Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema proiectului
Pe un teren in suprafaa de 15 ha in care predomina tipul de sol citat mai jos si caracterizat prin indicii agrochimici enuntati (vezi tabelul) se practice o cultura de ceapa Elemente nutritive in forme accesibile Tip sol pH(H20) IN PALppm KALppm 160 Ca Mgpp Spp Fepp B pp m m m ppm m 15 5 2,9 6 Mn Zn ppm ppm 110 15
2, 5 65
Densitatea aparenta (Da) = 1,37 g/cm3 Coninut in argila = 28%; Alte date : Coninut total de azot din gunoiul de grajd = 0,4%; Coeficienii stabilti experimental pe culturi si grupe de culturi pentru calculul DIO (t/ha) a = 25 b = 25 Limitele superioare ctre care tind dozele de ingrasaminte produse industrial in cazul unor nivele ridicate ale recoltei scontate Rs sunt: pentru azot (N)= 1345; pentru fosfor (P) = 170; pentru potasiu (K)= 200; Parametrii regresiiior stabititi pe cale experimentala, pentru calculul dozelor de ingrasaminte produse industrial sunt: a pentru azot = 0,85; a pentru fosfor = 0,35; a pentru potasiu = 0,60; b pentru azot = 0,28; b pentru fosfor = 16,0; b pentru potasiu = 45,0; c pentru azot = 0,060; c pentru fosfor = 0,065; c pentru potasiu = 0,070; FCDF calculat din anul precedent = 1,43(pt.N); 1,6-7(pt.P); 1,1(ptK) Rs (kg/ha) = 10000 Pentru acest tip de sol si pentru aceasta cultura propunei soluii de fertilizare organica sl chimica (NPK).
Capitolul IV Stabilirea dozelor de ngrminte chimice si organice in funcie de principalii indici grochmici
4.1.Principii de stabilire a dozelor de ingrasaminte chimice si organice pentru cultura de ceapa 4.2.Modele matematice de stabilire a dozelor optim experimentale de ingrasaminte pentru cultura de ceapa 4.3.Ingrminte chimice si organice folosite 4.4.Epoci si metode de aplicare a ingrasamintelor 4.5.Stabilirea necesarului de ingrasaminte chimice si organice
Problema asigurarii hranei omenirii este din ce in ce mai serioasa odata cu creterea exploziva a populaiei globului. Singurile solutiii care sa amelioreze aceata problema delicata este extinderea suprafeelor agricole si in special cele de teren arabil, prin luarea in cultura de noi terenuri, sporirea produciei agricole pe suprafee de teren arabil deja existente, prin masuri tehnologice de intensivizare a agriculturii cum ar fi: chimizarea si irigarea. Un rol important in sporirea si aigurarea produciei agricole il au pesticidele. Se estimeaz ca annual pe glob datorita bolilor si duntorilor se pierd, numai la ceriale o cantitate de 340 milioane tone, cantitate suficienta pentru a hrni un miliard de oameni pe termen de 1 an. Gradul de intensivizare a agriculturii se apreciaz si dupa consumul de ingrasaminte care revine pe cap de locuitor, deoarece s-a constatat ca aceasta se coreleaz direct cu producia de cereale pe cap de locuitor. De aceea decalajele in lume sunt foarte mari: 162 kg de ingrasaminte pe cap de locuitor in Noua Zeelanda si 1,9 kg in Indonezia. Pe baza suprafeelor prognozate de Ministerul Agriculturii pentru perioada 2003-2010 si a consumurilor specifice de ingrasaminte chimice a fi utilizate se apreciaz ca in perioada respectiva consumul intern de ingrasaminte va inregistra urmtoarea evoluie :
2003
I n 2004 I n 2010 I II
(www.maap.ro)
obinerea a 10 tone de produse agro-alimentare, datorit recoltelor mari ce se obin. n ara noastr, prin intrarea n funciune a unor noi combinate de ngrminte chimice, cantitile de ngrminte folosite n agricultur au crescut an de an. Folosirea ngrmintelor este deosebit de necesar i util pe toate terenurile ameliorate prin lucrri de mbuntiri funciare, cunoscut fiind faptul c apa i ngrmintele i amplific reciproc aciunea. Folosirea ngrmintelor pe terenurile ameliorate, n afara aportului de substane nutritive, mbuntete nsuirile fizico-chimice i biologice ale solului, fcnd s sporeasc eficiena lucrrilor de mbuntiri funciare. Pe msur ce agricultura se intensific i se modernizeaz, beneficiind, printre altele, i de cantiti sporite de ngrminte, folosirea acestora presupune cunotine mai bogate sub toate aspectele. Dat fiind importana ngrmintelor n etapa actual se impune cunoaterea acestora i a ntregului complex de factori care influeneaz folosirea lor raional de ctre toi specialitii din agricultur. Folosirea unui ingrasamant adecvat fiecrui tip de cultura, bine si la timp administrat asigura o cretere a productivitii cu 50%, chiar 80%. (AvarvareiJ.,Agrochimie,1997). Tabel 2 : Cretere a productivitii pe ani in functie de ingrasaminte
Total ingrasaminte chimice din care: Cu azot [mii tone SA] Cu fosfor[mii tone SA] Cu potasiu[mii tone SA] 2002 1.815 1.490 225 100 2004 2.530 1.860 530 140 2010 2.530 1.860 530 140
(www.ccir.ro)
pH-ul este o marime caracteristica solutiilor apoase. Pentru ca solul contine si el apa, a fost impartit in fuctie de valoarea acestui pH in trei mari
categorii: acide, neutre si alcaline. Desigur, este vorba de o materie organica si nu vom intalni soluri cu pH aflat intr-o extrema sau alta, decat poate in cazul prezentei unor puternice surse de poluare. In general, pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8. Dincolo de aceste valori, mai jos de patru si mai sus de opt plantele se usuca rapid. Tipuri de soluri in functie de pH: * soluri acide: pH = 4,5 6 * soluri slab acide: pH = 6 6,5 * soluri neutre: pH = 6,5 7,2 * soluri alcaline (saraturate): pH = 7,5 8
7
Se observa ca plantele suporta mai degraba un sol acid, decat unul alcalin. In mod curent, solurile cu pH mai mare de 7,2 se numesc saraturi, deoarece contin in structura lor foarte multe saruri cu sodiu, magneziu, potasiu si clor. Majoritatea plantelor cultivate prefera soluri neutre si slab acide. Exista si exceptii, despre ele va voi vorbi insa in articolul de maine. O forma inedita de comportament are hortensia, care isi schimba culoarea florilor in functie de aciditatea solului. [2] In cazul de fata pH (H20) = 4,6, solul este acid, majoritatea insusirilor fizicochimice nu sunt prielnice dezvoltarii planelor. De aceea se impune amendarea cu CaC03 si CaO, deoarece activitatea mare a ionilor de H+ determina o solubilitate puternica a ionilor de Al3+.
IN = H %
H=continutul de humus(%)
SB 100 SB + Ah
S-au stabilit urmtoarele norme conventionale de apreciere a strii de asigurare cu azot al solurilor: -soluri slabe in azot cu H<3% si cu IN<2;
-soluri cu coninut mediu de azot cu 3<H<6% si 2<IN<4; -soluri bine asigurate cu azot cu H>6% si IN>4. In cazul de fata IN = 2,5, se ncadreaz la soluri cu coninut mediu de azot. Pe solurile acide se vor folosi ingrasaminte cu reacie fiziologica neutral (uree, nitrocalcar) si ingrasaminte cu reacie fiziologica alcalina (azotat de sodiu, azotat de calciu). Azotul favorizeaz creterea organelor vegetative ale plantelor de ceapa, dar in cantiti prea mari devine duntor in sensul creterii excesive a frunzelor in detrimentul bulbului, duce la incoltirea bulbilor si creterea proporiei de putrezire in timpul pstrrii. Fosforul favorizeaz creterea rdcinilor ,se gsete n sol sub forma de sruri fosfatice, uor sau greu solubile si sub forma organica. Pe solurile puternic acide ,cu mult aluminiu se impune administrarea unor doze mai mari de ingrasaminte fosfatice,pentru a inlatura carena de fosfor,reducand prin aceasta si toxicitatea aluminiului,in urma blocrii lui sub forma de fosfat de aluminiu. Fosforul accesibil plantelor, solubil n soluia de acetat-lactat de amoniu (P-ALppm = 65) si la un pH=4,6 starea de asigurare cu fosfor accesibil este slaba in cazul de fata. Pe solurile acide se vor folosi ingrasaminte cu reacia fiziologica bazica (Zgura lui Thomas, fosforite activate). Azotul total din sol, se interpreteaz n acord cu urmtoarele intervale de coninut: Tabelul 4: Interpretarea azotului total din sol
Aprecierea nivelului de coninut foarte mic mic mijlociu mare % N total < 0,100 0,100 - 0,140 0,141 - 0,270 0,271 - 0,600
Lucrarea 10
Potasiul este cationul predominant n planta. El se gsete sub forma ionul K+ liber mai ales in zonele cu metabolism intens, de exemplu meristemele primare, cambiul, embrionul semintelor, fructele in formare. Are rol esenial in formarea proteinelor, in caz de carena in potasiu in plante se acumuleaz cantiti mari de nitrati si aminiacizi liberi. Pentru interpretarea coninutului de K mobil din sol, solubil n soluia de acetat-lactat de amoniu (K-AL = 160ppm) si la un pH = 4,6, stare de asigurare cu potasiu mobil este mijlocie in cazul de fata. De exemplu ceapa, cartoful, castraveti, fasolea, pepenii, tomatele si salata nu suporta clorul si ca urmare la aceste culturi nu trebuie folosite ingrasaminte potasice ce conin clor (KCl, sarea potasica, silvinit), ingrasamintele sub forma de sulfat de potasiu polihalit sunt propice pentru asfel de culturi. Caracterizarea ingrasamintelor potasice: - Saruri potasice brute; - Saruri potasice concentrate; - Deseuri industriale. Cele mai frecvente ingraaminte folosite sunt sarurile potasice concentrate, din care amintim: - Clorra de potasiu (KCl); - Sarea potasica silvinit (KClNaCl) kainit (KClMgSO43H2O)
-
Tabelul 5:
10
Lucrarea 9 Date obinute din Sistemul de monitorizare a calitii solului Acesta este un aspect foarte important de semnalat cci exist concepia c nu sunt probleme n ceea ce privete aprovizionarea solului cu potasiu i c nu este necesar aplicarea ca ngrmnt a acestuia. Din cercetrile efectuate rezult clar c dup un anumit numr de ani trebuie intervenit i cu ngrminte cu potasiu, deoarece solul este srcit prin exportul acestui element odat cu recolta. Dozele de potasiu (40, 80 i 120 kg K2O/ha) aplicate fr ngrminte cu azot i fosfor contribuie la creterea n timp a coninutului de potasiu mobil din sol de la 233-236 ppm la pn la 248-284 ppm.
Fierul Cantitile de fier care se gsesc in soluia solului sunt foarte mici, in
11
comparaie cu fierul total si variaz cu tipul de sol, pH-ul, textura si gradul de saturaie in baze, fiind cuprins intre l,5-19 ppm Fe. Insuficienta fierului in nutriia plantelor, determina cloroza ferica, frecvent in solurile care contin < 3ppm. In cazul de fata Fe = 2,9 ppm, este aproape de limita insuficientei. Tinand cont de consumul in elemente nutritive, ceapa are un consum mijlociu. Rezultate bune dau stropirile foliare, atunci cand apar simptomele de cloroza la plante. Se poate folosi sulfatul de fier, chelatii de fier, de tipul Fe-EDTA. In scopul caracterizrii potenialului solurilor n ceea ce privete apariia fenomenului de cloroza feric, se folosesc ca parametri calciul activ i indicele puterii de clorozare. Indicele puterii de clorozare (IPC), este dat de raportul dintre calciu activ i fierul uor extractibil.
Sulfatul de fier (FeSO47H2O) cunoscut si sub denumirea de Chelatii de fier reprezinta o grupa de compusi complesi organo-
calaican minerali.
12
Manganul Mediul acid favorizeaz combinaiile solubile ale manganului bivalent Mn 2+. In cazul nostru coninutul de Mn = 110 ppm, starea de aprovizionare este foarte buna si nu mai este nevoie de fertilizare. Dupa aciunea favorabila a manganului asupra creterii si dezvoltarii, ceapa este foarte sensibila. Manganul este absorbit pe cale metabolica ar transportul prin xilen se face sub actiunea unor molecule transportare cu caracter peptidic. Continutul plantelor in Mn variaza in limite largi (8 400 ppm ). Ca si in cazul fierului, manganul este un element activ putin mobil in planta. Din aceasta cauza carenta se manifesta la frunzele foarte tinere ale plantelor, astfel celulele frunzelor cu carenta raman foarte mici. In cazul in care solul contine un exces de Mn solubil, acesta devine toxic. Insficientele de Mn pot fi inlaturate printr-o serie de cai: -
ingrazaminte cu reactie fiziologica acida (sulfat de amoniu, stropirile anticriptogramice cu Maneb (fungicid ce contine superfosfatul micsoreaza mobilitatea Mn divalent din sol Sulfatul de Mn (MnSO4 4H2O)
KCl) maresc mobilitatea Mn din sol; 20% Mn in produsil activ) Ingrazaminte cu Mn: - Zgurile feromagnetice - Oxid manganos (MnO)
-
13
Zincul Zincul este indispensabil pentru plante. Plantele preiau zincul din sol sub forma de ion de zinc, Zn2+. Procesul de absorbie a zincului se reduce puternic in cazul temperaturilor sczute, in cazul condiiilor de anaerobioza. Zincul accesibil plantelor este intre 0,4 - 9,4 ppm . In cazul de fata aprovizioarea in zinc accesibil = 15 ppm, deci starea de aprovizionare este foarte buna. Daca ar fi fost carena, se fertilizeaz cu sulfat de zinc heptahidratat. Ceapa are o sensibilitate moderata fata de carena in zinc.
ICZn =
Borul Borul este unul din cele mai importante microelemente pentru nutriia plantelor. Organele care conin mai mult bor sunt cele de reproducere (antere, stii, stigmat, ovar). In cazul de fata aprovizionarea in bor accesil = 6 ppm, rezultand o starea de aprovizinare foarte buna. La plantele legumicole borul accesibil trebuie sa fie pana la 0,6 ppm dar ceapa se incadreaza in grupa plantelor tolerante la bor. Ingrazamintele cu Bor: - Boraxul (Na2B4O710H2O) este sarea de sodiu a acidului tetraboric - Tetraboratul de sodiu (Na2B4O75H2O) - Penta boratul de sodiu (Na2B10O1610H2O) - Acidul Boric (H3BO3) - Slamul de bor
14
Azotul favorizeaz creterea organelor vegetative ale plantelor de ceapa, dar in cantiti prea mari devine duntor in sensul creterii excesive a frunzelor in detrimentul bulbului, duce la incoltirea bulbilor si creterea proporiei de putrezire in timpul pstrrii. Fosforul favorizeaz creterea rdcinilor, iar potasiul migrarea substanelor nutritive din frunze si depunerea lor in bulbi, sub forma de rezerve, mrind capacitatea de pstrare a bulbilor. [5, pag 562]
Valoarea gunoiului de grajd a fost scoas n eviden n experienele de lung durat (tabelul 4). S-a remarcat faptul c gunoiul particip mai activ dect resturile vegetale (paie i coceni) n procesele de humificare (coeficient de hu-mificare de 0,38 fa de 0,19) Transportul si mprastierea gunoiului fermentat n platforma se face cnd poate fi imediat ncorporat. Gunoiul mai puin fermentat se ncorporeaz la 18-20cm si se amesteca bine cu solul. In primul an azotul din gunoi este asimilat n proporie de 20-
16
25%, fosforul din gunoi este asimilat n proporie de 30-40%, potasiu din gunoi este asimilat n proporie de 60-70%. Eficienta gunoiului este mai mare daca se administreaz mpreuna cu ngrasamintele fosfatice. Se mai pot da si srurile potasice impreuna cu gunoiul. . [5, pag320].
17
obinerea unor plante tinere neuniforme. Azotul in exces poate cauza gtuiri si ingrosari ale frunzelor, foliaj abundent, precum si bulbi mici si de o calitate mai slaba ce nu garanteaz o pstrare buna. Aceti bulbi sunt de asemenea mai uor atacai de boli. Lipsa fosforului asimilabil din soluia solului poate cauza o slaba maturizare a plantelor. In acord cu rezultatele analizelor de sol se pot administra 200-220 kg P205/ha atunci cand solul este foarte srac in fosfor. In mod normal se vor adminstra 90-120kg P205/ha. Pentru aceasta se recomanda 450-500 kg superfosfat/ha. Absenta potasiului din sol poate cauza incetinirea creterii, ingrosarea gatului, un verde foarte inchis si apariia unor necroze pe marginile frunzelor imbatranite. Se pot administra peste 440kg K20/ha pe solurile fara potasiu disponibil. Normal se administreaz 200-225kg K20/ha, ceea ce reprezint aproximativ 550kg sulfat de potasiu si 30% magneziu necesar pentru echilibru cu potasiu. Lipsa magneziului disponibil se observa foarte bine atunci cand foliajul este redus, cu frunze atrnate si striaii galbene pe frunze. Deficienta de magneziu se poate manifesta pe solurile calcaroase uoare si pe solurile cu prea mult fosfor. O fertilizare foliara cu 1,5% soluie de sulfat de magneziu, aplicata seara inainte de apusul soarelui va preveni apariia unor simptome nedorite pe frunze si poate rectifica deficitul. [5, pag 333].
18
Capitolul IV. Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice si organice in functie de principali indici agrochimici
4.1.Principii de stabilire a dozelor de ngrminte chimice si organice pentru cultura de ceapa Un procedeu practic pentru stabilirea dozei de ingrasamant , care tine seama de particularitile speciei, de sarcinile de productie, de indici agrochimici si de factorii de mediu este sintetizt in urmtoarea formula:
19
4.2.Modele matematice de stabilire a dozelor optim economice de ngrminte pentru cultura de ceapa
Dozele optim economice de substane nutritive din ingrasamntele chimice produse industrial,care urmeaz a fi aplicate in scopul completrii surselor naturalele calculeaz cu ajutorul relaiei:
DOE , kgs.a.ha( N , P O5 , K2 O) = 2
Unde:
log(2,3g g Ce Rs
Ce-coeficientul de aciune al substanelor nutritive asupra recoltelor, determinat prin experiene de camp; Rs-recolta scontata a se obtine, kg/ha; VURp si VURs-valorile unitare (preturile) ale produselor vegetale primare (p) si seculdare (s), lei/kg; CUI-ingrasaminte pe unitate de suprafaa activa, lei/kg s.a.; Es-aportul eficient de substane nutritive din sol;
ef Eo -aportul eficient de substane nutritive din ingrasamintele chimice.
In situaia in care cantitile de ingrasaminte,sunt mai mici dect necesarul optim economic al fermei,stabilirea prioritilor de fertilizare a culturilor cu DOE, poate fi fcuta cu ajutorul unor indici de optimizare (IO) care rezulta la calcularea DOE si anume:
ION = log(2,3g N g s C R
IOP = log(2,3g P g s C R
IOK = log(2,3g K g s C R
Aceti indici de optimizare se stabilesc pentru fiecare cultura si pentru fiecare tarla, dupa care se face suma:
IRPM =
90 10 pH P AL
-pentru Zinc
ICZn =
Zn FR 100 P AL
DOExp/ha(N,P2O5,K2O)=A(l-10-c*Rs)(a+b/IA)
unde: DOExp,kg/ha-doza optima experimentala; A-este o limit superioara spre care tinde DOExp, n cazul unor nivele ridicate ale Rs(ptr NPK). In condiiile de fat avem: pentru N:A=1345; P:A=170; K:A = 200; a,b,c-parametrii regresiilor stabilii experimental. IA-indici agrochimici care caracterizeaz starea de fertilitate a solului (IN,PAL,K-AL) n cazul de fa,avem:
FCDF calculat din anul precedent: 1,43 *N= 1,43 * 112,9=16 1 ,5 kg/ha 1,6*P=1,6*79,05=126,5 kg/ha 1,1*K=1,2*45=54 kg/ha
DO,t/ha=(25+25/2,5)*(1,45-8/28)*(10/25)*(0,45/0,4) =(25+10)*(l,45-0,28)*0,4*1,12=18,34t/ha
Intervalul optim de timp (IOT) in ani,intre doua fertilizri cu ingrasaminte organice naturale, pe acelai teren, se mrete proporional cu indicele de azot al solului:
IOT=1+IN=1+2,5=3,5 ani
23
24
2).Fertilizarea odat cu semanatul(plantatul), se folosete mai rar si are drept scop asigurarea nutriiei plantelor in condiii optime in primele 20-30 zile de la rasadire. In cazul semnatului mecanic se folosesc pentru fertilizare ingrasaminte minerale, iar in cazul semnatului si plantatului manual vom folosi ingrasamintele minerale si organice bine descompuse. Daca aceasta metoda se aplica local (la cuib) ingrasamintele se amesteca bine cu pmntul pentru a nu crea concentraii prea ridicate,daunatoare plantelor. 3).Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerinelor plantelor legumicole in anumite elemente nutritive, pe faze de vegetaie. Ingrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar).
25
La un coninut al Zgurei lui Thomas de 24% s.a, pentru un ha vom avea nevoie de y kg de ngrmnt fizic 100 kg Zgura lui Thomas.............................................24kg s.a y kg Zgurei lui Thomas ..........................................79,05kg s.a. y = (100*79,05)/24=329,3 kg Zgura lui Thomas la un hectar La 15ha vom avea nevoie de 148,76*15=2231,4 kg Zgura lui Thomas DOExp, de K20 kg s.a./ha=45 kg s.a/ha. La un coninut al K2S04 53%s.a, pentru 1 ha vom avea nevoie de z kg ngrmnt fizic: 100 kgK2S04.....................................53 kg s.a. z kgK2S04.........................................45 kg s.a z = (100*45)/53=84,90 kg K2S04 la un hectar La 15 ha vom avea nevoie de 84,9*15=1273,5 kg K2S04
Conduzii si recomandri
Ceapa este o specie pretenioasa la consumul de elemente nutritive, reacionnd puternic atat in cazul deficitului, cat si a excesului de elemente nutritive. Pentru realizarea unei tone de bulbi, plantele de ceapa extrag din sol si consuma 3kg N, l,2kg P205,4,8kg K20, l,8kg CaO substana activa.
26
Pe orice tip de sol pe care se cultiva ceapa, nu da rezultate bune fertilizarea cu cantiti mari de gunoi de grajd proaspt in anul cultivrii. In cazul semnatului din toamna unui sol obinuit i se va administra naintea semnatului 50-60kg P205/ha, 180kg K20/ha si 65kg N/ha. In cazul in care se seamn cu o semntoare prevzuta cu fertilizatoare, atunci se recomanda ca azotul sa se administreze o data cu semnatul localizat pe rand, nu mai mult de 50kg azotat de amoniu la hectar. Recomandam a se folosi doar 1/3 de N nainte de semnat sau in momentul semnatului si 2/3 cand plantele pornesc din nou in cretere dupa perioada de iarna, la nceputul lunii martie 30kg N/ha, si apoi la jumtatea lunii aprilie 55kg N/ha. Plantele pot intra in iarna cu un sistem radicular puternic si un habit scurt. Daca se folosete in toamna prea mult azot, acesta poate reduce rezistenta la inghet a plantelor. Trebuie avut grija la fertilizarea cu potasiu deoarece acest element mineral este necesar pentru toleranta la inghet. In cazul semnatului din primvara recomandam aplicarea azotului in etape: 2/3 nainte de semnat sau o data cu semnatul si 1/3 cand plantele de ceapa au atins o inaltime de aproximativ lOcm. In baza analizelor se recomanda ca in stratul de sol (cea 30cm adncime) sa se aplice o cantitate totala de maxim 180kg N/ha. Aplicarea unei cantiti mici de N nainte de semnat va avea ca rezultat obinerea unor plante tinere neuniforme. Azotul in exces poate cauza gtuiri si ingrosari ale frunzelor, foliaj abundent, precum si bulbi mici si de o calitate mai slaba ce nu garanteaz o pstrare buna. Aceti bulbi sunt de asemenea mai uor atacai de boli. Lipsa fosforului asimilabil din soluia solului poate cauza o slaba maturizare a plantelor. In acord cu rezultatele analizelor de sol se pot administra 200-220kg P205/ha atunci cand solul este foarte srac in fosfor. In mod normal se vor adminstra 90-120kg P2Os/ha. Pentru aceasta se recomanda 450-500kg superfosfat/ha.
27
Absenta potasiului din sol poate cauza ncetinirea creterii, ingrosarea gatului, un verde foarte inchis si apariia unor necroze pe marginile frunzelor imbatranite. Se pot administra peste 440kg K20/ha pe solurile fara potasiu disponibil. Normal se administreaz 200-225kg K20/ha, ceea ce reprezint aproximativ 550kg sulfat de potasiu si 30% magneziu necesar pentru echilibru cu potasiu . Lipsa magneziului disponibil se observa foarte bine atunci cand foliajul este redus, cu frunze atrnate si striaii galbene pe frunze. Deficienta de magneziu se poate manifesta pe solurile calcaroase uoare si pe solurile cu prea mult fosfor. O fertilizare foliara cu 1,5% soluie de sulfat de magneziu, aplicata seara nainte de apusul soarelui va preveni apariia unor sirnptome nedorite pe frunze si poate rectifica deficitul.
Bibliografie
l. MIHAI RUSU, M. MARGHITAS, I. OROIAN, T. MIHAIESCU, A.DUMITRAS, Tratat de agrochimie , Editura Ceres 2. http://www.bioproduct.ro/articole/soluri-acide-soluri-alcaline-ce-inseamnaacesti-termeni.htm 3. www.maap.ro 4. www.ccir.ro
28
5. I. CEAUSESCU, M. BALASA, Legumicultura speciala si generala, 1980, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti. 6. AVARVAREI,L,DAVIDESCU,V.,MOCANU,R.,GOIAN, M.,CARAMETE,C.,RUSU,M.,1997,Agrochimie,Editura Sitech 7. BORLAN,Z.,HERA,C.,1984,Optimizarea agrochimica a sistemului solplanta,Editura Academiei,Bucuresti 8. BORLAN,Z.,HERA,C.,1977,Indrumator pentru stabilirea necesarului de ingrasaminte si amendamente,Editura Ceres,Bucuresti. 9. AN. I.N.C.D.A. FUNDULEA, vol. LXXVII, 2009 Agrotehnica Culturilor 10. DAVIDESCU D., DAVIDESCU VELICICA, LCTUU R., 1988, Microelementele n agricultur; Ed. Academiei RSR, Bucureti
Bilet 27. Pe un teren in suprafaa de 15 ha in care predomina tipul de sol citat mai jos si caracterizat prin indicii agrochimici enuntati (vezi tabelul) se practice o cultura de ceapa Elemente nutritive in forme accesibile Tip sol pH(H20) IN PALppm KALppm 160 Ca Mgpp Spp Fepp B pp m m m ppm m 15 5 2,9 6 Mn Zn ppm ppm 110 15
2, 5 65
Coninut in argila = 28%; Alte date : Coninut total de azot din gunoiul de grajd = 0,4%; Coeficienii stabilti experimental pe culturi si grupe de culturi pentru calculul DIO (t/ha) a = 25 b = 25 Limitele superioare ctre care tind dozele de ingrasaminte produse industrial in cazul unor nivele ridicate ale recoltei scontate Rs sunt: pentru azot (N)= 1345; pentru fosfor (P) = 170; pentru potasiu (K)= 200; Parametrii regresiiior stabititi pe cale experimentala, pentru calculul dozelor de ingrasaminte produse industrial sunt: a pentru azot = 0,85; a pentru fosfor = 0,35; a pentru potasiu = 0,60; b pentru azot = 0,28; b pentru fosfor = 16,0; b pentru potasiu = 45,0; c pentru azot = 0,060; c pentru fosfor = 0,065; c pentru potasiu = 0,070; FCDF calculat din anul precedent = 1,43(pt.N); 1,6-7(pt.P); 1,1(ptK) Rs (kg/ha) = 10000 Pentru acest tip de sol si pentru aceasta cultura propunei soluii de fertilizare organica sl chimica (NPK).
30