Combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor n

agricultura ecologic categorii

Combaterea buruienilor n sistemul de agricultur ecologic. Buruienile reprezint

plante pe care nu le dorim n culturile agricole i pot constitui o problem
serioas n cadrul sistemului de agricultur ecologic, deorece combatarea
chimic este interzis. Ele pot produce pagube, att cantitative ct i calitative
asupra recoltelor, concurnd plantele de cultur pentru ap, elemente nutritive
sau lumin. Totodat, buruienile sunt cele care pot fi gazde pentru diverii ageni
patogeni sau pentru duntorii prezeni n culturi, iar unele pot fi chiar toxice
(zrna).

Controlul buruienilor n sistemul de agricultur ecologic se realizeaz printr-o

serie de msuri care integreaz att msuri preventive, ct i msuri curative i
biologice.

Msurile preventive au drept scop impiedicarea apariiei i rspndirii buruienilor.

Din cadrul acestor msuri pot fi enumerate:

Carantina fitosanitar se refer la unele norme i convenii internaionale care

prevd controlul tuturor transporturilor de produse agricole i interzicerea
exportului, importului sau a tranzitului acelor loturi care conin anumite specii
duntoare (semine de buruieni, germeni patogeni, oule i larvele sau adulii
unor insecte), socotite drept periculoase. Reglementrile sunt mbuntite
periodic, de regul prin lrgirea listei (Toncea I. Stoianov R, 2002).

Asolamentul i rotaia culturilor. Unele specii de buruieni, specifice unor culturi,

pot fi combtute prin rotaie, ceea ce conduce la apariia dezvoltrii unor buruieni
problem ntr-un numr mai mic i se evit astfel nmulirea lor exagerat, aa
cum se ntmpl n cazul monoculturii sau a culturii repetate.

Aplicarea de ngrminte i amendamente pot contribui, de asemenea, la

micorarea numrului de buruieni. Astfel, exist specii de buruieni care se
dezvolt la o reacie a solului acid (coada calului, piciorul cocoului, mcriul
mrunt), iar altele la o reacie acid (pelinia, ppdia, cicoarea, zmoia). De
asemenea, gunoiul de grajd aplicat direct culturii, conine un numr mare de
semine de bururieni ce i-au pstrat capacitatea de germinaie, deci se poate
mburuiena i mai mult cultura. n aceste condiii, se recomand aplicarea de

amendamente care pot corecta reacia solului i ngrmnt organic bine

fermentat sau compost.

Lucrrile solului pot de asemenea influena gradul de mburuienare. Prin

efectuarea de arturi adnci se creaz condiii propice de epuizare a rdcinilor
sau seminelor de buruieni deoarece acestea sunt lipsite de oxigen i mor.
Efectuarea de lucrri dup arat i pn n momentul semnatului poate contribui
la reducerea numrului de buruieni. Acestea se combat mai uor dac sunt n
primele faze de vegetaie i nu ajung la maturitate s fructifice sau s dezvolte
organe de nmulire vegetative.

Material biologic certificat i condiionat. Pentru semnat i plantat este necesar

ca se utilizeze material biologic certificat. Acesta reprezint o garanie a puritii
biologice i a faptului c materialul este condiionat, adic nu prezint n
componena sa semine de buruieni care pot deveni surse de mburuienare a
culturii.

Semnatul n epoca optim. Orice abatare de la epoca optim de semnat poate

duce la obinerea unor densiti nesatisfctoare a culturilor, la un rsrit
neuniform, cu goluri, care poate favoriza apariia buruienilor. Un covor vegetal
bine ncheiat, cu plante viguroase i bine dezvoltate care pot lupta cu buruienile
pentru factorii de vegetaie, poate duce la nbuirea buruienilor, i la micorarea
numrului acestora.

Distrugerea focarelor de buruieni de pe terenurile necultivate. Aceast metod

este foarte important deoarece terenurile necultivate pot fi surse de rspndire
i de apariie a buruienilor. Marginile de lanuri, de drumuri, taluzurile, canalele de
irigaii, zonele limitrofe perdelor de protecie sau a pdurilor pot constitui surse
reale de mburuienare. Acestea sunt totodat i locuri pentru a fi asigurat
biodiversitatea i areale pentru speciile de faun util. De aceea, conform
cerinelor agriculturii ecologice, pentru combatere trebuie s se in cont i de
aceste aspecte, i se recomand a fi distruse doar speciile de buruieni problem.

Curirea mainilor agricole nainte de schimbarea parcelei. Acest lucru se

impune pentru a nu impurifica smna destinat semnatului cu semine de
buruieni, precum i evitarea transportului acestora de la o parcel la alta.

Msuri curative. Prin aceste metode sunt inute sub control buruienile deja
aprute n cultur. Din cadrul acestor msuri se pot distinge urmtorele:

Metode fizico-mecanice

Metode biotehnice

Metode biologice

Metode genetice

Metode biochimice

Metode biodinamice

Metode fizico-chimice

Din cadrul acestor msuri se remarc combaterea manual, mecanic, termic i

prin inundare a buruienilor.
Una dintre msurile utilizate n mod frecvent n tehnologiile de cultur ale
plantelor medicinale i aromatice o constituie plivitul manual. Acesta presupune
ndeprtarea buruienilor prin smulgere din cultur, cu rdcin pentru a fi evitat
prinderea la loc a acestora.

Plivitul cu oticul sau spliga reprezint o lucrare ce se poate folosi mai ales la
culturi semnate n rnduri dese i la care plivitul manual nu mai este posibil.
Buruienile sunt tiate la 1-3 cm de la nivelul solului, i ndeprtate, fiind evitate
pe ct posibil rnirea sau clcarea plantelor.

Pritul cu sapa (manual) reprezint o lucrare frecvent ntlnit n culturile de

plante medicinale i aromatice. Aceasta se execut cu ajutorul unei sape, care

taie i distruge buruienile, dar mai contribuie i la afnarea solului, la distrugerea

crustei, la mbuntirea condiiilor de aerare, temperatur i umiditate de la
nivelul solului. De obicei, numrul prailelor poate fi de 1-3, dar se poate face ori
de cte ori este necesar, n funcie de specia de plant sau de condiiile
climatice.

Cositul este, de asemenea, o lucrare prin care sunt ndeprtate buruienile nainte
de a forma semine, cu ajutorul unei coase. Se recomand a se efectua pentru
combaterea buruienilor de la marginea lanurilor, a drumurilor, de pe pajiti, sau
n golurile din culturi.

Plivitul mecanic se execut de obicei cu o grap cu coli reglabili sau cu sapa

rotativ, cnd plantele i-au format sistemul radicular, solul este reavn, iar
buruienile sunt rsrite.

Pritul mecanic se poate face cu un cultivator sau cu o pritoare cu traciune

animal, care acioneaz ntre rndurile de plante. Lucrarea se poate executa de
2-3 ori pe rnd, n funcie de gradul de mburuienare, de condiiile pedoclimatice.
Combaterea termic este utilizat de ctre agricultori pe suprafee mici i se
bazeaz pe folosirea flcrii dat de un arztor al unei butelii de aragaz.
Buruienile care au rsrit, sau cele n curs de apariie, sunt distruse din stratul
superficial de sol. Acesta practic este total diferit de arderea miritii care este
interzis conform principiilor agriculturii ecologice.

Metode biotehnice

Mulcirea solului. Datorit proprietilor buruienilor de a rmne inactive la

absena luminii, una dintre metodele utilizate pentru combaterea buruienilor este
mulcirea solului. Aceast practic folosete: paie, resturi vegetale, frunze,
rumegu, compost, pentru a acoperi solul. Uneori se mai utilizeaz i mulcirea cu
folie de plastic, de culoare nchis. Fr lumin buruienile dispar, i totodat este
conservat mai bine apa n sol i sunt protejate activitatea microorganismelor.

Pregtirea terenului pe ntuneric sau cu utilaje acoperite

Unii cercettori recomand ca pregtirea terenului pentru semnat s se fac

noaptea, pentru c unele semine de buruieni sunt inhibate de absena luminii i

nu mai germineaz. Se mai recomand de asemenea, acoperirea utilajelor de

arat i de pregtire a patului germinativ cu prelate de culoare nchis, astfel nct
buruienile s nu ia contact cu lumina.

Metoda provocaiei (forarea germinaiei seminelor)

Aceast metod, recomandat de literatura de specialitate, se refer la faptul c,

seminele de buruieni sunt stimulate s germineze i s rsr i apoi sunt
distruse cu o lucrare superficial cu grapa cu discuri, apoi ncorporate sub
artur. Acesta se execut n afara perioadei de vegetaie a culturilor i mai este
cunoscut sub numele de dezmiritit.

Metoda epuizrii

Principiul acestei metode const n distrugerea buruienilor perene, care se

nmulesc prin semine sau organe vegetative i care i reiau vegetaia pe baza
rezervelor de materii organice din sol i prin discuiri repetate sunt epuizate
substaele de rezerv i astfel nu mai poat fi reluat vegetaia.

Metode biologice

Combaterea cu ajutorul insectelor se bazeaz pe utilizarea unor specii de insecte

pentru a distruge buruienile. Acest metod este mai puin utilizat deoarece pot
aprea dezechilibre ecologice.
Combaterea cu ajutorul ciupercilor fitopatogene are la baz proprietatea unor
buruieni de a fi distruse de unii ageni patogeni. Ca de exemplu: combaterea
plmidei (Cirsium arvese) cu ajutorul ruginii Puccinia punctiformis (Slovoski i
col., 1998), precum i combaterea cruciuliei (Senecio vulgaris) cu ajutorul
ciupercii Puccinia lagenophorae (Ionescu, 2001).

Combaterea alelopatic

Conform Dicionarului botanic (C.Vaczy, 1980), alelopatie nseamn influena

reciproc asupra dezvoltrii plantelor care cresc alturi. Deci, prin fenomenul de
alelopatie, plantele interaciuneaz i elibereaz n mediu anumite substane
rezultate ale metabolismului (substane alelopatice), care pot avea aciune

intraspecific sau interspecific. Ca expresie a relaiilor intraspecifice amintim

unele fenomene cu impact asupra produiei i calitii acesteia: autorrirea pn
la dispariia temporar a culturii (ex. Muel), depresiunea continu a recoltei n
cazul monoculturii, care culmineaz cu mult mult discutata oboseal a solului,
cunoscut i sub numele de autotoxiciate sau autopoluare (Toncea I.,
Stoianov R., 2002).

Metode biodinamice
Aceste metode au la baz principiile conceptului de agricultur biodinamic
iniiat n 1924 de ctre Rudolf Steiner. Conform acestor principii apariia noilor
buruieni este inhibat de introducerea n sol a cenuii obinute din arderea
propriilor semine. Se recomand, de asemenea, i alte tehnici practice cum ar fi:
obinerea de cenu prin arderea seminelor i diluarea ei cu nisip sau pmnt
uscat n pri egale i apoi mprtierea pe sol uniform n vetrele de unde au fost
recoltate seminele.

Combaterea bolilor (agenilor patogeni) n sistemul de agricultur ecologic

Ca i pentru combaterea buruienilor, controlul asupra bolilor cuprinde mai multe

metode, ca de exemplu: metode preventive, metode curative i metode
biologice.

Metode preventive

Ca i n cazul combaterii buruienilor, metodele preventive se refer la: carantin

fitosanitar, condiionarea materialului semincer i a celui de plantat, distrugerea
buruienilor problem i, n plus prognoza i avertizarea.

Carantina fitosanitar

Aceste msuri de carantin fitosanitar sunt obligatorii pentru orice tranzacie

comercial cu produse agricole, material semincer sau pentru plantat. De
asemenea, pentru importul i exportul de produse rezultate de la plantele
medicinale i aromatice, este necesar certificatul fitosanitar prin care este atestat
faptul c sunt libere de ageni patogeni.

Condiionarea materialului semincer i a celui de plantat

Aceste msuri se refer la examinarea cu atenie a materialului biologic folosit

pentru infiinarea unei noi culturi i eliminarea celui care prezint diferite
simptome de atac (pete, nglbeniri, necroze, brunificri). Datorit faptului c
agenii patogeni sunt de mrimi microscopice uneori este foarte dificil
depistarea acestora. Acetia se pot observa mai uor la culturile care se pot
nfiina prin rsaduri, aa cum sunt: menta, lavanda, cimbrul de cultur sau
busuiocul.
Distrugerea buruienilor din flora spontan care pot fi gazda unor ageni patogeni
trebuiesc efectuate imediat.

Prognoza i avertizarea

n cazul proteciei plantelor, apar eliberarea de ctre Serviciile de specialitate a

buletinelor de prognoz i avertizare care i ajut pe agricultori s previn sau s
combat apariia diverilor ageni patogeni. Acestea avertizri apar n funcie de
condiiile climatice i se refer la apariia iminent a unor boli n culturile de
plante medicinale i aromatice.
O alt serie de msuri se refer la detalii privind: rotaia culturilor, alegerea
terenului, epoca de executare a arturii imediat dup planta premergtoare,
administrarea de ngrminte, folosirea de material semincer certificat, epoca
de semnat, densitatea optim i recoltarea la timp i n bune condiiuni.

Msuri curative

Ca msuri curative pentru combaterea bolilor la plantele medicinale i aromatice

se recomand: arderea resturilor vegetale infestate cu boli, ndeprtarea prilor
din plant (frunze, flori, fructe), care au fost atacate de diverii ageni patogeni
(rugini, finri, man, putregaiuri), solarizarea pentru dezinfectarea seminelor i
fructelor atacate i const n expunerea lor la soare i apoi loptarea periodic.

Una dintre msurile importante o constituie i combaterea biologic, care are la

baz stropirea plantelor cu diverse preparate obinute din ciuperci i bacterii i
care distrug ciupercile fitopatogene ce produc pagube. Un exemplu n acest sens
l constituie preparatul Triodermin ce conine spori ai ciupercii Trichoderma

lignorum, i este utilizat pentru combaterea unor ciuperci ca: Phytium sp.
(cderea plntuelor), Fusarium sp. (fuzarioza), Rhizoctonia solani (rizoctonioza).

Metode genetice

Aceste metode au n vedere obinerea prin ameliorare genetic a unor specii de

plante care prezint toleran sau o oarecare rezisten la atacul diverilor ageni
patogeni.

Metode biochimice

Conform legislaiei n vigoare n cazul combaterii bolilor sunt admise spre utilizare
urmtoarele:

Produse pe baz de cupru: zeam bordelez, cupru sub form de hidroxid de

cupru, oxiclorur de cupru, sulfat de cupru (tribazic) sau oxid cupros pentru
combaterea manei, fuzariozelor, putregaiurilor.

Produse pe baz de sulf: sulf muiabil sau zeam sulfocalcic pentru combaterea
finrilor.

Silicatul de sodiu este un produs lichid ce se utilizeaz pentru combaterea

putregaiurilor, sclerotiniei i cderii plantuelor.

Extractul de compost se utilizeaz pentru combaterea finrii.

Combaterea duntorilor n sistemul de agricultur ecologic

Ca duntori (organisme animale care atac plantele i produsele vegetale) pot fi

exemplificai urmtorii: acarienii, nematozii, insectele, molutele, psrile i
mamiferele.

Pentru controlul acestor duntori, ca i pentru agenii patogeni, se recomand

msuri preventive, curative i biologice.
n plus, instalarea de plase i garduri pentru a proteja culturile de eventualele
atacuri de iepuri, roztoare sau psri.
n cazul msurilor preventive sunt valabile aceleai metode ca i n cazul
combaterii buruienilor i a bolilor.
Ca msuri curative se poate practica combaterea mecanic prin colectarea i
distrugerea insectelor duntoare, prin folosirea de anuri, plante i brie
capcan, stropiri cu ap rece pentru combaterea afidelor. Condiii generale
pentru utilizarea acestora presupun urmtoarele: capcanele i/sau
distribuitoarele trebuie s previn rspndirea substanelor n mediu i contactul
direct dintre substane i culturi, iar dup utilizare ele se adun i se
ndeprteaz pentru a elimina orice risc de poluare. Produsele admise pentru
confecionarea capcanelor sunt: feromonii, piretroizii naturali, metaldehida i
fosfatul diamonic. De asemenea, mai poate fi aminti efectul repelent al mazrii
pentru unii duntori.
Dintre msurile chimice care se recomand: utilizarea alaunului (piatra acr) sau
a spunului de potasiu pentru combaterea pduchilor de frunze, fina de bazalt
pentru aciunea direct, mecanic asupra ochilor, corpului i traheelor insectelor.

Alte produse utilizate pentru combaterea duntorilor se pot enumera: uleiurile

vegetale (ment, chimen, in), uleiul de parafin sau uleiurile minerale.

Msurile biologice cuprind o serie de metode de combatere bazate pe utilizarea

de insecte prdtoare i microoganisme, precum i unele specii de plante care
pot combate duntorii. De asemenea, mai pot fi utilizate i microorganisme,
precum: virui, bacterii, ciueprcii, protozoare i nematozi.

Combaterea cu ajutorul insectelor se refer la utilizarea unor prdtori (specii

care se hrnesc cu alte specii) i parazii (specii care se dezvolt n stadiu de
larv hrnindu-se cu ali indivizi din alte specii). Exemplu de prdtori: buburuza
(Coccinella 7 punctata) pentru combaterea pduchilor de frunze.

Biopreparatele virotice au n componena lor virui (genul Baculovirus) ce combat

insectele duntoare, acionnd n special asupra lepidopterelor (fluturi).
Preparatele pe baz de bacterii (Bacillus thuringiensis) sunt utilizate pentru a ine
sub control lepidopterele. Exist i preparate pe baz de ciuperci
entomopatogene (genul Verticilium) pentru combaterea afidelor.

n concluzie, combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor au comune anumite

msuri utilizate n practica agricol, iar ideea care trebuie s fie susinut
conform principiilor agriculturii ecologice este aceea a proteciei integrate, prin
mbinarea urmtoarelor msuri: alegerea de specii i varieti tolerante sau
rezistente, asigurarea unui asolament i a unei rotaii corespunztoare, procedee
mecanice, fizice, biologice i chimice de combatere, protejarea entomofaunei
utile prin asigurarea de condiii favorabile (garduri vii, lansare de prdtori,
arderea cu flacr a buruienilor).

Irigarea

Aceast lucrarea de ngrijire este obligatorie pentru zonele n care se manifest

seceta i pentru unele specii de plante medicinale care necesit din punct de
vedere al ecologiei zone umede i rcoroase, dar datorit importanei sale se
cultiv i n zona de step uscat sau nisipuri. Un exemplu l constituie menta,
mghiranul sau cimbrul de cultur.
Momentele optime de udare sunt diferite n funcie de specia cultivat, dar i de
condiiile climatice. Astfel, trebuie avute n vedere udrile din lunile: aprilie, iunie
sau iulie, care de obicei sunt secetoase n condiiile rii noastre.

Ca metode de udare n mod frecvent sunt utilizate udarea pe brazde sau prin
aspersiune. Una dintre metodele mai moderne o constituie udarea prin picurare.
Aceast metod are avantajul c repartiia apei se face n zona radicular a
plantelor prevenindu-se astfel tasarea i spalarea solului, precum i prin faptul c,
se reduce cantitatea de ap consumat, udrile fiind corelate cu evoluia
factorilor biologici ai plantei i cu cei climatici.

Autori: Gheorghe Valentin ROMAN, Viorel ION, Lenua Iuliana EPURE, Maria
TOADER, Alina Maria TRUA, Elena Mirela DUA, Adrian Gheorghe BA

Metode ecologice de combatere a daunatorilor si a

bolilor ce ataca plantele
Comentarii (0)
Nu exista cultivator care sa nu se loveasca de problema daunatorilor, fie ca e
vorba de agenti fitopatogeni, insecte sau alti daunatori. Pentru cele mai multe
dintre acestea, exista produse fitosanitare omologate. In anumite situatii,
utilizarea acestora este interzisa (culturile certificate eco, prezenta apicultorilor in
apropiere etc) sau nerecomandata, in alte cazuri.
De aceea, in astfel de momente se impune o abordare alternativa, rustica, dar
sigura si eficienta.
Gradina este un ecosistem
Folosirea metodelor organice de combatere a bolilor si daunatorilor inseamna o
gradina mai sanatoasa pentru tine, pentru plantele, insectele si animalele din
jurul tau. Aceste metode nu au un randament ridicat, precum in cazul produselor

chimice, de aceea aplicarea acestora trebuie sa fie in primul rand preventiva, nu

curativa.
Metodele organice de ingrijire a gradinii presupun o mai mare atentie, o ingrijire
mai buna si observarea atenta a aparitiei primelor simptome. In plus, fermierul
trebuie sa cunoasca nu doar speciile cultivate, ci intregul ecosistem.
Insectele joaca un rol important in gradina. Unele insecte sunt polinatori, altele
ajuta la descompunerea materiilor organice si cateva sunt pradatori care se
hranesc tocmai cu daunatorii plantelor. Orice gradinar trebuie sa stie sa
indentifice insectele benefice si cele daunatoare. Solutiile simple dar eficiente
precum barierele fizice, capcanele sau agentii biologici specifici sunt numai
cateva din metodele care iti stau la dispozitie pentru a-ti proteja gradina.
Ingrijirea plantelor
Insectele si bolile ataca mai ales plantele supuse factorilor de stres, deci ingrijirea
corespunzatoare a plantelor trebuie sa fie principala preocupare a unui gradinar:
asta inseamna observarea atenta a plantelor si oferirea conditiilor propice in care
sa se dezvolte sanatos si viguros.
Cultiva plantele in pamant sanatos. In fiecare an, adauga ingrasamant organic in
gradina pentru a imbunatati nivelul de substante nutritive, structura solului si
capacitatea de retinere a apei. Asigura-te ca plantele primesc apa si nutrientii de
care au nevoie. Nu forta plantele sa aleaga intre apa sau hrana. Foloseste mulci
sau alte materiale ecologice pentru a controla aparitia buruienilor si smulge-le de
fiecare data cand te duci in gradina. Rareste rasadurile, pentru ca straturile sa nu
fie prea inghesuite si aerul sa poata circula in voie printre plante.
Curatarea gradinii in fiecare an trebuie sa devina o rutina. Plantele ofilite,
frunzele bolnave sau alte resturi care cad pe pamant toamna sau dupa recolta
trebuie stranse si arse. Multe insecte daunatoare ierneaza in astfel de resturi
organice si vor ataca plantele primavara, imediat ce rasar. De asemenea, multe
boli se inmultesc in aceste resturi vegetale.
Aduna si arunca toate plantele infestate. Resturile de plante sanatoase pot fi
folosite la realizarea compostului. Pamantul trebuie sapat cu o furca astfel incat
eventualele oua, larve sau pupe de insecte sa fie expuse la frig si la pasarile care
le mananca. De asemenea, nu lasa buruieni in gradina peste iarna, pentru ca si
ele pot adaposti insecte daunatoare sau pot deveni surse de raspandire a
agentilor fitopatogeni.
Practica rotatia culturilor. Multe insecte si organisme care cauzeaza diferite boli la
plante pot sa supravietuiasca peste iarna in pamant, langa plantele gazda.
Rotatia culturilor reduce daunele provocate de insecte si minimizeaza expunerea
plantelor la risc. Lasa sa treaca doi ani inainte sa plantezi aceleasi culturi in
acelasi loc. Legumele din familia verzei, cartofii, rosiile si ceapa sunt in mod
special vulnerabile la boli, daca nu se practica rotatia culturilor.

In afara de controlul daunatorilor, rotatia culturilor ajuta si la pastrarea unui

echilibru intre nutrientii din sol. Daca in primul an sunt cultivate plante care au
cerinte ridicate fata de fertilizatori (precum rosiile ori salata), in al doilea an se
pot planta in locul lor leguminoase care imbogatesc solul cu azot. In cel de-al
treilea an, se recomanda ca pamantul sa fie lasat sa se odihneasca, dar nu sa
stea degeaba, plantand acolo morcovi sau sfecla (care nu au nevoie de nici un fel
de adaos).
Incurajeaza diversitatea in gradina. Daca ai o gradina amenajata in grupuri
compacte de plante, riscul pierderile de productie prin atacul bolilor si
daunatorilor scade, deoarece e foarte putin probabil sa fie atacate concomitent
toate speciile cultivate.
Din aceasta cauza, este recomandata plantarea intercalata de flori si plante
aromatice, de exemplu, ca metoda eficienta de a proteja gradina. Unele plante,
asa cum sunt nastureii sau galbenelele, chiar resping insectele daunatoare.
Altele, precum menta, feniculul sau mararul atrag insecte benefice care le
consuma pe cele daunatoare. Plantarea catorva exemplare din aceste specii in
gradina de legume va crea un mediu plin de diversitate, un mic ecosistem care
se va mentine sanatos prin propriile mijloace.
Semanarea in etape. Insectele apar de obicei in anumite perioade ale anului, iar
alta metoda pe care o poti folosi pentru a-ti proteja gradina de daunatori este sa
isi sadesti semintele in perioade de timp care sa nu corespunda cu fazele de
dezvoltare ale insectelor.
Alege varitati rezistente. Anumite varietati sau cultivaruri au o rezistenta naturala
la boli si daunatori.
Incepe cu preventia
* alege varietati rezistente la boli. Multe plante ornamentale sau legume au o
rezistenta dovedita la boli.
* nu inghesui plantele, respecta tehnologia de cultivare. O buna circulatie a
aerului previne aparitia umiditatii; aceasta caracteristica nociva este mediul ideal
pentru diverse ciuperci si organisme daunatoare.
* urmareste nivelul de umiditate. Observa cu atentie pamantul, astfel incat sa ii
reglezi imediat nivelul de umiditate. Pastreaza foliajul uscat.
* practica rotatia culturilor. Insectele si bolile rezista in sol de la un sezon la altul.
Schimbarea plantelor cultivare pe o parcela in fiecare an este o metoda excelenta
de preventie.
* inspecteaza plantele si aplica masuri specifice de la primele simptome, inainte
ca infestarea sa scape de sub control. Inlatura si distruge price parte de planta,
planta sau fruct banuite ca ar fi infestate.
* pastreaza curatenia. Oamenii sunt purtatori de boli, la fel ca animalele si
insectele. Agentii patogeni se pot afla pe talpa pantofilor, pe maini sau pe haine.

De aceea, este recomandata o buna igiena a mainilor inainte si dupa lucrul in

gradina, precum si folosirea unor haine si pantofi speciale pentru gradinarit.
* curata uneltele de lucru. Uneltele pot purta spori sau virusuri, asa ca acestea
trebuie spalate cu o substanta dezinfectanta, in special cele de taiat

Combaterea biologica a insectelor la porumb

Combaterea biologica a insectelor daunatoare la porumb - Dintre daunatorii
porumbului se numara: lacusta calatoare (lacusta migratoria), lacusta italiana
(Calliptamus italicus), lacusta marocana (Dociotaurus marocanus), cosasul verde
(Tettigonia viridissima), paduchii de frunze ai porumbului (Rhopalosiphum maidis
si Schizaphis gragraminum) carabusul de mai ( Melolontha melolontha),
carabusul de stepa (amoxia villosa), carabusii cerealelor (Anisophia sagettum si
A. austriaca), purici de pamant (Chaetocnema aridula si Phyllotreta vittula)
viermii sarma (Agriotes lineatus, A. ustulatus si A. obscurus) etc
Combaterea biologica a insectelor daunatoare la porumb - Combaterea biologica
consta in distrugerea daunatorilor plantelor cultivate cu ajutorul biopreparatelor
si a dusmanilor naturali, hormonilor si antocidiei. Organismele folosite in
combaterea biologica sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile protozoarele,
nematozii, insectele antropodele precum si unele verteblate.

Metodele biologice de combatere prezinta avantaje apreciabile in comparatie cu

celelalte procedee. Aceste avantaje sunt:
-

lipsa de toxicitate pentru om si animale

mentinerea echilibrului biocenotic

eliminarea pericolului rezidiilor si a celor legate de aparitia rezistentei.

Metodele pot fi folosite indiferent destadiul de dezvoltare a plantei, iar pentru

efectuarea tratamentelor nu sunt necesare masuri speciale de protectie a muncii.

Combaterea pe cale biologica a buhai (Scotia segetum) se realizeaza prin

utilizarea parazitilor de oua, larve, pupe. Dintre acestia avilogul Trichogramma
evanescens, crescut si raspandit in culturi, in perioada pontei flututilor, in doze
de 50 100 de mii de exemplare la ha, reduce in mod considerabil populatiile de
buha semanatorilor.

Scotia segetum este distrusa de granuloza care se transmite prin oua. Acestea
sunt parazitate de viespea trichogramma evanescens. Omizile si pupele sunt
distruse de numerosi dusmani naturali, dintre care 24 de specii de himenoptere,
13 de diptere si 2 de nematode parazite si 16 specii pradatoare. Printre speciile
parazite mai frecvente se numara : Apantheles congestus, Metheorus scutellator,
Rhogas dimidiatus, Hister sp, Ambliteles panseri. Se utilizeaza de asemenea
curse de feromoni specifici, pentru atragerea fluturilor masculi in vederea
aprecierii nivelului populatiei. O astfel de metoda, utila pentru avertizarea
tratamentelor si eventual combaterea in masa a fluturilor, se practica in tara
noastra,feromonul specific fiind pe cale de generalizare in productie. S-a testat si
chimiosterilizarea daunatorului, pecale d emomeli alimentare, utilizand produsele
Tiotepa in concentratie de 0,1 0,3 %, Afolatul in concentratie de 1 1,5 % si
Tetramina in concentratie de 3 5 % .

Viermii sarma adulti pot fi capturati cu ajutorul feromonilor specifici. In anii cu

precipitatii ridicate larvele si pupele de elateriete sunt puternic infectate cu
ciuperci (Beauveria sp, Metarrhizium sp, Entomophthora sp) si infestate de
paraziti, dintre care cel mai important este proctotrupidul Raracodrus
apteroginus, care distruge pana la 60 % din larve.

In culturile de porumbi au fost utilizate efectele sterilizante ale radiatiilor ionizate

sau ale unor substante chimice (chemosterilizanti, substante radiomilimetice).

Initial s-a considerat ca prin copulari succesive intre indivizii sterili si naturali,
sterilizarea ar putea fi anulata. Ulterior s-a ajuns la concluzia ca, prin lansarea
unui evectiv de insecte sterile mult superior populatiilor naturale in care se aplica
tratamentul, acest neajuns poate fi inlaturat. Aceasta metoda s-a aplicat in cazul
Sfredelitorului porumbului.

Combaterea biologica a sfredelitorului prin aplicarea tratamentelor cu

biopreparate pe baza de Bacillus Ahuringiemsis in concentratie de 0,1 0,2 %
reduc densitatea populatiilor cu pana la 50 %. Dintre produsele din aceasta
categorie cele mai recomandate sunt : Dipel in doze de 5 kg la ha, Thuringin si
Bactospaine. Se recomanda un complex de masuri printre care aplicarea de
Diazinol granulat 2 3 kg s.a./ha are un rol hotarator. Insecta poate fi combatuta
si prin lansarea de paraziti (Trichogramma evanescens). Lansarea de 30.000
50.000 de indivizi la ha in 2 reprize asigura o eficacitate de 50 60 % si un spor
insemnat de productie.

AGRICULTURA ECOLOGICA

,,Agricultur ecologic, termen protejat i atribuit de U.E Romniei pentru

definirea acestui sistem de agricultur este similar cu termenii ,,agricultur
organic sau ,,agricultur biologic utilizai n alte state membre.

Rolul sistemului de agricultur ecologic este de a produce hran mai curat, mai
potrivit metabolismului uman, n deplin corelaie cu conservarea i dezvoltarea
mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este
producerea de produse agricole i alimentare proaspete i autentice, prin procese
create s respecte natura i sistemele acesteia.

In etapa de producie la ferm se interzice utilizarea organismelor modificate

genetic (OMG-uri i derivatele acestora) a fertilizanilor i pesticidelor de sintez,
a stimulatorilor i regulatorilor de cretere, hormonilor, antibioticelor. n etapa de
procesare a alimentelor se restricioneaz folosirea aditivilor, a substanelor
complementare i a substanelor chimice de sintez folosite la prepararea
alimentelor ecologice. Agricultura ecologic are o contribuie major la
dezvoltarea durabil, la creterea activitilor economice cu o important valoare
adugat i la sporirea interesului pentru spaiul rural.

Obiectivele, principiile i normele aplicabile produciei ecologice sunt cuprinse n

legislaia comunitar i naional din acest domeniu. Aceste norme, alturi de
definirea metodei de producie n sectorul de producie vegetal, animalier i de
acvacultur reglementeaz i urmtoarele aspecte legate de sistemul de
agricultur ecologic: procesarea, etichetarea, comerul, importul, inspecia i
certificarea.

Prevederile privind etichetarea produselor obinute din agricultura ecologic,

stabilite n Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producia
ecologic i etichetarea produselor ecologice i n Regulamentul (CE) nr.
889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
834/2007 sunt foarte precise i au n vedere oferirea ncrederii depline a
consumatorilor n produsele ecologice, ca produse obinute i certificate n
conformitate cu reguli stricte de producie, procesare, inspecie i certificare.

Pentru obinerea i comercializarea produselor ecologice care poart etichetele i

siglele specifice, productorii trebuie s parcurg un proces strict ce trebuie
urmat ntocmai.

Astfel, nainte de a obine produse agricole ce pot fi comercializate cu

meniunea ,,produs ecologic exploataia trebuie s parcurg o perioad de
conversie, de minimum doi ani.

Pe durata ntregului lan de obinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie s

respecte permanent regulile stabilite n legislaia comunitar i naional. Ei
trebuie s-i supun activitatea unor vizite de inspecie, realizate de organisme
de inspecie i certificare, n scopul controlului conformitii cu prevederile
legislaiei n vigoare privind producia ecologic.
n Romnia, controlul i certificarea produselor ecologice este asigurat n
prezent de organisme de inspecie i certificare private. Acestea sunt aprobate de
Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, pe baza criteriilor de
independen, imparialitate i competen stabilite n Ordinul nr. 65/2010 pentru
aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecie i certificare, de
aprobare a organismelor de inspecie i certificare i de supraveghere a activitii
organismelor de control. Aprobarea de ctre M.A.D.R a organismelor de inspcie i
certificare este precedat, n mod obligatoriu, de acreditarea acestora, n
conformitate cu norma european EN ISO 45011:1998, emis de un organism
abilitat n acest scop.

n urma controalelor efectuate de organismele de inspecie i certificare,

operatorii care au respectat regulile de producie vor primi certificatul de produs
ecologic i i vor putea eticheta produsele cu meniunea ,,ecologic. Pe eticheta
aplicat unui produs ecologic sunt obligatorii urmtoarele meniuni: referire la
producia ecologic, siglele, numele i codul organismului de inspecie i
certificare care a efectuat inspecia i a eliberat certificatul de produs ecologic.

Sigla naional ,,ae, specific produselor ecologice, alturi de sigla comunitar

sunt folosite pentru a completa etichetarea, n scopul identificrii de ctre
consumatori a produselor obinute n conformitate cu metodele de producie
ecologic.

Aplicarea logoului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie

ncepnd cu data de 1 iulie 2010 . Utilizarea acestuia rmne opional pentru
produsele importate. Folosirea logoului comunitar UE trebui s fie nsoit de
indicarea locului de producere al materiilor prime agricole. Aceast indicaie

poate fi de forma 'UE', 'non-UE' sau/i numele statului membru UE sau din afara
UE, unde au fost obinute produsul sau materiile prime ale acestuia. Logoul
comunitar ofer recunoaterea produselor certificate ecologic n ntreaga Uniune
European. Informaii cu privire la modul de aplicare al logoului comunitar pe
etichetele produselor agroalimentare ecologice sunt regsite n manualul de
utilizare al logoului comunitar.

Sigla ,,ae, proprietate a M.A.D.R , garanteaz ca produsul, astfel etichetat,

provine din agricultura ecologic i este certificat de un organism de inspecie i
certificare aprobat. Regulile de utilizare a siglei ,,ae sunt cuprinse n Anexa nr.1
la Ordinul comun pentru modificarea i completarea Anexei la Ordinul ministrului
agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 317/2006 i al preedintelui
Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor nr.190/2006 pentru
aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare
ecologice.

Dreptul de utilizare a siglei ,,ae pe produsele, etichetele i ambalajele produselor

ecologice l au productorii, procesatorii i importatorii nregistrai la M.A.D.R. n
vederea obinerii dreptului de utilizare a siglei ae de certificare i a siglei ae
de comunicare, solicitanii vor completa cererile de solicitare.

Consumatorii care cumpr produse care poart sigla naional i logoul

comunitar pot avea ncrederea c: cel puin 95% din ingredientele produsului au
fost obinute n conformitate cu metoda de producie ecologic i produsul
respect regulile de producie ecologic. n plus, produsul poart numele
productorului, procesatorului sau vnztorului i numele sau codul organismului
de inspecie i certificare.

nainte ca productorii s nceap desfurarea unei activiti n acest domeniu

au obligaia s se nregistreze la M.A.D.R. nregistrarea productorilor n
agricultura ecologic este obligatorie, n fiecare an, prin completarea Fielor de
nregistrare n agricultura ecologic,disponibile la Direciile pentru Agricultur
Judeene i a Municipiului Bucureti, n perimetrul creia productorul i
desfoar activitatea, la responsabilii judeeni pentru agricultura ecologic.
Procedura de nregistrare a productorilor n agricultura ecologic este
reglementat prin Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind
nregistrarea operatorilor n agricultura ecologic, cu completrile i modificrile
ulterioare. Urmare a procesului de nregistrare, M.A.D.R elaboreaz n fiecare an
Lista operatorilor din agricultura ecologic care este pus la dispoziia celor
interesai.

Agricultura ecologic este un sector dinamic n Romnia care a cunoscut n ultimii

ani o evoluie ascendent, att n sectorul vegetal ct i n sectorul de producie
animalier.

Organizarea comercializrii produselor constituie un element important din filiera

de agricultur ecologic. Comercializarea produselor ecologice se face numai de
comerciani nregistrai la M.A.D.R, prin diferite canale de pia: vnzri de la
poarta fermei, vnzri prin magazine en-gros, vnzri prin magazine specializate,
vnzri prin bursa on-line pentru produse ecologice (www.agriculturaecologica.ro), vnzri prin piee sezoniere.

Una din condiiile eseniale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezint

promovarea conceptului de agricultur ecologic n vederea contientizrii
consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice, astfel nct
acetia s ofere un pre mai mare pentru produse curate a cror calitate este
garantat de un sistem de inspecie i certificare.
Aciunile de informare a productorilor, de instruire i de promovare a
conceptului de agricultur ecologic sunt realizate de ctre organizaii de stat i
private. Educaia n agricultura ecologic, n vederea formrii de specialiti
pentru acest domeniu constituie o preocupare a instituiilor de profil din
nvmntul superior.

Ca parte a campaniei de promovare a agriculturii ecologice n Uniunea

European, la iniiativ Directoratului General pentru Agricultur i Dezvoltare
Rural al Comisiei Europene, a fost creat site-ul
www.ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro ce are ca principal obiectiv
informarea publicului larg cu privire la sistemul de agricultur ecologic precum
i punct de plecare n realizarea campaniilor promoionale n diferite State
Membre.

De asemenea, n vederea promovrii produselor ecologice, Comisia European

acord sprijin de pn la 50% programelor de informare i promovare propuse de
organizaiile profesionale i interprofesionale din sector, care particip cu minim
20 % din costul real al aciunilor, cofinanarea fiind asigurat de la bugetul de
stat, n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului
privind aciunile de informare i promovare pentru produsele agricole pe piaa
intern i n rile tere i cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008.

Link-uri utile:

http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro
http://www.soel.de/english/index.html
http://www.ifoam.org/whoisifoam/index.html
http://www.biofach.de/main/Page.html
www.bioagro.ro/

Americanii cumpara porumb bio de la noi

de Alexandra Sandu la 13 Sep. 2012

Tags: export porumb, porumb bio, porumb america, seceta porumb, relatii
comerciale america

Romania a exportat porumb bio pe continentul american pentru prima data si ar

putea deveni un furnizor important al acestei tari, potrivit presedintelui Asociatiei
Operatorilor din Agricultura Ecologica - Bio-Romania, Marian Cioceanu.

Desi exporturile au fost foarte mici, tara noastra are un potential mare de a
produce ecologic. "Romania a inregistrat un mare succes, in urma participarii de
anul trecut la unul dintre cele mai targuri de agricultura ecologica de pe
continentul american - Biofach Baltimore (SUA), devenind in acest an tara
exportatoare de porumb in America. Desi exporturile au fost doar la nivelul a
catorva containere, cred ca este extraordinar ca o tara din Europa a reusit sa
exporte in patria porumbului, in SUA, demonstrand astfel potentialul enorm al
agriculturii romanesti de a produce in sistem ecologic. Primele containere au
ajuns acum doua luni, alte cantitati de porumb urmand sa plece pe piata
americana din actuala recolta", a declarat Cioceanu.

O asociatie americana de crescatori de animale bio vrea sa cumpere furaje din

Romania pentru ca se confrunta cu mari probleme, din pricina secetei. "Asociatia
de crescatori de animale bio din SUA asteapta o oferta de la fermierii nostri
pentru ca ei au o mare problema cu seceta in acest an si vor sa importe. Daca
am avea 10 vapoare cu furaje bio le-ar cumpara pe toate. Romania a avut si ea
seceta si, cu toate ca productia este mai mica in zona bio, ea a fost contractata
de la inceputul anului", a declarat Cioceanu.

In ciuda cererii, fermierii romani nu au cantitati mari pe care sa le exporte in

acest an. "Noi nu le vom putea oferi acum decat niste cantitati reziduale, de o
mie cel mult 2.000 tone. Americanii vor sa ne viziteze in iarna, sa cunoasca
fermierii si sa intemeieze relatii comerciale pe termen lung si foarte lung pentru a
deveni furnizori de materii prime furajere pentru animalele bio din Statele Unite",
a explicat Marian Cioceanu.
Autor: Alexandra Sandu

Recolte de porumb peste media pe tara

Reprezentantii Smithfield Ferme anunta, printr-un comunicat de presa, ca au

obtinut recolte peste media realizata pe tara, pe unul dintre cele 14 loturi
experimentale cultivate cu porumb hibrid Pioneer si fertilizate organic de catre
companie, in localitatea timiseana Jimbolia.
Productivitatea realizata ca urmare a recoltarii lotului demonstrativ a fost de 9,2
tone de porumb la hectar, mult peste media recoltelor obtinute in acest an in tara
noastra, in conditiile speciale de seceta care au afectat culturile agricole si, in
special, culturile de porumb.
Demonstram, an de an, ca si in Romania se poate face agricultura performanta,
moderna, cu costuri optimizate si un impact pozitiv asupra mediului inconjurator,
prin folosirea fertilizatorilor organici proveniti de la fermele Smithfield. Este deja o
certitudine reconfirmata, atat de rezultatele deosebite obtinute la hectar, cat mai
ales de cresterea constanta a numarului solicitarilor fermierilor pentru
fertilizantul organic produs de fermele noastre", a declarat Bogdan Mihail,
Presedintele Smithfield Romania.

Ce este agricultura ecologic?

n mod simplu, agricultura ecologic este un sistem agricol menit s v furnizeze

dumneavoastr, consumatorului, alimente proaspete, gustoase i autentice i
care n acelai timp respect ciclul natural de via al sistemelor.
Principii

Pentru a obine acest lucru, agricultura ecologic se bazeaz pe un numr de

obiective i principii, la fel ca i pe bunele practici create s minimizeze impactul
omului asupra mediului nconjurtor, asigurndu-se n acelai timp c sistemul
agricol opereaz pe ct de natural posibil.

Practicile specifice agriculturii ecologice cuprind:

Rotaia culturilor ca premis a folosirii eficiente a resurselor fermei.

Limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice i a

ngrmintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari i
a altor substane complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole
Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic
Valorificarea resurselor existente la faa locului, ca de pild folosirea ca
fertilizator a gunoiului provenit de la animale i a furajelor produse la ferm
Alegerea unor specii de plante i animale rezistente la boli i duntori, adaptate
condiiilor locale
Creterea animalelor n libertate i adposturi deschise i hrnirea acestora cu
furaje ecologice
Folosirea unor practici de cretere a animalelor adaptate fiecrei rase n parte
Lan de distribuie

Producia agricol ecologic este, de asemenea, o parte a unui lan mai larg, care
cuprinde procesarea alimentelor, sectoarele de distribuie i vnzare i n final, pe
dumneavoastr, consumatorul. Fiecare verig n acest lan este menit s joace
un rol important n realizarea beneficiilor legate de producia unor alimente
ecologice, ntr-o serie variat de domenii, detaliate ntr-o alt seciune a acestui
site, incluznd:

Protecia mediului
Bunstarea animalelor
ncrederea consumatorilor
Societatea i economia
Prin urmare, de cte ori cumprai un mr ecologic de la supermarketul local, sau
alegei din meniul restaurantului preferat, un vin obinut din struguri ecologici,
putei fi siguri c acestea au fost produse conform unor regulil stricte, care
respect mediul nconjurtor i animalele.

Reguli

n UE, aceste reguli sunt stabilite prin Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 al
Consiliului privind metoda de producie agricola ecologic i indicarea acesteia pe
produsele agricole i alimentare.

O revizuire detaliat a prezentei reglementri a dat natere la dou propuneri din

partea Comisiei Europene n Decembrie 2005, pentru o serie de reguli
simplificate i mbuntite privind importul produselor ecologice pe de o parte i
producia ecologic i etichetarea pe de alt parte. Aceste dou propuneri au fost
adoptate de Consiliul Europen. Prima dintre acestea, Regulamentulasupra
importului i anume Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1991/2006 din 21
Decembrie 2006 care modific Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului
privind metoda de producie agricola ecologic i indicarea acesteia pe produsele
agricole i alimentare (en) a intrat n vigoare n Ianuarie 2007.
Cealalt regulament , si anume Noul Regulament al Consiliului (EC Nr. 834/2007)
din iunie 2007 privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice
definete producia ecologic, sigla i sistemul de etichetare a fost adoptat de
ctre Consiliul Uniunii Europene pe 28 Iunie 2007 i se ateapt s intre n
vigoare la 1 Ianuarie 2009.

Sigl i etichetare

Reglementrile actuale UE privind producia ecologic stabilesc modul de

administrare al culturilor agricole i efectivelor de animale i modul de procesare
al alimentelor i nutreurilor, pentru ca acestea s poat fi etichetate ca
ecologice. Conformitatea cu Reglementrile UE privind produsele ecologice este,
de asemenea, obligatorie pentru produsele care vor purta sigla UE pentru
agricultura ecologic. Este, de asemenea, obligatorie menionarea pe etichet i
a codului organismului de inspecie care inspecteaz operatorii din domeniul
agriculturii i certific i produsele ecologice.

Acest regim de etichetare are scopul de v asigura pe dumneavoastr i pe ali

consumatori din Statele Membre ale Uniunii Europene,de natura ecologic a
produselor pe care le cumprai. Sigla UE este creat pentru a mri gradul de
recunoatere al produselor ecologice n rndul consumatorilor i acioneaz la fel
ca i siglele naionale pe care le putei observa pe produsele din ara
dumneavoastr. n prezent, nu este obligatoriu ca produsele conforme cu
Regulamentul UE privind producia agricol ecologic s poarte sigla european,
dar acest lucru va deveni obligatoriu cnd noul Regulament va intra n vigoare.
Fapte

Statisticile arat c muli consumatori UE, ca i dumneavoastr, caut produse

care poart aceste etichete i sigle ecologice atunci cnd cumpr legume sau i
aleg un fel de mncare la restaurant sau cantin.

Studiile estimeaz c piaa produselor ecologice crete cu 10-15% pe an.