele,protejeaz foarte bine varza de limacsi. - lucerna atrage insecte pradatoare,atrage gandacii lygus care pot ataca bumbacul,capsunile,salata,fasolea(cultura capcana) - lucerna fixeaza azotul in sol,strapunge solul cleiosacumuleaza fier, magneziu, fosfor, potasiu este un bun fertilizator

Isop (Hyssopus officinalis)

broccoli,conopida , gulia, varza varza,de Bruxelles, vita de vie

ridichi

Inul (Linum) Laleaua (tulipa) Lavanda (Lavandula)

cartof, morcov

conopida, varza, varza de Bruxelles

Leustean (Levisticum officinale)

aproape toate plantele, asparagus, fasole,

rubarbarul

Limba mielului (Borago officinalis)

broccoli,capsuni, castraveti, collard, conopida, fasole, gulia rosie, varza,

Lucerna (Medicago sativa)

bumbac

natural si rezista la seceta Maghiran (Origanum majorana) Margareta (Bellis perennis) Mazare (Pisum sativum) ardei, asparagus asparagus, telina - magiranul se poate planta peste tot - margaretele atrag insecte benefice

Mar (Malus domestica)

Marar (Anethum graveolens)

Melisa(Roinita) (Melissa officinalis) Menta (Mentha)

Mirabilis (Mirabilis jalapa) Monarda- menta decorativa (Monarda)

ardei, bostan,castraveti, capsuni, cartofi, - mazarea fixeaza azotul in sol chimen, cicoare, coriandru, fasole, gulie, arpagic, ceapa,gladiole, - mazrea i varza, sau mazrea i conopida merg foarte morcov, nap, patrunjel, porumb, ridichi, ,fasole,praz, rosie, usturoi bine mpreun salata, sfecla, spanac, telina, varza,vinete - ceapa, arpagicul, usturoiul il pot proteja de fungi - arpagicul previne la mar, in al treilea-lea an de la plantare arpagicul, ceapa, castraveti, coada boli provocate de a ciuperca Venturia inaequalis calului,condurasi,degetel,micsunele cartof,gazon, - condurasii atrag insecte pradatoare si respingmusculitele porumb, praz, salata, trifoi, usturoi albe ,atrag afide si omizi si pot fi folositi drept cultura capcana - trifoiul e bine de plantat sub pomii fructiferi - florile mararului atrag insecte pradatoare, albine - mararul respinge afidele, acarienii rosii, gandacii dovlecilor, fluturii de varza, Mararul protejeaza varza asparagus, broccoli, castraveti, ceapa, plantati marar in mijlocul straturilor de broccoli si varza collard, coriandru, conopida, fasole, angelica, chimen, -protejeaza morcovul, fenicul, gulie,mazare,morcov, rosii,salata, - atrage viermele cu corn de rosii ( Manduca varza, quinquemaculata) - mrarul poate fi semnat mpreun cu: mazrea, morcovul, castravetele, salata, ceapa. - melisa respinge tantarii - melisa atrage diverse insecte benefice - menta respinge furnicile, fluturii de varza, afidele, purecii, soarecii, atrage insecte broccoli, conopida, dafin, gulia, asparagus, patrunjel pradatoare(sirfide,viespi),atrage rame musetel,rosii, sfecla, varza, vinetele imbunatateste starea de sanatate a rosiilor si verzei - menta este o planta invaziva -denumiri populare-Barba imparatului, norea, Minune de Peru, ora 4, frumoasele noptii - atrage gandacul japonez, insa frunzele sale sunt otravitoare pentru el Rosii rapita - denumire populara menta indiana - monarda atrage albinele

- morcovii infloriti atrag insectele pradatoare - fasolea si alunele fixeaza azotul in sol - plantele aromatice resping musca morcovului - ceapa deruteaza musca morcovului:morcovul i ceapa alune, ardei, arpagic, castraveti, cartofi, merg foarte bine mpreun, morcovul alung musca cepei, ceapa, chervil, degetar, fasole, in,marar, Morcovi anason, menta ceapa alung musca morcovului mazare, patrunjel, praz, rozmarin, ridichi, (Daucus carota) pastarnac,sfecla, telina - inul produce un ulei care poate apara morcovii rosii, salvie, salata, spanac, telina, usturoi, - Ceapa, prazul, salvia sau rozmarinul plantate alaturi de varza, morcov vor alunga prin mirosul lor mustele care fac ravagii - morcovii nu cresc bine dup ei nii -roia alung i ea musca morcovului: acesta din urm menine umiditatea de la piciorul roiei i-i alung purecii. - motul curcanului ofera radacinii porumbului umbra, Motul curcanului mentinand umezeala,atrage insecte pradatoare (gandaci cartofi, ceapa, porumb, vinete (Amaranthus) de sol - Carabidae) - frunzele tinere si semintele de motul curcanului se pot manca - muscatele sunt o cultura capcana, atragand daunatori de la trandafiri, struguri,resping daunatorii verzei, gandacul japonez Muscate ardei, broccoli, collard, conopida, gulie, insectele Cicadellidae care ataca cartofii, sfecla, marul, (Pelargonium) porumb, rosii, trandafir, varza, vita de vie, atrag (cultura capcana) parazitii Circulifer tenellus, purtatori de virusi ce ataca rosiile, ardeii iuti, vinetele,resping acarienii Musetel broccoli, busuioc,castraveti, ceapa, - musetelul atrage insecte pradatoare (sirfide siviespi) (Matricaria recutita) conopida, dovlecel, menta, varza, Nepeta(Catusnica) - nepeta inhiba crestera rosiilor, ardeilor, vinetelor, (Nepeta cataria) collard, dovleac, dovlecel, sfecla, varza, ardei, cartofi, rosii, vinete, cartofilor, petuniei, reginei noptii, tutunul popular: iarba matei, iarba - nepeta indeparteaza gandacii Chrysomelidae,afidele,

vantului, iarba- flo-coasa, minta- matei, poala SfinteiMarii,sme-ita, floare-de-nimic, Nucul (Juglans) Oregano (Origanum vulgare) Papadia (Taraxacum) Pastarnac (Pastinaca sativa) Patrunjel (Petroselinum crispum) Pelin (Artemisia absinthium L.) Pepene galben (Cucumis melo) alunul,dud ardei, broccoli, busuioc, conopida, rosii.varza,

gandacul japonez (Popillia japonica), gandacii de dovleci, furnicile si gandacii Curculionidae - nepeta respinge fluturii de varza - nepeta indeparteaza soarecii ardei, cartofi, petunii, re- - nucul inhiba crestera rosiilor, ardeilor, vinetelor, cartofilor, gina noptii,rosii, vinete, petuniei, reginei noptii si a altor solanacea - oregano ofera umbra si umiditate ardeilor,respingeafidele, fluturii de varza si gandacii castravetilor - atrage insecte pradatoare (viespi) - atrage diverse insecte benefice - florile pastarnacului atrag diverse insecte benefice - pstrnacul se mpac foarte bine cu roia. - florile patrunjelului atrag insecte pradatoare - patrunjelul imbunatateste mireasma trandafirilor

ardei, cartofi, fasole, mazare, ridichi, rosie,usturoi ardei, asparagus, mazare, morcov, porumb, rosii, sfecla, trandafir, varza cais, varza bostan,condurasi,dovlecel, floarea soarelui, porumb, spanac, ridichi

chimen, morcov, telina menta, telina,salata usturoi fenicul, salvie cartofi

Petunia (Petunia)

ardei, asparagus, busuioc, cartofi, castraveti, dovleac, dovlecei, fasole, rosii

nucul, nepeta

Porumb (Zea mays)

alune, cartofi, castraveti, dovleac, dovlecei,fasole, floarea soarelui, mar, mazare, motul curcanului, muscate, patrunjel, pepeni, salata, sfecla, spanac, soia, vetrice,zorele, ardei,broccoli,cais,cartofi,conopida, collardul, mar, morcov, rosie, telina, varza,vinete

rosie, telina

Praz (Allium ampeloprasum var. porrum) Ricin (Ricinus)

ceapa,fasole, mazare, patrunjel,

- condurasii rersping gandacii de dovleci, castraveti si pepeni (Diabrotica si Acalymma) - petunia este o planta capcana - petunia respinge insectele Cicadellidae care ataca cartoful, sfe-cla,marul, gandacul japonez,afidele,gandacul de asparagus, gan-dacul mexican de fasole,gandacii de dovleac, pepeni, castraveti - petunia atrage (cultura capcana) parazitii Circulifer tenellus, purtatori de virusi ce ataca rosiile, ardeii iuti, vinetele - nucul si nepeta ii inhiba cresterea - fasolea atrage insecte ce se hranesc cu lacuste si diversi alti daunatori - fasolea si alunele fixeaza azotul in sol -porumbul ofera suport de catarare fasolei - porumbul este protejat de uscaciune de catre pepeni si castraveti - prazul respinge daunatorii verzei, afidele, musca morcovului etc - prazul imbunatateste cresterea plantelor companion - indeparteaza cartitele si soarecii

Ridichii (Raphanus sativus)

asmatui,castraveti, chervil, condurasi, dovleac, dovlecel, fasole, laptuca, mazare, morcov, pepeni, pastarnac, rosii, salata, spanac, sfecla, sparanghel,

cartofi, conopida, isop, mure, varza, varza de Bruxelles, vita de vie

- pot proteja dovleceii de daunatori,resping gandacii de castravete, musca morcovului atrag minerii frunzei de la spanac - chervilul face ca ridichiile sa aiba un gust mai picant si le imbunatateste cresterea - ridichea roie se dezvolt foarte bine la rdcina fasolei. - rosiile resping gandacul de asparagus - nucul si nepeta le inhiba cresterea - galbenelele si limba mielului resping viermele cu corn de rosii (Manduca quinquemaculata) - tagetele ucid si resping nematodele, respingmusculitele albe si alti daunatori - petuniile si muscatele atrag (cultura capcana) parazitii Circulifer tenellus, purtatori de virusi ce ataca rosiile - condurasii atrag insecte pradatoare, resping musculitele albe - condurasii atrag afide si omizi (cultura capcana) putand fi plantati in jurul rosiilor - florile de patrunjel si oregano atrag diverse insecte benefice - busuiocul se spune ca imbunatateste gustul rosiilor - ceapa, arpagicul si usturoiul indeparteaza afidele - n-au nimic mpotriv dac sunt cultivate dup alte tomate. - roia alung i ea musca morcovului. Acesta din urm menine umiditatea de la piciorul roiei i-i alung purecii

Rosii (Solanum lycopersicum)

arpagic,asparagus,broccoli, busuioc, broccoli, cais, capsun, ceapa, condurasi,degetel, fasole, floarea cartofi, castraveti, conosoarelui, galbenele, limba mielului, pida, collardul, fasole morcov, menta, muscate, oregano, cataratoare, fenicul, gulie, patrunjel, petunii, porumb dulce, praz, marar, mazare, nepeta, ridichi, salvie, sparanghel, tagete, telina, nuc, porumb, rozmarin, usturoi sfecla, varza,

- pstrnacul se mpac foarte bine cu roia.

Rozmarin (Rosmarinus officinalis)

Rubarba- Revent (Rheum rhabarbarum)

Salata (Lactuca sativa) Salvie (Salvia officinalis) Sfecla (Beta vulgaris var. cicla) Sfecla rosie (Beta vulgaris var. vulgaris) Soia (Glycine max) Spanac (Spinacia oleracea)

Tagete (craite) (Tagetes)

- rozmarinul respinge fluturii de varza, gandacii de fasole, musca morcovului (Chamaepsila rosae) - rozmarinul respinge gandacul mexican de fasole (Epilachna varivestis) - Frunzele de rubarba nu trebuie consumate, pentru ca provoa-ca alergii. In schimb, daca sunt lasate sa putrezeasca in gradina, reprezinta un ingrasamant natural ideal. - Tulpinile de rubarbar, delicioase cand sunt transformate in dulceata sau in compot, devin mai suculente si mai carnoase daca suratele lor pe cale sa infloreasca sunt taiate din tufe, inca in stadiul de boboci.- Frunzele de rubarbar contin acid oxalic. Fierte in apa, se obtine un decoct care functioneaza ca fungicid, pentru legumele radacinoase, in frunte cu varza. capsuni, castraveti,ceapa, chervil, fasole, - chervilul imbunatateste cresterea salatei tine la gulie, mar, marar,mazare, broccoli,creson, patrunjel, distanta afidele -salata plantat alturi de ptrunjel sufer morcov,porumb, ridichi,rosii,sfecla, telina, enorm. Nici plantat dup ptrunjel, salata nu se va spanac,sparanghel, usturoi, varza, descurca prea bine broccoli, capsuni,fasole, morcov, - salvia atrage albinele, respinge fluturii de varza, gandacii busuioc, castraveti,pelin rozmarin, varza, de fasole, musca morcovului (Chamaepsila rosae), melcii alune, ardei, arpagic, busuioc, cas- sfecla si fasolea cataratoare isi inhiba reciproc cresterea travete, ceapa, conopida,fasole, fasole cataratoare, - usturoiul imbunatateste cresterea si aroma sfeclei gulie,mazare, menta, morcov, nepeta, mustarul, rosii, spanac, - menta se poate folosi si ca mulch in jurul sfeclei porumb, praz, ridichi, salata,spanac, - alunele fixeaza azotul in sol usturoi,varza, - sfecla si fasolea cataratoare isi inhiba reciproc cresterea ardei, arpagic, busuioc, ceapa, gulie, fasole cataratoare, mustar, - usturoiul imbunatateste cresterea si aroma sfeclei menta, nepeta,praz,salata, usturoi, rosii, spanac - menta se poate folosi si ca mulch in jurul sfeclei - soia fixeaza azotul in sol porumb - soia indeparteaza gandacul japonez si alti daunatori - soia atrage viespi capsuni, fasole,mazare,morcov, - fasolea si mazarea ofera umbra cartofii,castravete,ceapa lavanda,praz, ridichi, rosii,salata, telina, - ridichiile pot fi folosite drept cultura capcana pentruminerii sfecla, varza, vinete frunzei - radacina elibereaza o substanta ce ucide nematode - indeparteaza musculitele albe, parazitii Circulifer tenellus, Se recomanda plantarea prin toata purtatori de virusi ce ataca rosiile, ardeii iuti, vinetele gradina, asparagus, busuioc, cartofi, resping viermele cu corn de rosii ( Manduca fasole castraveti,fasole, rosii, salata, trandafiri, uinquemaculata)gandacul mexican de fasole (Epilachna varza, vinete varivestis),emana un miros care respingeafidele si atrage sirfide ,atrag diverse insecte prada-toare benefice (Syrphidae),au efect ierbicid asupra fasolei si verzei ardei, broccoli, conopida, collard, fasole,gulie, morcov, salvie,varza, rosii vinetele asparagus, cartofi, pomi fructiferi, - tarhonul atrage diverse insecte benefice - tataneasa este cultura capcana pentru melci - plantarea cartofilor de samanta cu frunze de tataneasa ii

Tarhon (Artemisia dracunculus) Tataneasa (Symphytum officinale)

Telina (Apium graveolens) Thymus( Cimbru) (Thymus)

broccoli, cartofi, castraveti, ceapa, conopida, cosmos, fasole, gura leului, margarete,marar, mazare, praz, rosii, spanac, usturoi, varza, varza, vinetele

Trandafir (Rosa)

arpagic,ceapa, craite, imortele, muscate,rezeda, patrunjelul, usturoi,

Trifoi (Trifolium)

mar, vita de vie,

Urzica vie (Urtica dioica)

Urzica moarta (Lamium)

Cartof

Usturoi (Allium sativum)

broccoli, cais, cartof, castraveti, collard, conopida, morcov, mar, par,patrunjel,piersic, rosii, salata, sfecla, spanac, telina, trandafir, vinete

Varza (Brassica oleracea)

anason, arpagicul, busuioc, cartofi,castravete,canepa, cimbru, condurasi, coriandru, fasole, galbenele, isop, lavanda, limba mielului, marar, mazare, menta, morcov, muscate, musetel, oregano, pelin, porumb, praz, rozmarin, salata, salvie, sfecla, spanac, telina, tagete, usturoi, vetrice,

protejeaza de boli provocate de Synchytrium endobioticum - tatanesei ii plac locurile umede - tataneasa acumuleaza calciu, fosfor, potasiu - tataneasa este un bun fertilizator natural - ceaiul de tataneasa este un bun fertilizator - telina respinge fluturii de varza morcov, pastarnac, - florile telinei atrag insecte benefice patrunjel, porumb, salata - gura leului, margaretele, cosmosul atrag insecte benefice -telina i conopida o duc de minune mpreun - thymusul respinge fluturii de varza - thymusul atrage diverse insecte benefice - arpagicul previne la trandafiri in al treilea an de la plantare boli provocate de fungi (pete negre) si respinge afidele - muscatele cultura capcana, atragand parazitii de la trandafiri - patrunjelul imbunatateste mireasma trandafirilor - imortelele atrag diverse insecte benefice - Petalele trandafirilor nu trebuie niciodata udate, cand ii garoafa stropiti (se faineaza). Mai bine ingropati langa radacina o sticla de plastic cu fund gaurit si turnati apa in ea. -Cojile de banana ingropate langa un trandafir ii vor colora flori-le mai puternic. - Cateii de usturoi plantati la piciorul unei tufe de trandafiri vor avea functie de paznici la purici, intarind mireasma florilor. - trandafirii nu cresc bine dup ei nii - trifoiul atrage insecte pradatoare (gandaci de sol Carabidae ) - trifoiul atrage afidele lanoase - trifoiul poate fi folosit ca fertilizator natural - urzica vie atrage albinele - ceaiul de urzici este foarte nutritiv pentru plante si imbunatateste rezistenta lor - urzicile vii sunt un bun fertilizator natural Purinul de urzica 1 kg de urzici proaspete pentru 10 kg de ap - Umplei un recipient (de exemplu o pubel de plastic) cu urzici, fr s tasai prea mult. - Acoperii urzicile cu ap. - Utilizai ap de preferin fr calcar (15-250C). - Amestecai regulat, la fiecare 48 de ore. - Examinai spuma care se ridic, semn c are loc procesul de macerare. - Dup 8-15 zile spuma dispare, fcnd loc unor bule. - Se filtreaz rapid. - Se utilizeaz purinul de urzici diluat (5-20%), sau se pune n bidoane nchise ermetic. - Se poate pstra n beci timp de civa ani - urzica moarta respinge gandacul de Colorado - urzica moarta atrage diverse insecte benefice - usturoiul respinge afidele, gandacul japonez,acarienii, daunatorii verzei si ai morcovului, furnicile,iepurii - usturoiul actioneaza ca fungicid ecologic in cazul merilor asparagus, capsuni, si caisilor fasole,mazare, varza, - sprayul de usturoi respinge si ucide musculitele albe, afidele si Sciaridae-le - usturoiul lasat sa putrezeasca la baza pomilor fructiferi indeparteaza caprioarele - anasonul atrage insectele pradatoare si protejeaza varza camuflandu-i mirosul - anasonul imbunatateste vigoarea plantelor de langa el ardei, capsuni,ceapa, - canepa, ceapa si arpagicul resping daunatorii verzei fasole cataratoare, marar, - condurasii atrag insecte pradatoare, respingmusculitele mustar, patrunjel ridichi, albe, fluturii de varza rosii, usturoi, alte varietati - condurasii atrag afide si omizi (cultura capcana) putand fi de varza, vinete,vita de vie plantati in jurul verzei - plantati marar in mijlocul straturilor de broccoli si varza. Frunzele inmiresmate ale acestei plante atrag viespile

parazite care se hranesc cu larve de varza - mazrea i varza merg foarte bine mpreun mustar, rosii, ardei, cartofii, - anasonul atrage insectele pradatoare si protejeaza vinetele, capsunile, de daunatori varza de Bruxelles, camuflandu-i mirosul arpagicul, ceapa, condurasi mararul, ridichiile, vita de vie - anasonul imbunatateste vigoarea plantelor vecine Varza de Bruxelles menta, rozmarinul, salvia, telina, - canepa, ceapa si arpagicul resping daunatorii verzei (Brassica oleracea muscatele, isopul, i, limba mielului, - condurasii atrag insecte pradatoare, respingmusculitele Gemmifera Group) fasolea, anasonul, busuiocul, canepa, albe, fluturii de varza musetelul, spanacul , usturoi - condurasii atrag afide si omizi (cultura capcana) putand fi plantati in jurul verzei anghinare,ardei iute, arpagic, broccoli,cartof, collard, - trifoiul creste fertilitatea solului Vanata ceapa,cimbrisor, fasole, mazare, menta, conopida, fasolea cata- arpagicul indeparteaza afidele (Solanum melongena) motul curcanului, praz,rosii, tagete, ratoare, feniculul, gulie, - vita poate sta sub ulm sau dud tarhon, usturoi nepeta, nucul, varza, Vetrice Piersic, trandafir, varza, vita de vie, (Chrysanthemum vulgare) zmeura, arpagic, busuioc, dud, fasole, isop, - trifoiul creste fertilitatea solului Vita de vie mac,mazare, mur, muscate,napraznic, ridichi, varza, - arpagicul indeparteaza afidele (Vitis vinifera) trifoi, ulm,vetrice - vita poate sta sub ulm sau dud Zorele - zorelele atrag sirfidele si alte insecte benefice Porumb (Ipomoea) - zorelele pot imbraca garduri

Gradinarit in functie de fazele lunii

CALENDARUL LUNII Elementele esentiale care fac ca plantele noastre sa incolteasca, sa creasca, sa infloreasca si sa rodeasca sunt: lumina, solul, apa si aerul. Din cele mai vechi timpuri, omul a privit cerul si a observant astrele zilei sau ale noptiicautand sa le asocieze cu evenimentele ce se petrec in viata. Ei au observat ca Soarele, prin lumina si caldura pe care o emana, este astrul cu importanta majora in lumea plantelor. Pe timpul noptii, Luna,cel mai apropiat corp ceresc de pamant, a fost considerata un teritoriu al binelui sau al raului, un lacas al spiritelor,sau chiar o zezitate. S-au creeat o multime de povesti, superstitii si credinte din timpuri stravechi pana in ziua de azi referitoare la astrul noptii si influentele pe care le are asupra vietii.

Mare parte dintre activitatile agricole desfasurate in vechime au fost legate de pozitia si miscarea astrelor, pricipalele activitati( arat, semanat, recoltat,etc) se considera ca sunt influentate de acestea, lucru nu chiar intamplator.Chiar daca initial empirice observatiile facute au contribuit la realizarea unor relatii intremiscarea si pozitia astrelor si ciclul annual al gradinaritului sau agriculturii. In ultima perioada oamenii au inceput sa se intrebe daca si in ce fel luna influenteaza viata plantelor. Raspunsurile legate de aceste intrebari s-au concretizat in 3 opinii: luna nu are influenta asupra plantelor si chiar daca are, influenta este nesemnificativa. luna are influenta asupra plantelor in ceea ce priveste germinarea, cresterea, dezvoltarea si rodirea (si de aici au rezultat calendare lunare ale lucrarilor in gradina). nu se poate afirma daca luna are sau nu are influenta asupra plantelor intrucat nu exista suficiente experimente cu rezultate evidente. Cum se produc fazele Lunii?

Ca satelit al planetei noastre, Luna are o miscare de rotatie in jurul Pamintului pe o orbita aproape circulara, cu o perioada ce 27,3 zile. Aceasta perioada se numesteperioada siderala perioada in care Luna se intoarce in aceeasi pozitie, in raport cu stelele. Din cauza unghiului sub care vedem regiunea iluminata de Soare vedem cum Luna prezinta diferite faze (faze insemnind procente diferite de iluminare a discului Lunii ). Multi oameni cred ca fazele Lunii sunt datorate umbrei Pamintului, conceptie gresita. Pentru a explica fazele Lunii trebuie sa luam in cosiderare orientarea a trei corpuri ceresti: Soarele (singura sursa de lumina), Pamintul si Luna. Fazele Lunii au urmatoarele denumiri: Luna Noua - cind Luna se interpune intre Pamint si Soare, fiind iluminat discul de pe fata nevazuta Primul Patrar - cind Luna este la o elongatie de 90 de grade, est, fata de Soare; atunci vedem doar jumatate din discul lunar iluminat (jumatatea din dreapta) Luna Plina - cind Luna se afla la 180 grade de Soare; vedem atunci tot discul lunar iluminat (cind Luna se afla in faza de Luna Plina, rasare cind apune Soarele si apune cind rasare Soarele) Ultimul Patrar - cind Luna se afla la o elongatie de 90 grade, vest, fata de Soare; vedem jumatatea din stanga a discului lunar iluminata Fazele Lunii se repeta la 29,5 zile, aceasta perioada numindu-se perioada sinodica.Aceste faze sunt date de pozitia sa fata de pamant si fata de soare, de unghiul sub care cade lumina soarelui pe luna. Perioada in care lumina lunii creste (intervalul luna noua luna plina ) se imparte in 2 faze, fiecare durand 7 zile: primul patrar si al doilea patrar, Perioada in care lumina sa scade (intervalul luna plina luna noua) se imparte deasemenea in 2 faze, fiecare avand tot 7 zile: al treilea patrar si al patrulea patrar. Pamantul si luna se atrag reciproc iar acest fapt determina aparitia unor fenomene ca mareele, vanturile lunare si furtunile cu tunete. Forta gravitationala dintre luna si pamant face ca apa oceanelor sa se ridice. Cand luna se apropie de pamant apele oceanelor tind sa se ridice catre ea si astfel apare fluxul.

Forta de atractie dintre soare si pamant creaza deasemenea fluxuri, dar aceasta forta este mai slaba decat cea dintre luna si pamant.

In momentul in care soarele, luna si pamantul se afla aproximativ pe aceeasi linie, ( luna noua si luna plina), fortele lor gravitationale se unesc si fluxul atinge inaltimea maxima. In timpul primului si ultimului patrar luna si soarele se afla in unghiuri drepte fata de pamant si deci inaltimea fluxului este mica. Nu orice mare sau lac are maree insa. Pentru ca acestea sa se formeze este nevoie de un volum imens de apa. In cazul unor lacuri sau mari inaltimea fluxului este doar de cativa cm sau mm. Cei care sustin ca luna influenteaza ciclul de viata al plantelor, se bazeaza pe ideea ca acestea sunt foarte sensibile la fenomenele care au loc in jur, forta de atractie dintre luna si pamant exercitandu-se nu numai asupra oceanelor ci si asupra apei din sol si din plante. In momentul in care apa din sol se ridica catre luna, semintele plantelor pot sa o absoarba mai repede si mai bine, determinand o germinare de succes. Se considera ca activitatile in gradina se pot realiza in functie de fazele lunii: Asa cum am vazut daca Luna influenteaza intregul ciclu al apei pe pamant si tinand cont de faptul ca, plantele contin o mare cantitate de apa(atat in circulatie cat si in structura nu cred ca ester au sa urmarim ciclurile lunare, pentru a verifica fazele astrului si pentru a stii in ce moment trebuie sa semanam,sa plantam si sa recoltam. Calendarul lunii este un instrument de lucru pretios, in special pentru gradinarii care practica gradinaritul (agricultura) biodinamica si ne permite sa derulam activitatile in cele mai potrivite perioade sau sa evitam anumite momente cum ar fi, zilele numite " nod lunar" ,cand nu trebuie sa lucram in gradina. Desi se spune ca Luna influenteaza cresterea plantelor, cei mai multi gradinari considera acest lucru o simpla superstitie.Asa sa fie. Daca ne gandim la faptul demonstrat stiintific ca Luna are influenta asupra mareelor si in general asupra mediului lichid inclusiv asupra corpului uman, care contine aproximativ 80% apa, de ce nu ar avea influenta si asupra plantelor? Factorul cosmic este numai unul din factorii de productie pe care gradinarul ili poate avea in atentie. De multe ori viata impune un alt termen de executare a unei lucrari decat termenul optim din punct de vedere cosmic. In aceasta situatie, vom executa lucrarea atunci cand este cel mai convenabil, tinandu-se seama de intregul context in care se desfaoara activitatea agricola. O singura exceptie de la aceasta regula trebuie s-o constituie obligatia de a evita efectuarea lucrarilor in timpul eclipselor solare si a trecerii lunii prin nodurile lunare, intrucat consecintele suntl extrem de negative. Ritmul anomalistic este marcat si de alternanta celei mai mari si celei mai mici distante ale Lunii de Pamant, momentele respective purtand numele de apogeu si perigeu. Durata acestui ciclu este 27,555 zile. Diferenta dintre aceste distante este de aproximativ 40.000 km, valoare relativ mica pentru fenomenele astronomice, dar, tinand seama de faptul ca distanta medie dintre Pamant si Luna este de asemenea mica, 384.400 km, ea reprezinta o variatie de aproximativ 13%. Oricum, viata terestra, integrata in contextul cosmic, simte aceasta diferenta, un factor important putand fi si momentul inversarii directiei de la indepartare la apropiere si invers. Aceasta explica influentele care provin de la cele doua pozitii extreme.

Atunci cand Luna se afla in punctul cel mai apropiat de Pamant se spune ca este laPERIGEU (Punctul cel mai apropiat de Pmnt de pe orbita Lunii) ; cand luna se afla la perigeu, este mai bine sa lasi deoparte orice activitate in gradina, doua zile inainte si dupa aceasta perioada. Este o pozitie inhibatoarea pentru plantele semanate in acest moment. Semintele gemineaza mai greu, plantele cresc mai lent si sunt mai sensibile la boli. De asemenea, in primul si ultimul patrar datorita unei influente mai brutale a astrului este bines a evitam semanatul, plantele nu vor creste viguros. Daca se seamana in aceasta perioada, semintele germineaza greu. Majoritatea plantelor care rasar sunt atacate de ciuperci parazite. Puterea germinativa a semintelor, recoltate de la plantele semanate in aceste perioade este mai slaba. In momentul in care Luna se afla departe de Pamant, este la APOGEU. In momentul apogeului, perioada de incetare a lucrului in gradina se limiteaza la o zi inainte si o zi dupa. Plantele se dezvolta destul de mult acum. Luna indepartata (APOGEU) are o influenta pozitiva asupra cartofilor semanati in aceasta zi. Indepartarea Lunii de Pamant poate fi comparata cu cresterea plantelor favorizata de pozitia Soarelui in apogeu (nasterea Sf. Ioan, Sanzienele, 24 iunie). Plantele au atunci tendinta de a umple bobul, se devitalizeaza. Efectul apogeului poate fi relativ favorabil pentru semintele alimentare. El are, insa, un efect net daunator ca termen de semanat pentru zarzavaturile frunzoase. Zarzavatul radacinos - de exemplu, morcovii - semanati in zi de apogeu lunar se lemnoseaza usor. Dintre aceste plante de cultura singura care reactioneaza bine este, asa cum am mai spus, cartoful. In timp ce zilele apogeului sunt in general zile senine, zilele perigeului sunt, cel mai adesea, zile apasatoare, ploioase sau cu ceata. Aceste efecte dureaza de obicei O zi pentru apogeu si 2 zile pentru perigeu, daca in aceste zile luna se afla in dreptul unei constelatii care favorizeaza radacinile.

De doua ori pe luna, satelitul se intersecteaza cu planul de rotatie al Pamantului in jurul Soarelui, iar cele doua zone de intersectie se numesc NODURI LUNARE. Corespunde unei faze a ciclului lunar, atunci cand luna se intersecteaza cu planul orbitei solare, lucru care se intampla de doua ori pe luna. In aceste momente nu se gradinareste Este cunoscut insa faptul ca intervalul nodurilor lunare este defavorabil oricarei actiuni in gradina. Putem sa ne odihnim.

Publicat de Vasile Rosciuc la 4/03/2013 12:07:00 PM

Gradinarit in functie de fazele lunii - 2

- LUNA IN CRESTERE Pentru gradinarii care practica agricultura biodinamica gradinaritul in functie de fazele lunii se face tinand cont de peregrinarile astrului pe bolta cereasca. Privind astrul noptii observam ca forma acestuia difera, in functie de anumite faze, este cand disc (luna plina), cand secera, uneori ramanand invizibila (luna noua).

Aceste faze corespund rotatiei sale in jurul Pamantului. Tehnologia agriculturii biodinamice ia in consideratie fiecare dintre aceste faze, stabilind, cu claritate, activitatile benefice de derulat pentru ca rezultatele sa se maximizeze Cum stim daca luna e in crestere sau in desctrestere? Daca luna are forma literei C,inseamna ca este in descrestere. Daca dimpotriva are forma literei D, inseamna ca este in crestere. Un mic truc de memorat :este suficient sa inversam literele C= descrestere si D= crestere. Cunoscand aceste lucruri vom incerca sa vedem ce activitati putem derula in gradina functie de fazele lunii. INTRE LUNA NOUA SI LUNA PLINA Discul lunar creste noapte de noapte.Este ceea ce se numeste luna in crestere (de crestere a discului lunar): Ce putem face in aceasta perioada : se fac lucrari de intretinere a plantelor, care sa stimuleze cresterea tulpinilor, frunzelor si fructelor. este o perioada buna pentru tratamente foliare, fertilizari, irigari. rasadim, plantam si semanam toate plantele care produc fructe si seminte. in livada,vom planta copaci si arbusti si vom putea altoi sau taia.

plantam sau insamantam plantele anuale de la care se

consuma partile crescute deasupra solului. PRIMUL PATRAR. . In primul patrar, Luna actioneaza asupra partilor aeriene ale plantelor, influentand traiectoria sevei. in acest interval, toate vegetalele cresc mai viguros, semintele se dezvolta mai repede, rasadurile se prind repede, fructele isi pastreaza prospetimea mult timp dupa recolta. Plantele semanate in aceasta perioada cresc mai repede si sunt mai rezistente la boli si insecte.( vigoarea acestora este direct proportionala cu lumina Lunii).

cultivam plantele anuale cu crestere deasupra solului, n special plante cu frunze care produc seminte n afara de fructe.(salata, sparanghel, varza, telina si spanac). vom planta flori, pentru frumusete sau parfum. Florile taiate pentru vaza au o stralucire aparte si rezista mai mult timp . legumele si fructele, recoltate se conserva mai bine. In timpul de la primul patrar la luna plina, se cultiva plantele care au crestere mai sus de nivelul solului,cele care produc seminte in interiorul fructului ( fasole, mazare, ardei, rosii, vinete, castraveti. Se mai pot planta zmeura,agrise,mure. -Pe parcursul unei perioade secetoase, semanam semintele atunci cand Luna este in crestere, cat mai aproape de Luna plina. Tot in al doilea trimestru adaugam ingrasamintele organice pentru a da un impuls cresterii plantelor

in toata perioada putem face insamantari. folosim acest timp pentru a semna gazon , grau sau alte cereale. seamanam seminte de legumele cu frunze si flori, care au crestere deasupra pamantului si nu se bazeaz pe dezvoltarea extensiva a radacinii. trandafirii ii vom planta in primul sau al doilea trimestru din luna in crestere. putem altoi pomii fructiferi. plantam sau transplantam plantele de apartament in timpul cat luna este in crestere, pentru a valorifica pe deplin cresterea luminii. in primul trimestru sau al doilea al lunii in crestere, punem butai de la plantele pe care doriti sa le inmultiti la inradacinat. Cand au facut radacini, ii plantam la locul definitive tot intr-o perioada de luna in crestere.

fructele si legumele pentru consumul imediat le recoltam in aceasta perioada, deoarece coninutul de apa al ingredientelor este mai mare, salatele sunt mai fragede si fara texturi lemnoase, neplacute.

plantele aromatice, utilizate pentru uleiurile esentiale pe care acestea le contin, le culegem in aceasta perioada deoarece continutul de ulei este mai concentrat in acest moment. este momentul prielnic pentru udarea compostului. unele plante,cum ar fi usturoi, pepeni si cereale, pot fi plantate in oricare din primul sau al doilea trimestru. LUNA PLINA - CE SA FACEM IN GRADINA

Este momentul ideal in care putem recolta seminte, bulbi sau tuberculi. Luna plina este benefica pentru plante,care absorb mai bine apa,ceea ce duce la cresterea puterii de germinatie si dezvoltate. Daca vrem sa respectam calendarul biodinamic,este recomandat sa semanam cu 2 zile inainte de luna plina. In periodele cand pe cer avem LUNA PLINA SAU LUNA NOUA nu se recomanda executarea de lucrari agricole. Luna plina tine, cam 3 zile (nopti), dar in general putem face urmatoarele activitati facem insamantari cu 48 h inainte de Luna plina aplicam ingrasaminte lichide cu 48h inainte de Luna plina aplicam solutii preparate pentru controlul fungilor ( coada calului,urzica ) aplicam solutii preparate pentru controlul insectelor ( ceai de ardei iute,usturoi) facem tratamente impotriva parazitilor interni la animalele de curte cu 48h inainte de Luna Plina (ex.usturoi si otet de mere pe stomacul gol) LUNA IN DESCRESTERE Apoi,atunci cand trecem de la luna plina la luna noua si discul lunar se micsoreaza din nou, vorbim de luna in descrestere. Luna in descrestere, este perioada cuprinsa intre Luna Plina si Luna noua. Este perioada in care nivelul apei scade,iar lumina descreste. INTRE LUNA PLINA SI LUNA NOUA pregatim solului, cu efecte favorabile in dezvoltarea radacinilor plantelor.

facem insamantari - este o perioada

buna , semanam salata,spanacul sau ceapa.

profitam de luna in descrestere pentru a recolta.Legumele si fructele recoltate in aceasta perioada se conserva mai bine si pe timp mai indelungat. inglobam in sol compostul, mranita sau solutiile pentru ameliorare (ex.var, nisip este o perioada buna sa transplantam rasaduri, cultivam flori in jardiniere sau vase, plantam arbori si arbusti. recoltam radacinoase si cartofi tundem florile si copacii.Este bine ca taierea de formare a pomilor sa fie facuta intro zi din aceasta perioada cand luna este intr-o constelatie cu semn de foc ( leu, sagetator, berbec ). obtinem si plantam butasii ULTIMUL PATRAR. In intervalul ultimului patrar, Luna are influenta mai mult asupra partilor din sol ale plantelor, adica radacinile. Este momentul ideal sa plantezi arbori si rasaduri, cu conditia ca acestea sa fi fost extrase in primul patrar. Poti taia crengile uscate ale arborilor. Este o perioada in care iarba se dezvolta foarte mult. Atunci cand lumina Lunii scade, plantele isi pierd vigoarea. Sunt mai fragile si nu se conserva la fel de bine ca in primul patrar. In schimb, in aceasta perioada parfumul lor este mai intens. Aceste treburi, sunt recomandate a fi facute in prima saptamana, In a doua saptamana nu se recolteaza ,nu se insamanteaza, ci ne putem ocupa de buruieni. Perioada Lucrari Prima saptamana - plantarea legumelor de tip frunza: broccoli, varza, salata, spanac, telina, conopida - plantarea legumelor care fac seminte in interiorul fructelor: fasole, mazare, rosii; - recoltarea de legume; - transplantarea - plantarea legumelor de tip radacina: cartofi, morcovi, sfecla, ceapa; - taierea crengilor - nu se insemanteaza, nu se recolteaza si nici nu se taie crengile; - culegerea buruienilor si alte lucrari adiacente in gradina

Luna noua - Luna plina - cresterea luminii - nivelul apei se ridica

A doua saptamana

Luna plina Luna noua - descresterea luminii - nivelul apei scade

Prima saptamana

A doua saptamana

Reputata experta in agrobiologie, Maria Thun din Germania, a elaborat un calendar bazat pe influenta pozitiilor zilnice ale constelatiilor, care se refera la perioadele optime de insamantari, plantari, recoltari si de depozitare a produselor agricole, tinand seama de peisajul in care se afla gospodaria biodinamica, de fenomenele cosmice, de ritmurile corpurilor ce-resti (Soarele, Luna, stelele fixe) care influenteaza hotarator conditiile de crestere a plantelor si animalelor. Si, in aceeasi masura, si viata oamenilor.

Cateva simboluri prin care putem urmarim zilnic horoscopul: etc. LUNA IN URCARE - LUNA IN COBORARE Atentie,sa nu confundam luna in crestere cu luna in urcare. Sunt doua fenomene distincte,pentru ca luna poate fi in acelas timp in crestere si in coborare.Deci trebuie sa tinem cont de datele lunii in urcare si in coborire daca vrem sa ne armonizam cu astrele. Deci ,ce este luna in urcare? De-a lungul noptilor,putem constata ca pozitia lunii variaza in raport cu orizontul.Pe parcursul celor aproape 28 zile ale ciclului lunar,ea pare mai intii "sa urce"timp de 14 zile si apoi sa "coboare".Vorbim asadar de luna in urcare cand aceasta este situata deasupra orbitei soarelui si de luna in coborare atunci cand se afla sub ea. Daca ne luam un reper fix,ca de pilda un copac,o biserica sau un stalp,a carui situare o putem retine si privim luna timp de doua seri ,putem sa ne dam seama de cum isi schimba luna pozitia in functie de reper.mai sus sau mai jos. Ce sa facem cand e luna in urcare? Cind luna e in urcare,seva plantelor urca spre ramuri,favorabil deci,pentru tot cea ce se petrece deasupra nivelului solului: altoiri si insamantari. Toate legumele cu frunze:salata,spanacul,varza,chiar si gazonul au in acest moment o crestere stimulata. Profitati pentru a semana sfecla, andivele,castravetii si dovleceii si pentru a culege fructele. Se spune ca,daca le recoltam cand luna este in urcare,sunt mai zemoase si raman prospe mai mult timp. Ce sa facem cand e luna in coborare? Invers,seva plantelor se intoarce catre radacini,propice pentru ceea ce se petrece sub pamant. Ne vom ocupa de plantari ,rasadiri,taieri. Daca vom pune butasi in pamant se vor prinde mai bine. Este momentul potrivit pentru a recolta radacinoasele precum :morcovii, cartofii, ridichii... Un fruct de tomate (rosie) - simbolizeaza lucrarile executate la plantele care au fructe O foarfeca - simbolizeaza lucrarile executate la gazon, pomi si arbusti, producerea O radacina de morcov - simbolizeaza lucrarile executate la radacinoase, bulboase; Un ghiveci - simbolizeaza transplantarile de plante; O floare galbena - simbolizeaza lucrarile executate florilor, plantelor cu seminte (floarea O frunza verde (varza)- simbolizeaza lucrari executate frunzoaselor, plantelor de interior, (cereale, ardei, tomate); compostului;

soarelui) , plantelor aromatice;

Taierea pomilor fructiferi

Dupa plantare, in functie de forma pe care dorim s-o obtinem la coroana, facem taierile pentru formarea acesteia. De regula, formarea unei coroane se obtine in primii 3-4 ani de la plantare, prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor prin : taieri propriu-zise, scurtari, suprimari de ramuri dar si aplecarea sau arcuirea acestora etc. Dupa ce s-a format coroana, ea trebuie mentinuta prin taieri de intretinere si fructificare. Experienta a stabilit ca nu toate anotimpurile sunt propice taierilor. Functie de parametrii climatici specifici fiecarui anotimp, dar si de faza de dezvoltare vegetala a plantelor, intr-un moment dat, putem vorbi de taierile de iarna (in uscat) si de taierile de vara (in verde). Agrisul si coacazul pot fi taiati inca din ianuarie sau februarie. Chiar daca vor urma geruri serioase, acestea nu le vor provoca daune mari. Murul este sensibil la ger si nu i se vor aplica taieri mai devreme de inceputul lunii aprilie. Tot la inceputul lui aprilie se pot scurta nuielele purtatoare de rod ale zmeurului care au crescut prea mult. In cazul pomilor fructiferi, taierile in uscat trebuie sa inceapa atunci cand nu mai sunt asteptate geruri mari. Inceputul lunii martie poate fi favorabil inceperii lucrarilor de taiere in uscat, in livezile de pomi. Executate mai devreme, taierile pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot urma. Sensibilitate sporita la ger au urmatoarele specii: piersic, cais, par, prun. Marul este si el sensibil la ger. Taierile anuale Aceste taieri le facem pentru reducerea incarcaturii excesive cu muguri a pomilor fructiferi, pentru a se stabili marimea ramurilor, alungirea si intrepatrunderea lor. In coroanele dese, in care nu patrunde destula lumina, bolile si daunatorii se vor dezvolta mult mai repede iar stropirile se fac mai greu si de regula, solutia cu care se stropeste, nu poate fi aplicata pe toate ramurile.

Prin taierile de intretinere urmarim echilibrarea vegetatiei intre baza si varf. Este important sa retinem ca taierile sunt masuri de stimulare si nu de limitare a cresterii indiferent ct de drastic am tia. Cu ct vom taia mai mult cu att creterea va fi mai vigoroas. Tierile se efectueaz la temperaturi de peste peste -5 C De regula la toaletarea anuala vom urmari sa: eliminm ramurile uscate, rupte sau rnite ndeprtm ramurile afectate de boli ( cnd taiem ramuri taietura o vom face cat mai aproape de inelul acestora( baza ramurii) fara sa ranim scoarta indepartam ramurile care se ating sau se intercaleaza. indepartam ramurile care se indreapta spre interiorul coroanei intotdeauna taiem la o ramificatie inlocuind lastarii batrani cu lastari tineri. in cazul in care nu avem ramificatie (in general la taierile de formare) se taie oblic, deasupra unui mugure orientat spre exterior, fr a-l rni, dar nici prea departe de el: ranile produse in timpul taierilor cu diametrul mai mare de 2 cm se acopera cu solutie speciala de obicei pe baz de cear pentru prevenirea infeciilor i stimularea vindecarii. Dupa o taiere severa s-ar putea sa avem in primul an o recolta slaba sau chiar de loc care insa va compensa cu recolta din anul urmator. Taierile de fructificare Mentinerea pomilor, timp indelungat, intr-un echilibru fiziologic necesita efectuarea taierilor de fructificare. La pomii fructiferi aflati in plina rodire se urmareste normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul acestor pomi. Taierile elementelor de rod au drept scop dimensionarea convenabila a acestora, formarea de noi elemente de rod, repartizarea uniforma pe ramurile de schelet (pastrarea unui raport de 2 :1 sau de 3 :1) intre elementele de rod florifere si cele neflorifere Taierile elementelor vegetative au ca scop ramificarea acestora si formarea de noi productii florifere. In cazul pomaceelor, pintenii si tepusele nu se taie niciodata, ci se raresc eventual la o distanta de 10-15 cm. Smicelele se taie la 2-3 muguri bine dezvoltati numai cand acestea depasesc 20-25 cm lungime.Acest lucru nu este valabil si in cazul nuieluselor. Mladitele nu se taie niciodata. In cazul gutuiului, ramurile vegetative de 1 an se scurteaza doar cand sunt foarte slabe, iar maciuliile se raresc. In cazul drupaceelor taierile de fructificare se fac mult mai restrans. La cires si visin ramurile buchet nu se taie, ramura mijlocie se scurteaza pentru a stimula formarea de noi formatiuni de rod. Ramurile pleata necesita o taiere mica, la varf. La prun si la cais ramurile buchet si ramurile mijlocii neramificate si ramificate nu se taie, doar cand sunt batrane se scurteaza deasupra primei ramificatii. La piersic aceste taieri de fructificare se fac in fiecare an. La aceasta specie nu se taie buchetele de mai ; ramura mixta se scurteaza la 6-8-10 muguri (1-3 vegetativi la baza, 4-5 floriferi) intotdeauna ultimul mugure va ramane vegetativ pentru a se asigura o buna circulatie a sevei.

Taierile elementelor vegetative se fac asemanator la toate speciile cu exceptia piersicului. Se taie ramurile vegetative la 2-3 muguri, cand are diametrul de 2,5 cm ; se taie la 4-5 muguri cand are diametrul de 4-5 cm ; se taie la 6-7 muguri cand are diametrul mai mare de 6 cm. Ramurile vegetative la piersic se scurteaza la 2 muguri bine dezvoltati, aceasta operatiune avand drept scop stimularea formarii de noi elemente de rod. O data cu trecerea timpului, pomii fructiferi au cresteri vegetative slabe precum si productii scazute. Pentru cresterea duratei de viata si a potentialului productiv se aplica la acesti pomi taierile de intinerire. Taierile de intinerire Dau rezultate bune atunci cand coroana pomilor se reduce considerabil iar semischeletul se intinereste in majoritate. Se recomanda ca taierea pomilor fructiferi sa se efectueze in perioada de repaus. Taierile se pot face si primavara tarziu dar doar atunci cand pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sanatosi de cei atinsi de ger. Toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa).

Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie mai groasa de 8-10 cm. 3) pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune. Urmeaza sa discutam despre taierile in verde

E timpul plantarii arahidelor


Anul 2012 a fost anul in care am incercat sa cultiv pentru prima data arahide alune de pamant (arachis hypogaea).

Alunele de pamant prefera un sol nisipo-lutos, afanat care sa permita patrunderea ginoforilor la aprox.10 cm adancime si dezvoltarea fructelor. Cel mai favorabil pH este de 6,5-7,5. Arahidele se poate cultiva dupa oricare alta cultura mai putin leguminoasele din a caror familie fac parte (mazare, fasole, linte, naut, lupin, bob, soia etc.) Fiind primul an nu am folosit nici un fel de fertilizatori( totusi trebuie sa va spun ca stratul de arahide a fost fertilizat in toamna cu gunoi de grajd si compost(3/4 kg./m 2). Perioada optima de semanat este cuprinsa intre 25 aprilie 5 mai, cand la adancimea de semanat temperatura este de minim 12oC si vremea este in incalzire.

Densitatea optima este de10 12 plante/m2, in functie de soi talia plantelor. Desi se recomanda ca inainte de semanat semintele sa fie tratate cu insectofungicide eu le-am tinut timp de48 de ore intr-o infuzie de ceai de coada calului, urzica si musetel in parti egale ( adica un plicdin fiecare la 1 l de apa.) si nu am avut probleme cu nici un fel de boala. Semintele le-am luat de la Real( adica 2 pungi de arahide neprajite pe care le-am curatat si tinut in ceai inainte de plantare)

Am semanat arahidele in randuri la ap[roximativ 40 cm. intre randuri, si 15- 16cm. intre plante pe rand, la adancimea de 5 6 cm. Alunele de pamant au rasarit dupa aproximativ 10 12 zile, la temperatura diurna de 2526 grade si 13-14 grade temperatura nocturna fiind udate la doua zile( nu a plouat nici o zi de la plantare pana la rasarire). In primele 45 50 de zile plantele sunt sensibile la imburuienare intrucat au un ritm de crestere redus si este necesar sa plivim sau sa dam 2 3 prasile. Odata cu ultima prasila se realizeaza si bilonarea. Aceasta este necesara, pentru ca ginoforii sa patrunda cu usurinta si sa dezvolte pastaile. Inaltimea biloanelor trebuie sa fie de 20 25 cm inaltime..

Recoltarea se realizeaza cand fructele au ajuns la maturitatea deplina, acest lucru se constata prin ridicarea de probe, obligatoriu inainte de caderea brumelor.Recoltarea se realizeaza prin scoaterea din pamant a fructelor, folosind sapa sau daca pamantul este afanat prin smulgere. Plantele recoltate se intind pentru uscare in locuri aerisite. Dupa uscare pastaile se separa de pe tufe. De pe o suprafata de aproximativ 6 m 2 am obtinut 1kg si 300g. de alune de pamant.

Publicat de Vasile Rosciuc la 4/28/2013 06:08:00 PM 2 comentarii:

Plantele si zodiile

In drumul ei, parcurs in jurul Pamantului, Luna trece succesiv prin fata celor doisprezece constelatii ale zodiacului, (divizare a cerului cu originea in antichitate). Din studiile facute de catre specialistii in biodinamica a rezultat faptul ca semnele zodiacale au rolul de amplificator sau atenuator a influentei astrului noptii asupra plantelor. Din punct de vedere traditional si simbolic, zodiile sunt clasificate in functie de patru elemente (aer, pamant, apa, foc) carora le corespund anumite parti aleplantelor.. Specialistii si practicantii agriculturii biodinamice care sustin ca luna are o influenta directa asupra plantelor se bazeaza pe teoria siderala a Mariei Thun , care incepand cu anii 1952 a realizat o serie de experimente in urma carora a ajuns la concluzia ca pozitia lunii in zodiac este importanta pentru dezvoltarea plantelor. Ea a impartit plantele in patru categorii care sunt corelate la elementele clasice:

Radacini pamant Frunze apa Flori aer (lumina) Fructe si seminte foc (caldura) Constelatiile zodiacului sunt la randul lor impartite in patru triunghiuri, fiecare dintre acestea corespunzand unui element dintre cele patru si deci uneia dintre categoriile de plante. Aceste triunghiuri devin importante pentru plante daca, insamantarea, plantarea sau recoltarea pentru fiecare tip de planta se face in momentul in care luna se afla in constelatiile corespunzatoare: Pozitia lunii Berbec, Leu, Sagetator Gemeni, Balanta, Varsator Rac, Scorpion, Pesti Taur, Feciora, Capricorn Element Foc Aer Apa Pamant Plante Fructe, Seminte Flori Frunze Radacini

Ca sa aplicam calendarul lunar trebuie sa stim din ce familie face parte fiecare planta din gradina noastra. PLANTELE DE PAMANT - corespund radacinilor si scoartei. (Plantele-radacini: andiva, ceapa, cartoful, morcovul, napii, pastarnacul, ridichile, sfecla,telina, usturoiul) - Zodiile favorabile pentru plantele de pamant sunt TAURUL, FECIOARA SI CAPRICORNUL ZIUA RADACINILOR. In aceasta perioada influenta astrului selenar este benefica pentru radacinile plantelor. Ce trebuie sa facem: Ne ocupam de semanat, plantat, ingrijit, si recoltat legumele de tip radacina in intervalul ultimului patrar; Afanam solul pentru o dezvoltare optima a plantelor; Solul uscat il lucram pe timp de seara. PLANTELE DE APA- se raporteaza la frunze si tulpini. (Plantele-frunze: anghinare, plante aromatice, praz, revent,salata, spanac, sparanghel, telina, varza, ), Zodiile favorabileplantelor de apa sunt RAC, SCORPION SI PESTI ZIUA FRUNZELOR. Apa actioneaza in mod direct asupra frunzelor plantelor. Aceste zile sunt favorabile in special zarzavaturilor, gazonului, arbustilor si plantelor decorative. Iata ce trebuie sa facem: Ne ocupam de semanat si intretinut zarzavaturile; Le recoltam in ultimul patrar; Tundem gardul viu in primul patrar; Tundem peluza.

PLANTELE DE AER- sunt asociate florilor. (Plantele-flori: toate florile ornamentale, aromatice precum si cele care contribuie la producerea mierii)- Zodiile favorabile plantelor de aer sunt VARSATOR, GEMENI SI BALANTA, ZIUA FLORILOR. Semnul de aer aduce lumina precum si un mediu favorabil pentru a pune in evidenta frumusetea si parfumul florilor precum si al legumelor cu floare. Ce ar trebui sa facem: Plantam flori, in special in perioada ultimului patrar, pentru a obtine o productie mai buna; Afanam solul in vederea asimilarii mai bune a fosforului si potasiului; Recoltam plantele aromatice pentru uleiuri, PLANTELE DE FOC- sunt asociate fructelor si semintelor (arborii fructiferi, arbustii cu fructe mici,ardei,castravete,capsuni, dovlecel, fasole, fragi, mazare, mazariche,patlagele). zodiile favorbile plantelor de foc sunt BERBECULUI, LEULUI SI SAGETATORULUI ZIUA FRUCTELOR. Focul ofera caldura necesara dezvoltarii si producerii semintelor. Prin urmare, aceste zile sunt favorabile arborilor fructiferi precum si semintelor. Iata ce trebuie sa facem: Recoltam fructe si legume-fructe in primul patrar; Plantam arborii fructiferi in ultimul patrar; Afanam superficial solul. Dupa cum se observa, exista o ordine care se repeta. Atunci cand Luna se afla intr-una din aceste constelatii ,ordinea este, firesc, cea cu care ne-am obisnuit, sta in jur de 2-3 zile. In aceste zile ea isi pune amprenta pe ceea ce facem noi in gradina. De exemple, cand luna trece prin Varsator, constelatia este de aer, atunci, ne ocupam de flori. Cand Luna trece prin Capricorn, constelatia este de pamant, atunci, ne ocupam de radacinoase. Cand Luna trece prin Pesti, constelatia este de apa, atunci, ne ocupam de plantele de la care consumam frunzele.

Pe langa pozitia lunii, M. Thun sustine ca mai trebuie adaguate calitatea solului, a compostului, adancimea brazdei si sistemul de udare pentru ca rezultatele sa fie eficiente. Anual apare un calendar al lucrarilor in gradina elaborat de aceasta. Calendarul il puteti gasi aici Diversi cercetatori care au realizat experimente la randul lor pentru a verifica teoria siderala a M. Thun au mentionat o serie de probleme care se regasesc in experimentele ei: imposibilitatea de a repeta experimentele; masurarea unui singur parametru; neraportarea datei exacte si a timpului cand s-a realizat insamantarea; influente subiective; neinformarea tuturor participantilor care sunt randurile experimentale etc. Rezultatele obtinute de ei nu au confirmat teoria acesteia, ba unele chiar au infirmat-o, experimentele care apar in calendarul sau anual, fiind considerate prea sumare si deci fara importanta stiintifica. Alti cercetatori au realizat deasemenea experimente pentru a vedea daca exista sau nu o influenta lunara asupra plantelor si au constat ca in faza de luna plina apare un efect pozitiv in ceea ce priveste germinarea. Insa experimentele de acest tip sunt putine la numar si inca nu se poate afirma cu tarie existenta unui efect sigur. Prin urmare ramane la latitudinea fiecaruia sa decida daca face gradinarit in functie de ciclul lunar sau urmeaza ghidul propriului sau simt. Fii prevazator Calendarul lunar este util pentru ca iti arata diferitele faze ale astrului precum si ce parti ale plantelor trebuie sa ingrijesti. In functie de ce anume vrei sa recoltezi de la o planta, trebuie sa semeni, sa plantezi si sa intervii pe parcurs, in functie de informatiile reportate in calendar. Dar nu trebuie sa uiti un lucru esential: tine cont si de calitatea solului sau de conditiile climaterice. Un sol prea sec ori prea lipicios nu va fi roditor pe vreme rece sau ploioasa. De asemena, este important sa tii cont de zilele specifice fiecarei portiuni ale plantelor. In plus, Luna are influenta si asupra felului in care te ocupi de gradina. Nu te nelinisti insa. Plantele stiu sa recupereze o intarziere daca in cazul in care celelalte conditii de mediu le sunt favorabile. Pentru a avea parte de cat mai multe satisfactii, noteaza-ti toate activitatile din gradina pe o agenda: data semanaturilor, plantarii, infloririi, recoltei, accidentelor climatice ori semne precum venirea randunicilor sau aparitia fluturilor. Nu uita sa indici si temperatura (de preferat ar fi sa respecti ora la care o iei) ori de cate ori lucrezi in gradina. Astfel, o experienta solida te va ajuta sa intelegi mai bine natura.

FAZELE LUNII SI INFLUENTA ASUPRA VIETII OAMENILOR? Studiile in acest sens sunt nenumarate si nu au ajuns inca la concluzii certe, dar iata doar cateva detalii care vorbesc de la sine despre influenta Lunii asupra noastra. Ciclul lunar dureaza 28-29 zile si trece prin 4 faze distincte: luna noua, primul patrar (luna in crestere), luna plina, ultimul patrar (luna in descrestere) FAZELE LUNII: Intre Luna Noua si Luna Plina - faza Lunii este in crestere. Intre Luna Plina si Luna Noua - faza Lunii este in descrestere. Luna Noua este caracterizata de conjunctia dintre Soare si Luna, Luna trecand printre Pamant si Soare. Este momentul noilor inceputuri, al starturilor importante, al noilor proiecte si initiative. Este bine ca orice actiune ce necesita evolutie sau crestere sa inceapa la luna noua: o afacere, o casa, insamantari etc. Luna Plina este opozitia Soarelui cu Luna pe cercul zodiacal, Pamantul fiind interpus intre cele doua corpuri ceresti. Este momentul apogeului, al implinirii si succesului, al finalizarilor si culegerii roadelor. Daca vreti sa scapati de anumite obiceiuri, folositi faza de luna in descrestere: lasat de fumat, slabire, curatenie, uitare, despartire etc. Daca vreti sa faceti anumite lucruri sa sporeasca - agricultura, afaceri, ingrasare - folositi faza de luna in crestere. Calendarele bisericesti contin si fazele lunii. Urmariti zilele cu Luna Plina, Luna Noua, primul patrat si ultimul patrar din calendarul crestin ortodox. Vorba ca "Soarele si Luna nu se intalnesc niciodata" este falsa. Sunt zile cand Soarele si Luna rasar in acelasi timp. De exemplu in zilele cu Luna Noua, Soarele si Luna rasar in acelasi timp si apun aproximativ concomitent - la cateva minute diferenta - iar in zilele cu Luna Plina, Luna apune exact la rasaritul Soarelui. Daca forma lunii este de secera (in forma literei C) - luna este in descrestere, iar cand este in forma convexa (in forma literei D) - luna este in crestere? Litera descrie exact invers faza lunii -D - in Crestere, C - in Descrestere.

Luna nu traverseaza bolta cereasca neaparat noaptea. Exista nopti fara Luna, pentru ca Luna a traversat cerul in timpul zilei. Asa se explica faptul ca in unele zile senine Luna poate fi vazuta pe cer si in timpul zilei. Eclipsele de luna se realizeaza numai la luna plina, mai precis la opozitia Luna-Soare. Eclipsele de soare se realizeaza numai la luna noua, mai precis la conjunctia Luna-Soare. Singura luna in care nu a fost luna plina de-a lungul istoriei a fost februarie 1865. Urmatoarea va fi februarie 2018. (Intotdeauna numai in luna februarie, din cauza faptului ca este o luna mai scurta). Dar pot exista luni pe parcursul carora Luna Plina sau Luna Noua au loc de doua ori. Luna traverseaza o zodie in doua zile si jumatate si tot cercul zodiacal in 28-29 zile. La Luna Plina, au fost inregistrate cutremure de magnitudine mare. In Romania, cutremurul din 4 martie 1977 (7,2 Richter) si cel din 27 octombrie 2004 (6 Richter) s-au produsla Luna Plina, iar cel din Oceanul Indian, din 26 decembrie 2004 (9 grade pe scara Richter) s-a produs tot la Luna Plina. Dar acest fapt nu a fost inca probat stiintific, fiind considerat inca o... coincidenta. Ciclul complet al lunii (in jurul pamantului) este de 29,5 de zile, ceea ce corespunde pasului bioritmului emotional si perioadei de ovulatie la femei (ciclul menstrual este de 28-29 de zile). Cei mai multi copii sunt conceputi in perioadele de luna in crestere, deci fertilitatea femeilor este mai mare intre Luna Noua si Luna Plina. Exista chiar si o preponderenta de nasteri de copii baieti in perioadele cu luna in crestere. Uneori faza de Luna Plina poate avea loc de doua ori in aceeasi luna. Se spune ca, in acest caz, vremea se va inrautati major in luna urmatoare. Daca va tundeti parul sau unghiile in perioadele in care luna este in crestere (intre luna noua si luna plina) va asigurati o crestere si o regenerare naturala foarte buna a acestora. Daca plantati copaci sau alte plante la Luna Noua sau cand luna este in crestere (intre luna noua si luna plina), planta se va prinde si se va dezvolta mult mai sanatos . Acelasi lucru este valabil in cazul in care recoltati frunze si parti din plante pe care le transplantati sau le puneti la prins in alte recpiente. Nu mutati plantele de casa in ghivece sau pamant nou in perioadele cu luna in descrestere! De acelasi lucru trebuie sa tineti cont daca va ocupati de agricultura: nu semanati cand luna este in descrestere! Daca incepeti o cura de slabire, cea mai propice perioada este atunci cand luna este in descrestere (intre luna plina si luna noua). Nu incepeti si nu tineti cura de slabire cand luna este in crestere, nu veti avea rezultate notabile, ci dimpotriva, organismul va avea nevoie de mai multa mancare ca de obicei, senzatia de foame crescand. Riscurile unei operatii chirurgicale cresc in perioadele de luna in descrestere, organismul neprimind un aport energetic eficient. Faza de Lupa Plina mareste hemoragiile, de aceea ar trebui evitate aceste zile pentru operatii chirugicale. Fluxul si refluxul sunt in legatura directa cu fazele si mersul Lunii. Forta gravitationala a Lunii mult mai redusa decat cea a Pamanatului, are efect nu numai asupra apelor din ocean, ci si

asupra oricaror obiecte de pe Pamant. Cele mai puternice maree au loc la Luna Plina si Luna Noua, cand Soarele, Luna si Pamantul se afla pe aceeasi linie. Fluxul si refluxul au loc o data sau de doua ori pe zi. Pastele este calculat in functie de fazele Lunii? Astfel Pastele cade intotdeauna in prima duminica de dupa prima Luna Plina de dupa echinoctiul de primavara. Anul Nou chinezesc este calculat si el in functie de fazele lunii, astfel: anul chinezesc incepe la a doua luna noua de dupa solstitiul de iarna, undeva intre 21 ianuarie si 20 februarie. In calendarul islamic, Luna musulmana incepe la fiecare Luna Noua