Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE DIPLOMĂ
Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. Dr. Vasile STOLERU Absolvent,
Ana-Maria CARAGAȚĂ
Iași,
2018
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. Dr. Vasile STOLERU Absolvent,
Ana-Maria CARAGAȚĂ
IAȘI,
2018
2
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
3
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Cuprins
4
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
3.3.2. Materialul de lucru utilizat........................................................................................... 27
3.3.3. Metode de lucru folosite.............................................................................................. 30
Capitolul IV. Prezentarea procedurii de cercetare........................................................... 34
4.1. Cadrul natural și organizatoric al unității de cercetare.................................................... 34
4.1.1. Generalități.................................................................................................................. 34
4.1.2. Evaluarea resurselor de cadru natural.......................................................................... 35
4.1.3. Organizarea unității..................................................................................................... 36
Capitolul V. Rezultate și discuții........................................................................................ 38
5.1. Influența fertilizării asupra producției totale la varza albă timpurie................................ 38
5.2. Influența fertilizării asupra conținutului de metale grele la varza albă timpurie.............. 39
5.3. Influența fertilizării asupra conținutului de nitriți și nitrați la varza albă......................... 42
Concluzii și recomandări.................................................................................................... 44
Bibliografie........................................................................................................................... 45
5
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Lista tabelelor
Tabelul 1.1 Limite maxime admise de metale grele în legume proaspete
Tabelul 1.2 Suprafețe agricole certificate ecologic pe continente
Tabelul 1.3 Categorii de folosință a trenurilor destinate agriculturii ecologice
Tabelul 1.4 Primele zece țări cu cele mai multe activități pe terenurile agricole ecologice
Tabelul 1.5 Suprafețe certificate ecologic în România
Tabelul 1.6 Indicatori sintetici privind agricultura ecologică în lume
Tabelul 5.1 Influența fertilizării asupra producției de varză albă timpurie
Tabelul 5.2 Conținutul de metale grele la varza albă, în sistem ecologic
Tabelul 5.3 Cantitatea de nitriți și nitrați în experiențele determinate la varza albă
Lista figurilor
Figura 1.1 Distribuirea terenurilor agricole ecologice în funcție de regiune
Figura 1.2 Primele zece țări cu cele mai multe activități pe terenurile agricole ecologice
Figura 2.1 Varză albă Bourbon
Figura 2.2 Pregătirea terenului
Figura 2.3 Plantarea răsadurilor
Figura 2.4 Cultură de varză în sistem cuvertură
Figura 3.1 Lucrări de îngrijire-plivit
Figura 3.2 Îngrășământ utilizat
Figura 3.3 Varză tratată cu Nutrispore
Figura 3.4 Varză tratată cu Micossed
Figura 3.5 Varză tratată cu Orgevit
Figura 5.1 Graficul producției totale
Figura 5.2 Conținutul de Crom la varza albă
Figura 5.3 Reprezentarea grafică a conținutului de cupru la varza albă
Figura 5.4 Reprezentarea grafică a conținutului de plumb la varza albă
Figura 5.5 Reprezentarea grafică a conținutului de zinc la varza albă
Figura 5.6 Reprezentarea grafică a conținutului de nitriți
Figura 5.7 Reprezentarea grafică a conținutului de nitriți
6
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Introducere
Agricultura ecologică este privită ca o soluție viabilă, care rezolvă impactul negativ al
agriculturii asupra mediului și asupra calității produselor.
Importanța alimentară a legumelor obținute în sistem ecologic, este dată de valoarea
nutritivă, de aspectul și de calitatea lor superioară obținută în acest fel.
Scopul producției agricole ecologice din România este de a realiza un sistem agricol
durabil, performant, echilibrat și diversificat, ce asigură sănătatea consumatorilor cu alimente de
adevărată calitate nutritivă și sanitară.
În România, cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor
legumicole, aceasta fiind demonstrată de suprafața mare cultivată.
Factorii de risc în agricultura ecologică sunt reprezentați de procesele, fenomenele și
acțiunile unui sistem din interior sau exterior ce duc la perturbarea sistemului. Agricultura
ecologică prezintă un număr remarcabil de factori de risc: agrochimici, orografici, pedologici,
meteorologici, biologici, chimici și antropici.
Calitatea producției de varză albă precum și cantitatea acesteia, diferă în funcție de soi,
tehnologia de cultivare, îngrășăminte administrate, lucrările de întreținere precum condițiile
meteorologice.
Experința de față a avut ca scop studiul influenței fertilizării diferențiate din cadrul Fermei
„V. Adamachi” Iași, asupra conținutului de metale grele la varza albă timpurie.
În vederea realizării scopului propus, a fost stabilită această experiență, ce are în vedere
obiectivele enumerate mai jos:
- Influența fertilizării diferențiate asupra producției totale de recoltă și dinamica acesteia la
varza albă;
- Evaluarea calității recoltei în funcție de conținutul de metale grele la varza albă;
- Evaluarea culturii recoltei prin prisma conținutului de nitrați și nitriți.
Unul dintre efectele favorabile ale fertilizării asupra producției totale din cultivarul
Bourbone se observă din variația, variantei martor (43,363 t/ha) și varianta fertilizată cu Micoseed
(69,376 t/ha).
7
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Rezultatele obținute din această lucrare 2016-2017 pentru cultura de varză din cultivarul
Bourbone, conținutul de nitriți a variat de la 0,34 mg/kg în varianta martor până la 0,72 mg/kg în
varianta fertilizată organic pentru nitriți, iar conținutul de nitrați a variat de la 48,11 mg/kg în
varianta martor până la 162,14 mg/kg în varianta fertilizată cu Nutrispore.
8
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
9
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
10
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
11
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
12
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Durata conversiei nu trebuie să fie mai mică de un ciclu de rotație a culturilor. Producția
va fi certificată ca produs de agricultură ecologică, când toate cerințele standard au fost respectate
timp de 2-3 ani. Perioada de conversie poate fi prelungită de către organismul de control sau
certificare, în funcție de tehnologia care a fost utilizată în ultimii ani pe suprafața respectivă.
Organismele de certificare permit vânzarea producției agricole ca produs organic obținut
din perioada de conversie sau sub o denumire similară, când toate cerințele standard au fost
respectate timp de 1 an, înainte de a începe ciclul de producție.
13
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Chiar dacă în forma oficial redactată nu poate constitui o reglementare națională, caietul
de sarcini reprezintă pentru toți producătorii și transformatorii de produse ecologice un îndreptar
util pentru înțelegerea tehnicilor bio, dar și a filosofiei agriculturii ecologice (Stoian, 1999).
1.2.2 Legislația privind limitele maxim admise pentru contaminanții din
produsele legumicole
Conform Ordinului Nr. 293/640/2001-1/2002, limitele maxime admise de metale grele și
nitrați în legume proaspete asupra comercializării și consumului uman, exprimate în mg/kg produs
proaspăt, sunt următoarele:
Tabelul 1.1
Limite maxime admise de metale grele în legume proaspete, exprimat in mg/kg produs proaspăt
Produs As Cd Cu Hg Pb
Legume proaspete,
cu excepția - 0.5 - 0,04 0,06
legumelor frunzoase
14
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Statele cu cele mai mari suprafeţe de teren certificate ecologic sunt: Australia, Argentina
şi Statele Unite ale Americii.
Tabelul 1.2
Suprafeţe agricole certificate ecologic pe continente (FIBL-IFOAM 2014).
Continent Total suprafaţă certificată ecologic Procent din total suprafaţă
(ha) agricolă
Africa 1.145.829 3,05%
Asia 3.217.865 8,57%
Europa 11.171.412 29,75%
America Latină 6.836.499 18,21%
America de Nord 3.012.356 8,02%
Oceania 12.164.319 32,40%
Total 37.544.908 100,00%
3%
9%
Africa
32% Asia
Europa
30% America Latina
America de Nord
8%
Oceania
18%
15
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Din totalul de suprafeţe agricole la nivel mondial peste 80 milioane hectare, sunt certificate
ecologic sau sunt în curs de conversie.
În 2010, în lume erau înregistraţi peste 1.600.000 producători, din care în Africa 34%, Asia
29% şi Europa 18%, ţările cu cei mai mulţi producători sunt India (400.551), Uganda (188.625) şi
Mexic (128.862).
Suprafeţele arabile certificate ecologic sunt reprezentate de aproximativ 34% din totalul
suprafeţelor arabile, aceasta suprafaţă se cifrează la peste 12 milioane ha , aceasta reprezintă o
creştere de aproximativ 6% faţă de anul 2009, terenul a fost folosit pentru cereale ( orez 2,5
milioane ha), culturi furajere verzi ( 2 milioane ha), plante oleaginoase (0,5 milioane ha), culturi
proteice (300.000 ha) şi legume (0,2 milioane ha).
Situaţia suprafeţei agricole ecologice pe categorii de folosinţă a terenurilor la sfârşitul
anului 2010 este prezentată în tabelul 1.4. (FIBL. 2012).
Tabelul 1.3
Categorii de folosinţă a terenurilor destinate agriculturi ecologice (FIBL, 2012)
Nr. Crt. Categorii de folosinţă % Ha
1. Certificat necultivat 32.00% 11.853.122
2. Pajişte permanentă 28.01% 10.371.481
3. Arabil 34.33% 12.718.176
4. Culturi perene 5.60% 2.074.296
5. Acvacultură 0.06% 23.930
6. Păduri şi suprafeţe împădurite 43.007.671
folosite pentru colectarea -
fructelor de pădure sau ciuperci
TOTAL 80.048.676
În Europa cele mai întinse suprafeţe cultivate ecologic se găsesc: Spania (1.593.197 ha),
Italia (1.167.362 ha),Germania (1.034.355 ha), Franţa (1.032.941 ha) şi Marea Britanie (699.638
ha).
Ca procent dintre ţările cu suprafeţe ecologice semnificative pe primul loc se situează
Lichtenstein cu un procent de 29,60 %, Austria cu un procent de 19,70 %, Suedia cu 15,58 %,
Estonia cu 15,25 % şi Elveţia cu 11,98 %. Pentru ţările central şi est europene este prezentată
aceeaşi situaţie însă cu alte valori.
După cum remarca Stoian (1999), “ agricultura ecologică se impune astăzi ca o agricultură
modernă, ale cărei rezultate au la bază date ştiinţifice, o agricultură care crează o nouă concepţie
despre viaţă şi muncă, o agricultură eficientă care face dovadă că poate asigura produse conforme
cu cerinţele mereu crescânde şi mai exigente ale consumatorului.
16
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Liechtenstein 29,60%
Austria 19,70%
Suedia 15,60%
Estonia 15,30%
Elvetia 12,00%
Samoa 11,80%
Cehia 11,50%
Letonia 10,80%
Fig.1.3 - Primele zece ţări cu cele mai multe activităţi pe terenurile agricole ecologice
(FIBL-IFOAM, 2012)
Tabelul 1.4
Primele zece ţări cu cele mai multe activităţi pe terenurile agricole ecologice (FIBL-
IFOAM, 2012)
Nr. Ţara Suprafaţa medie Suprafaţa administrată Nr.
Crt. a fermei (mil ha) ecologic (%) Ferme
1. Australia 12,03 2,9 1833
2. Argentina 4,02 3,1 1823
3. China 1,86 0,4 1561
4. U.S.A 1,83 0,7 8036
5. Brazilia 1,78 0,8 14001
6. Spania 1,14 4,6 21290
7. India 1,03 0,5 34000
8. Italia 1,02 7,8 44372
9. Uruguay 0,94 6,5 46231
10. Germania 0,92 5,5 17858
17
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
18
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
19
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Tabelul 1.6
Indicatori sintetici privind agricultura ecologică în lume
Nr. Indicatorul Valoarea indicatorului Țările leader
Crt.
Țările cu date referitoare la 160 de țări -
1
agricultura ecologică
Suprafața agricolă ecologică 2010: 36 milioane ha Australia (12 mil. ha, 2009)
2 (2009: 37,1 milioane ha, Argentina (4,2 mil.ha)
1999: 11 milioane ha) SUA (1,9 mil. ha, 2008)
Procent din totalul suprafeței 2010: 0,85% Insulele Falkland/Malvine (35,9%),
3
agricole Liechtenstein (27,3%), Austria (19,7%)
Creșterea suprafeței certificate 2010: 50 000 ha= -0,1%; Franța:+ 168 000 ha (+24%);
4 ecologic (2009:+1,9 mil. ha =5%; Polonia: +155 000 ha (+42%);
2008:+2,9 mil. =+9%) Spania: +126 000 ha (+9%)
Alte suprafețe nonagricole 2010: 43 mil. ha; 2008: 31,9 Finlanda (7,8 mil. ha)
5 ecologice mil. ha) Brazilia (6,2 mil. ha, 2007
Camerun (6 mil.ha)
Producători 1,6 mil. producători; (2009: India (400 551)
6 1,8 mil. producători Uganda (188 625)
Mexic (128 826)
Piața produselor organice 44,5 mld. Euro sau 59,1 mld $ SUA (20,2 mld. Euro/ 26,7 mld. $
7 SUA (2009: 54,1 mld. $; Germania (6 mld. Euro/ 8,4 mld. $)
1999: 15,2 mld. $) Franta (3,4 mld. Euro / 4,7 mld. $)
Consumul pe locuitor 2010: 6,5 euro/ 8,6 $ SUA Elveția (153 euro),
8 Danemarca (142 euro),
Luxemburg (127 euro)
Numărul de țări cu regulament 85 țări
9
ecologic, 2010 (2009: 74 țări) -
Număr organisme de 2011: 549 organisme de Japonia, SUA, Coreea de Sud
10 certificare, 2010 certificare (2010: 532; 2009:
489)
Număr de entități afiliate 01.01.2012: 870 organizații Germania: 105 organizații;
IFOAM afiliate din 120 de țări (2011: India: 50 organizații;
11 757 din 115 țări) China: 41 organizații;
Coreea de Sud: 39 organizații;
SUA: 39 organizații
La finalul anului 2010, suprafața agricolă certificată ecologic, a fost peste 37 mi. ha, iar cea
în conversie de 11,8 mil. ha.
20
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Pentru cultura verzei albe, bune premergătoare sunt tomatele timpurii, vinetele, ardeiul,
castraveţii, fasolea și mazărea. Sunt recomandate solurile care au o textură uşoară, cu o fertilitate
ridicată, însorite și adăpostite, cu o uşoară expoziţie spre sud sau sud-est sau cu posibilităţi de
irigare. În asolament, se cultivă pe solul fertilizat cu gunoi de grajd.
21
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Pregătirea terenului se face din eliberarea resturilor de la cultura precedentă, fertilizate din
toamnă cu 30-35 tone la ha, gunoiul de grajd trebuie să fie bine descompus, 300 de kilograme la
ha superfosfat, 300 de kilograme la ha sare potasică, arătură să fie adâncă la 28-30 cm. Primăvara,
după ce se usucă terenul, se trece cu discul, apoi se administrează 100 de kilograme la ha azotat
de amoniu, se face erbicidarea cu produsele indicate de specialistul din legumicultură cu 4-6 zile
înainte de a se planta. Îngrăşământul și erbicidul se încorporează în sol cu grapa cu discuri, iar
terenul se modelează în biloane sau în straturi care se înalță cu coronamentul de 104 cm. Răsadurile
se produc, în sere, răsadniţe calde sau solarii cu pat de combustibil. Semănatul se face în intervalul
20 ianuarie-5 februarie. Se folosesc 300 de grame de seminţe pentru 1 ha de cultură. Repicatul se
face în cuburi nutritive cu o latură de 5 cm, iar dacă se seamănă direct în cuburi nutritive, atunci
se va elimina lucrarea de repicat. Vârsta răsadului poate fi de 5-55 zile. Înainte cu două săptămâni
de plantare, răsadurile, obligatoriu, se vor căli.
22
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Pentru plantarea răsadurilor în câmp este necesar să se facă cât mai timpuriu,de preferat
între 10 şi 25 martie, în funcţie de condiţiile climatice bine stabilite ale anului respectiv. Terenul
trebuie să fie modelat în straturi înălţate și late de 104 cm, după care se plantează două rânduri la
80 centimetri, la 20 centimetri, sau două rânduri, la 60 centimetri şi pe rând la 25 centimetri. În
cazul în care terenul a fost modelat în biloane, se plantează la 50 centimetri între rânduri, iar pe
partea dinspre sud a bilonului, la 25-30 centimetri pe rând. Se va realiza o densitate de 67.000 de
plante la ha, iar densitatea de plantare influenţează foarte mult producţia de varză timpurie.
23
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
la 9-9,6 exemplare la variantele unde varza a fost asociată cu alte plante. Recoltarea se va face
eşalonat, atunci când căpăţânile sunt tari şi învelite cât mai bine, începându-se cu 10-15 mai, în 2
sau 3 etape, până la 15-25 iunie. Se recoltează doar manual, prin tăierea căpăţânii sub rozeta de
frunze şi fasonarea căpăţânii, prin lăsarea a 2-3 frunze care sunt protectoare. Producţia ajunge până
la 30 şi 40 de tone la ha.
24
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
25
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
26
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
27
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
28
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Materialul biologic utilizat este reprezentat de varza albă din cultivarul Bourbone.
Ingrășămintele ecologice utilizate sunt: Nutrispore, Micoseed achiziționate de la firma
SACOM SRL. și Orgevit achiziționat de la KLASTORF SRL.
Nutrispore: este un îngrășământ pe bază de bor- 0,012 %, fier-0,02 %, mangan-
0,01% și zinc, obținut prin amestecarea unui conținut scăzut de clor. Îngrășământul este produs
din materii prime de bună calitate, având scop principal de asigurare a solubilități, extrem de rapidă
în absența totală a reziduurilor.
Nutrispore îmbunătățește structura și fertilitatea solului, iar datorită proprietăților sale,
pune la dispoziție elementele nutritive, în funcție de necesarul fiecărei plante cultivate, permițând
dezvoltarea excelentă a rădăcinii. Acesta este echilibrat în procentul de macroelemente și este
adaptat, pentru a furniza plantei, hrana ideală pe întregul parcurs de ciclu vegetativ.
29
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Micoseed: este un îngrășământ sub formă de granule, adaptat pentru plantele tinere
și pentru semințe. Acest îngrășământ oferă o dezvoltare rapidă a rădăcinii, îmbunătățește eficiența
plantei în ceea ce privește apa și substanțele nutritive, crește rezistența la stres și la agenții patogeni
privind competiția pentru spațiu și nutrienți, și îmbunătățește pozitiv calitatea și cantitatea de
culturi.
30
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
31
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
32
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
33
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Determinarea nitriților
Din ceea ce s-a obținut din filtrat se vor măsura 10 cm³ care se introduc într-un pahar din
laborator de 50 cm³, se vor adăuga 10 cm³ reactiv Griess, se va amesteca, după care se va lăsa
minim 20 minute în repaus dar să nu depășească 4 ore. Se va ține la întuneric, la temperatura
camerei pentru dezvoltarea colorației.
Din soluția ce s-a obținut se va introduce într-o cuvă ce are grosimea stratului de 1 cm și
se va măsura intensitatea culorii la spectrofotometru la lungimea de undă de520 nm.
Se efectuează două determinări în paralel din aceeași probă pentru analiză, conținutul de
nitriți se citește pe curba de etalon.
Determinarea nitraților
Se iau cu pipeta 10 cm³ din filtratul obținut și se vor introduce într-un balon cotat de 25
cm³ în care s-au pus aproximativ 2 grame de cadmiu și 5 cm³ soluție tampon amoniacală. Balonul
cotat se închide și se agită timp de 5 minute, ținând vasul în poziție verticală.
Se filtreză printr-o hârtie de filtru cu porozitate mică, colectând filtrantul într-un balon cotat
de 50 cm³.
Se spală filtru de mai multe ori cu cantități mici de apă, colectând apa de spălare în balon,
după care se aduce la semn tot cu apă distilată.
Din soluția obținută se vor lua 10 cm³ și se determină nitrații. Se va efectua în paralel două
determinări din aceeași probă pentruanaliză. La final, conținutul de nitriți se va citi pe curba etalon.
unde:
c–reprezintă cantitatea de nitriți de sodiu ce este citită pe curba de etalonare, în mg;
V–reprezintă volumul total al extractului ce este obținut conform. (pregătirea filtratului),
în cm³;
V1 –reprezintă volumul de extract care este luat pentru determinare, în cm³;.
34
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
𝑐 ∙ 𝑉 ∙ 𝑉₀
𝑁𝑖𝑡𝑟𝑎ț𝑖(𝐾𝑁𝑂3) = ( ∙ 1000 − 𝑁𝑎𝑁𝑂₂) ∙ 1,465 [𝑚𝑔/𝑘𝑔]
𝑚 ∙ 𝑉₁ ∙ 𝑉₂
unde:
c –reprezintă cantitatea de nitriți de sodiu, în mg;
V0 –reprezintă volumul obținut după filtrarea soluției ce a fost tratată cu cadmiu, în cm³;
V1 –reprezintă volumul de extract luat pentru determinare, în cm³;
1,465 –reprezintă raportul între greutatea moleculară a nitraților de potasiu și cea a nitriților
de sodiu.
Pentru realizarea obiectivului referitor la cercetările privind determinarea conținutului de
metale grele din legume, ca factor de risc, metoda de bază a fost analiza biochimică de laborator.
Determinarea conținutului de metale grele din probele de legume analizate s-au efectuat
prin mineralizarea pe cale uscată, utilizând aparatura și materialele necesare: cuptor
electric termoreglabil, etuvă, baie de apă, omogenizator electric, capsule de porțelan, rondelă de
hârtie de filtru cu porozitate medie, adaptată la dimensiunea capsulei, pipete gradate de 2-5 ml,
baloane cotate de 50-100 ml și nișă de evacuare a gazelor.
Reactivi utilizați fiind: azotat de magneziu (soluție 10 %), acid clorhidric cu adaos de acid
acetic glacial și perhidrol (soluție 30 % vol.).
Principiul metodei constă în distrugerea substanței organice din probă prin carbonizare,
urmată apoi de incinerarea în cuptorul de calcinare electric la temperatura cuprinsă între 450-500̊
C, cenușa rezultată se trece în soluție prin dizolvare în acid clorhidric diluat.
Pregătirea probelor de Brassica oleracea var. capitata f. albă prelevate conform
standardelor de produs se pregătesc astfel:
se mărunțesc în mojar până la obținerea unei paste omogene;
produsele lichide se omogenizează prin agitare repetată a recipientului.
Modul de lucru
Din proba ce a fost omogenizată se cântărește cu claritate de 0,001 g, într-o capsulă de
cuarț, o cantitate care variază în funcție de produs, aproximativ 10 g. Cantitatea luată pentru
mineralizare se tratează cu 3 ml soluție de azotat de magneziu și se amestecă cu o baghetă de sticlă.
Bagheta se șterge cu o bucata mică de hârtie de filtru fără cenușă, care se trece în capsulă.
Proba din capsulă se acoperă cu o rondelă de hârtie de filtru cantitativă și se introduce în
etuvă la 150- 160̊ C, după care se introduce în cuptorul electric la temperatura de 200̊ C.
35
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Temperatura cuptorului se ridică treptat câte 50-100̊ C la fiecare jumătate de oră până se
ajunge la temperatura de 350̊ C. Probele se mențin la această temperatură până se carbonizează
complet (până nu mai iese fum). Apoi se ridică temperatura cuptorului până la 450-500̊ C și se
incinerează timp de 3 ore, până se obține o cenusă albă. Capsula de cenușă se coate din cuptor și
se lasă să se răcească în exicator.
Cenușa se tratează cu 5 ml soluție de acid clorhidric și o picătură de perhidrol, după care
se va evapora pe o baie de apă adusă la fierbere.
Se mai adaugă încă 5 ml soluție acid clorhidric, se acoperă capsula cu sticlă de ceas și se
va încălzi 5 minute pe baia de apă, sub nișă.
Se diluează apoi cu 5 ml apă și se trece cantitativ într-un balon care este cotat de 100 ml,
spălând bine capsula și sticla de ceas de 3-4 ori, cu cantități mici de apă fierbinte, în jet subțire
până ce volumul lichidului ajunge aproape la semn.
După răcire, conținutul balonului se completează până la semn cu apă și se omogenizează.
În paralel se pregatește o probă martor cu reactivi folosiți la mineralizarea probei de
analizat, astfel: într-o capsulă se introduc 3 ml soluție azotat de magneziu, o rondelă de hârtie de
filtru cantitativă de mărimea și calitatea identică cu cea utilizată la determinarea propriu-zisă, în
continuare se procedează la fel ca mai sus.
Metalele determinate din soluția probei mineralizate sunt: cuprul, zincul, fierul și plumbul.
Metodele de analiză folosite în cercetările efectuate, sunt cuprinse în cadru legislativ
prevăzut în Standardele Române, ce ne permite compararea rezultatelor obținute în laboratoarele
U.S.A.M.V. cu cele efectuate în laboratoarele altor țări sau altor instituții.
Rezultatele obținute privind conținutul de nitriți, nitrați și metale grele din probele de sol
au fost realizate la Universitatea Molise din Italia, iar rezultatele obținute privind conținutul de
nitriți, nitrați și metale grele din probele de produse vegetale au fost realizate conform standardului
în laboratorul de biochimie al USAMV din Iași și USAMVB din Timișoara.
36
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
37
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
În cadrul fermei, un prim factor care duce la alunecările de teren, îl constituie apele de
suprafață care apar la zi sub formă de izvoare de coastă.
Aspectele caracterizării pedologice constau în suprafețele fermei care sunt relativ reduse și
care prezintă un înveliș variat datorită gradului de frământare și expoziție.
Un alt aspect îl constituie roca mamă care este reprezentată prin marne obișnuite, cele
salifere luto-loessoide, precum și depozite aluvio-euloviale. Marnele obișnuite se răspândesc pe
pantă, la fel ca și cele salifere, iar depozitele aluvio-euluviale care se răspândesc pe văi.
Cernoziomul mediu-levigat este principalul tip de sol din zona fermei și este format din
roci loessoide, cercetările pedologice care s-au făcut, au dus la deosibirea principalului tip de sol,
acesta prezentând o morfologie de tipul Am, Am/Bv, Bv, C și D.
Însușirile fizice ale solului reprezintă un alt aspect al caracterizării pedologice, având o
compoziție luto-argiloasă în orizontul Am și argilo-lutoasă în orizontul Bv. Câat despre greutatea
volumetrică, putem spune că are valori medii în orizontul Am cu o creștere spre profunzime,
conținutul în humusal solulu atinge valori de 3,04-3,19 în orizontul Am. Reacția solului poate fi
neutră în orizontul Am și poate crește mare spre slab-acidă. Conținuul de carbonat de calciu este
in cantități dozabile efervescentă cu apa chiar la suprafață, iar conținutul de azot este ridicat, dar
slab aprovizionat în potasiu (23-34mg/100).
38
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Sectorul
viticol
Sectorul Sectorul
pomicol legumicol
Sectorul legumicol cuprinde o suprafață de 1,02 ha din suprafața totală a fermei, iar cel
pomicol o suprafață de 1,05 ha.
Aceste sectoare ocupă plantaţii şi amenajări de producţie adecvate, colecţii pomicole,
pentru lucrările practice pentru disciplinele din cadrul învățământului de la Facultatea de
Horticultură.
În anul 2014, S.D.”V.Adamachi” Iaşi a avut în compoziția anumite unităţi organizatorice:
- Sectorul producţiei
- atelierul didactico-experimental al legumiculturii
- atelierul didactico-experimental al floriculturii.
Unitatea didactico–experimentală are o dotare proprie tehnică, iar baza tehnico-materială
din cadrul unității horticole „Vasile Adamachi” și a disciplinei de Mecanizare se folosește pentru
anumite lucrări
39
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
40
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
60 55 53,3
50 43,363
Bourbon F1 x Nutrispore
40
Bourbon F1 x Micoseed
30 Bourbon F1 x Orgevit
20 Martor
10
0
Bourbon F1 Bourbon F1 Bourbon F1 Martor
x Nutrispore x Micoseed x Orgevit
În cadru experienței, au fost evaluate concentrațiile de metale grele din varza albă timpurie
în sistem ecologic la Ferma Horticolă Iași.
În ceea ce privește conținutul de metale grele, determinările s-au efectuat asupra
conținutului de Cd (mg/kg substanță proaspătă), Cr (mg/kg substanță proaspătă), Cu (mg/kg
substanță proaspătă), Pb (mg/kg substanță proaspătă), Zn (mg/kg substanță proaspătă).
Tabelul 5.2
Conținutul de metale grele la varza albă, în sistem ecologic (2017)
Variantă Cd (mg/kg) Cr (mg/kg) Cu(mg/kg) Pb(mg/kg) Zn (mg/kg)
experimentală
Bourbone x < 10 54 36 47 117
Nutrispore
Bourbone x Micoseed < 10 57 34 25 133
41
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Crom mg/kg
80
68
70
57 59
60 54
50
Bourbon F1 x Nutrispore
40 Bourbon F1 x Micoseed
30 Bourbon F1 x Orgevit
20 Bourbon F1 x Martor
10
0
Bourbon F1 x Bourbon F1 x Bourbon F1 x Bourbon F1 x
Nutrispore Micoseed Orgevit Martor
Figura 5.2. Conținutul de Crom la varza albă exprimat în mg/kg, în sistem ecologic
42
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Cupru mg/kg
37 36
36 Bourbon F1 x
35
35 34 Nutrispore
34 Bourbon F1 x Micoseed
33 32
32
31 Bourbon F1 x Orgevit
30
Bourbon Bourbon Bourbon Bourbon
Bourbon F1 x Martor
F1 x F1 x F1 x F1 x
Nutrispore Micoseed Orgevit Martor
Figura 5.3. Reprezentarea grafică a conținutul de cupru la varza albă exprimat în mg/kg, în
sistem ecologic
Cea mai mare concentrație de cupru a fost la varianta fertilizată cu Nutrifine (37 mg/kg),
urmând apoi la Orgevit cu 35 mg/kg, la Micoseed cu 33 mg/kg și la proba martor 31 mg/kg.
În toate variantele experimentale, conținutul de cupru nu depășește limita maximă
admisibilă (50 mg/kg).
Figura 4.4. Conținutul de Plumb la varza albă exprimat în mg/kg, în sistem ecologic
Plumb mg/kg
60
53
50 47
40 36
30 25 Bourbon F1 x Nutrispore
Bourbon F1 x Micoseed
20
Bourbon F1 x Orgevit
10 Bourbon F1 x Martor
0
Bourbon F1 x Bourbon F1 x Bourbon F1 x Bourbon F1 x
Nutrispore Micoseed Orgevit Martor
Fig ...5.4. Reprezentarea grafică a conținutului de plumb la varza albă în mg/kg, în sistem
ecplogic
Plumbul a variat de la 26 mg/kg în varianta fertilizată cu Micoseed, la 35 mg/kg în varianta
fertilizată cu Orgevit, și cu 48 mg/kg în cazul probei administrate cu Nutrifine iar concentrația cea
mai ridicată înregistrându-se la varianta nefertilizată (martor) cu 52 mg/kg.
În vederea determinării conținutului de plumb, se poate constata că la varianta chimizată,
valoarea conținutului de plumb se apropie de limita maximă admisă (50 mg/kg).
43
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
În urma acestei observații trebuie luate măsuri pentru reducerea cantității de îngrășăminte
folosite la ha și monitorizarea contaminanților din sol. Iar pentru cele doua variante fertilizate
organic și pe bază de microorganisme, conținutul plumbului se află sub limita maximă admisă,
excluzând varianta nefertilizată unde plumbul depășește limita.
Zinc mg/kg
180
156
160
133 138
140
117
120
Bourbon F1 x Nutrispore
100
80 Bourbon F1 x Micoseed
60 Bourbon F1 x Orgevit
40 Bourbon F1 x Martor
20
0
Bourbon F1 x Bourbon F1 x Bourbon F1 x Bourbon F1 x
Nutrispore Micoseed Orgevit Martor
Figura 5.5. Reprezentarea grafică a conținutul de Zinc la varza albă exprimat în mg/kg, în
sistem ecologic
Conținutul de zinc variază de la 118 mg/kg în variantă fertilizată cu Nutrifine, la 155 mg/kg
în varianta martor.
Din tabelul 5.2. și figura 5.5, se poate constata că în variantele fertilizate cu Nutrifine,
Micoseed și Orgevit valoarea conținutului de zinc determinată este sub limita maximă(150 mg/kg),
iar în varianta nefertilizată conținutul de zinc depășește limita admisă.
Acțiunea metabolică intensă a Zn este folosită în cazul procesului de asimilație și depunere
a substanței de rezervă în plantă.
44
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Tabelul 5.3
Nitriți NaNO2
0,6 0,57
0,54
0,6
0,32
0,4
Fig. 5.6. Reprezentarea grafică a conținutul de nitriți exprimat în mg/kg din experiențele
determinate la varza albă
45
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
În ceea ce privește conținutul de nitrați din varza albă, acesta variază de la 40,11 mg/kg în
cazul variantei nefertilizate la 98,76 mg/kg în varianta fertilizată cu Micoseed.
Nitrați KNO3
262,14
300
198,76
200 150,8
0
Bourbon x Bourbon x Bourbon x Bourbon x
Nutrispore Micoseed Orgevit Martor
Fig. 5.7. Reprezentarea grafică a conținutul de nitrați exprimat în mg/kg din experiențele
determinate la varza albă.
46
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
47
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Bibliografie
Literatură de specialitate
1. Dumitrescu M., Scurtu I., Stoian L., Costache M., 1997. Cultura legumelor în
câmp. Memorator Horti-Viticol. Editura Artprint, Bucureşti.
2. Hura Carmen, 2006. Ghid de laborator. Metode de analiză pentru produsele
alimentare. Editura Cermi, Iași.
3. Indrea Dumitru, Apahidean Silviu Al., Apahidean Maria, Maniţiu Dănuţ, Sima
Rodica, 2013. Cultura legumelor. Ediţia a-III-a revizuită, Editura Ceres.
4. Muntean L. S., Ştirban M., Luca E., Fiţiu A., Muntean L., Muntean S., Imre A.,
2005. Bazele agriculturi ecologice. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
5. Munteanu N. Saviţchi P., 1992. Sudiul bibliografic privind cercetări ştiinţifice la
plantele legumicole din grupa verzei în România. Centru de multiplicare. I.A. Iaşi.
6. Munteanu N., 1989. Studii preliminare la întocmirea unui program de ameliorare
a legumelor din grupa verzei. Buletin informativ nr. 2- I.C.L.F. Vidra.
7. Munteanu N., Stoleru V., Stoian L., Bohatereţ V., Fălticeanu M., 2008. Ghid de
bune practici - Modele de conversie la producţia legumicolă ecologică. Editura ‚”Ion Ionescu de
la Brad”, Iaşi.
8. Munteanu N., Bireescu L., Bulgariu, D, Maria Călin, Hura Carmen, Stoleru, V.,
2011. Flux tehnologic optimizat în legumicultura ecologică pentru siguranţa alimentară şi
sustenabilitate, Editura „Ion Ionescu de la Brad”:, Iaşi.
9. Munteanu N., Stoian L., Stoleru V., Fălticeanu Marcela, 2008. Baze tehnologice ale
legumiculturii ecologice. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
10. Popescu V., Zăvoianu R, 2010.. Cultura legumelor din grupa verzei. Editura
MAST.
11. Săulescu N.A., Săulescu N.N., 1967. Câmpul de experiență. Editura Agrosilvică,
București.
12. Stan N., Munteanu N., 2001. Legumicultură, Vol. II. Editura „Ion Ionescu de la
Brad”, Iaşi.
48
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
13. Stoleru Vasile, Imre Albert, 2008. Cultivarea legumelor cu metode ecologice,
Ediţia a-II-a. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
14. Trincă L. C., Volf M.; Avarvarei I., Bianu, E., Caprariu M. A., 2011. Comments on
Cd and Pb concentration in some plants and feed products from Iași areea. Lucrări Științifice-
Horticultură, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”
Iași, vol.53.
15. Stoleru V., Munteanu N., Sellito M.V., 2014 – New approach of organic vegetable
system, Editura Aracnee, Italia
16. Toncea I., 2002 – Ghid practic de agricultura ecologica, Editura AcademicPres,
Cluj-Napoca
17. Munteanu N., Bireescu L., Bulgariu D., Calin M., Hura C., Stoleru V., 2011 – Flux
tehnologic optimizat in legumicultura ecologica pentru siguranta alimentara si sustenabilitate,
Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi
18. Ursu M. E., 2017 – Influenta metodei de fertilizare la o cultura de ardei gras in solar.
Lucrare de Licenta. USAMV, Iasi
19. Ciofu R., Stan N., Popescu V., Chilom P., Apahidean S., Horgos A., Berar V.,Lauer
K.F., Atanasiu N. 2004 – Tratat de legumicultura, Editura Ceres, Bucuresti
20. Munteanu N., Bireescu L, Bulgariu D., Hura C., Sotain L., Stoleru V., 2011 –
Monografia productiei legumicole ecologicee din nord – estul Romaniei: posibilitati si riscuri,
Editie revizuita, Editura Performantica, Iasi
21. Osanu S.C., 2013-Ingluenta tehnoligiei de cultivare a verzei albe in conditii de la
SDE Iasi asupra cantitatii recoltei prin determinarea principalilor factori de risc chimic, Proiect de
diploma-USAMV, Iasi
22. Singeap D.G., 2015-Influența fertilizării diferențiate la varza alba asupra
conținutului de metale grele, Proiect de diploma, USAMV, Iasi
23. Stan T., 2010-Legumicultura generala, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iasi
49
Caragață Ana-Maria Proiect de diplomă
Reviste:
Bioterra, 1995-2012, Revista bioagricultorilor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
Site-uri web
1. http://www.madr.ro/ro/agricultura-ecologica.html (accesat la 10.03.2018)
2. http://europa.eu (accesat la 11.03.2018)
3. http://www.dspbihor.ro (accesat la 11.03.2018)
4. https://www.fibl.org/fileadmin/documents
50