Universitatea de {tiin]e Agricole [i Medicin\

Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad”

Facultatea de Agricultur\

Specializarea Agricultur\
Forma: ~nv\]\mânt la distan]\

{ef lucr. dr. Marius Sorin ZAHARIA

STRUCTURAREA FERMELOR
BIOLOGICE

Ia[i - 2004
 Cap. I PROBLEME GENERALE

1.1 Necesitatea promov\rii fermelor biologice din ra]iuni

economice [i ecologice

Fermele agricole conven]ionale, predominante `n agricultura mondial\,

s-au dovedit nesustenabile chiar [i acolo unde tehnologiile agricole au avut [i
au un nivel `nalt [i sunt corect aplicate.
Productivitatea `n loc s\ creasc\, stagneaz\, tinde s\ scad\ sau chiar
scade constant, `n ciuda perfec]ion\rii tehnologiei [i cre[terii nivelului
energetic al imputurilor intensiviz\rii.
Ponderea energiei biologice a sc\zut necontenit `n raport cu cea
“cultural\” – tehnologic\, ceea ce a f\cut ca eficien]a `ntregului flux energetic
s\ se diminueze.
Energia intrat\ pe flux [i neconvertit\ `n produse agricole este utilizat\
`n riscuri ecologice.
A[a se explic\ principalele efecte negative ale ecestui sistem de
agricultur\ care constau `n:
1. reducerea necontenit\ a resurselor de soluri `n ciuda prelu\rii de noi
suprafe]e prin defri[area p\durilor;
2. deteriorarea calitativ\ [i sc\derea poten]ialului productiv al solurilor
din cauza unor factori degradatori (deficitul [i excesul de ap\, eroziunea,
alunec\rile, compactarea, poluarea chimic\, etc);
3. dereglarea circuitului principalelor elemente chimice (C, N, P, K,
microelemente);
4. poluarea apelor subterane [i de suprafa]\ cu nitri]i, nitra]i, pesticide [i
a atmosferei cu praf, gaze de ser\ (CO2, NO, NO2, SO2) [i alte gaze nocive;
5. dezechilibrarea vie]ii din marile ecosisteme acvatice;
6. contribu]ia la schimb\rile climatice;
7. reducerea biodiversit\]ii agricole [i s\lbatice;
8. prejudicierea echilibrelor biocenotice din alte ecosisteme.
Promovarea fermelor ecologice prezint\ o serie de avantaje majore cum
ar fi:

2
 - func]ionarea `ndelungat\ utilizând numai resurse proprii, cu caracter
limitat;
- utilizarea `ndelungat\ a unor resurse limitate nu duce la epuizarea
acestora ci la conservarea [i chiar la cre[terea lor, explicându-se astfel cre[terea
productivit\]ii fermelor;
- func]ionarea acestor ferme nu produce de[euri nerecuperabile, ci
dimpotriv\, valorificând propriile de[euri, au gestionat posibila poluare [i au
transformat mediul `n unul mai bun, mai propice vie]ii.

1.2 Ferma biologic\, ecosistem agricol sustenabil

Ferma biologic\ este un ecosistem agricol sustenabil (durabil) alc\tuit

dup\ modelul ecosistemelor naturale [i legilor acestora, perfect integrat\ `n
peisajul din care face parte, atât prin resursele [i structurarea sa cât [i prin
contribu]ia ei favorabil\ la stabilitatea fizic\ [i sustenabilitatea peisajului.
Ferma biologic\ se mai nume[te ecoferm\, ferm\ organic\ sau ferm\
biodinamic\.
Ferma biologic\ are o alc\tuire complex\ de sistem agroforestier,
sectorul agricol presupunând cultivarea plantelor, cre[terea animalelor numai
pe seama produc]iei proprii de furaje dar [i o activitate specific\ de compostare
a tuturor reziduurilor organice ale fermei, dirijat\ spre humificarea lor.
Complexitatea unei ferme depinde de suprafa]a agricol\ de]inut\ [i
varietatea condi]iilor de relief, sol, clim\, etc.
Alc\tuirea complex\ a fermei biologice permite organizarea unor
fluxuri circulare ale diferitelor substan]e, recuperarea [i reciclarea lor, a unui
flux energetic intens [i eficient, bazat pe energia biologic\ [i a numeroase
circuite informa]ionale cu func]ii de reglare [i autoreglare proprii.
Produsele sale sunt s\n\toase pentru c\ sunt curate, ne`nc\rcate cu
substan]e poluante [i toxice [i se numesc produse “ecologice’, “naturale”, “bio”
sau “verzi”.
Pe m\sur\ ce se restaureaz\ fertilitatea solului, produc]iile cresc, timpul
lucrând `n favoarea fermierilor, invers fa]\ de ac]iunea sa `n sistemul intensiv
de agricultur\.
O alt\ caracteristic\ este siguran]a produc]iilor [i constan]a `n timp,
efectele distructive ale climei diminuându-se. Astfel, clima se amelioreaz\ atât
datorit\ reducerii vitezei vânturilor, oscila]iei temperaturii [i umidit\]ii aerului

3
datorit\ perdelelor forestiere cât [i datorit\ intensific\rii activit\]ilor fiziologice
ale plantelor agricole [i prelungirii duratei lor.
Intensificarea transpira]iei determin\ cre[terea umidit\]ii relative a
aerului atmosferic, fotosinteza determinând reducerea concentra]iei de CO2 [i
cre[terea celei de O2.
Nu se polueaz\ atmosfera [i apele deoarece nu se folosesc pesticide [i
`ngr\[\minte minerale.
Cele mai favorabile efecte se `nregistraz\ `n mediul edafic. Solurile din
fermele ecologice `[i restaureaz\ fertilitatea, care continu\ s\ creasc\ [i se
amelioreaz\ propriet\]ile fizice, chimice [i biologice.

4
 Cap. II BAZELE TEORETICE ALE AGRICULTURII
BIOLOGICE

2.1 Ferma biologic\, ca sistem agroforestier [i amenajare

complex\

~ntr-un peisaj rural, func]ia fermelor agricole este de a asigura

produsele alimentare [i nealimentare necesare popula]iei umane, f\r\ a
deteriora mediul local, iar a ecosistemelor silvice de a ameliora mediul
peisajelor [i al fermelor agricole.
Efectele conjugate rezultate din interac]iunea celor dou\ medii creaz\
un mediu mai bun, mai echilibrat.
Pornind de la aceast\ premis\, ecoferma este conceput\ ca un sistem
agroforestier `n care vegeta]ia silvic\ (p\duri, pâlcuri de arbori, tufi[uri) este
men]inut\ `n totalitate.
Propor]ia sa cre[te pân\ la 3-8%, pe terenul agricol plantându-se
obligatoriu perdele forestiere rare, formate din 1-2 rânduri de arbori [i arbu[ti,
semipermeabile. Acestea au rolul de a reduce la jum\tate viteza vânturilor [i de
a dezamorsa oscila]iile temperaturii [i umidit\]ii relative a aerului atmosferic
dar [i de a produce biomas\ silvic\ util\ nevoilor sectorului agricol.
Pe terenurile plane, perdelele se orienteaz\ perpendicular pe direc]ia
vântului dominant la distan]e calculate `n func]ie de `n\l]imea arborilor, iar pe
terenurile `n pant\ de-a lungul curbelor de nivel.
Pe terenurile `n pant\ perdelele forestiere pot `ndeplini func]ii
hidrologice [i antierozionale, de protec]ie a ecosistemelor acvatice, c\ilor de
comunica]ii, etc.
~n cadrul perdelelor se utilizeaz\ specii autohtone de arbori [i arbu[ti
din cele prezente `n ecosistemele naturale silvice.
~n bazinele pomicole, locul lor poate fi luat de speciile pomicole (pomi
[i arbu[ti) `ndeplinind acelea[i func]ii dar [i de diversificare a produc]iei
agricole.
Aceste perdele forestiere se pot amplasa [i `n jurul teritoriului fermei
ele comportându-se ca un filtru pentru poluan]i, re]inându-i [i preluându-i.

5
 De[i suprafa]a agricol\ [i arabil\ se diminueaz\, prin ameliorarea
climei, solurilor [i condi]iilor de via]\ pentru plante [i animale, produc]ia
cre[te.

2.2 Ferma biologic\, ca ecosistem unitar

Ferma biologic\ este un ecosistem unitar care trebuie s\ aib\ toate

structurile func]ionale. Acest ecosistem trebuie s\ func]ioneze dup\ toate legile
unui ecosistem natural, deosebindu-se de acesta doar prin faptul c\ este un tip
particular, predominant agricol, artificial, `nfiin]at de om, care face parte din
piramida sa trofic\ fiind primul [i cel mai mare consumator.
Ca ecosistem, ea are la baz\ un biotop mozaicat, a c\rui component\
principal\ sunt terenurile agricole pe care se amplaseaz\ culturi dar [i
construc]ii pentru animale, pentru oamenii din ferm\, pentru alte nevoi ale
acestora, utilizând pentru aceasta majoritatea resurselor de pe teritoriul s\u.
Relieful propriu, terenurile agricole, clima din zona, hidrografia
interioar\ [i litologia formeaz\ `mpreun\ biotopul acestui ecosistem.
Biocenoza trebuie s\ con]in\ o fitocenoz\ [i obligatoriu o zoocenoz\
`ntre]inut\ cu hran\ de fitocenoza agricol\. Acestora li se adaug\ [i
comunitatea edafic\ - subsistem extrem de important [i activ al biocenezei.
~n ferma biologic\ fiecare specie s\lbatic\ din biocenoz\ este
binevenit\ [i necesar\ atât timp cât popula]ia pe care o formeaz\ are un efectiv
aflat `n echilibru trofic cu efectivele popula]iilor competitoare sau
consumatoare [i al celor agricole.
~n cadrul unei ferme biologice, resursa de baz\ este solul, al\turi de
relief, clim\ [i `n interac]iune cu acestea. De aceea trebuiesc promovate acele
culturi pe care atât solurile dar [i clima [i relieful ofer\ cele mai favorabile
condi]ii de vegeta]ie. Pentru aceasta trebuiesc men]inute ecosistemele naturale
de paji[ti cu multiplele sale avantaje (surs\ de hran\ pentru animale, spa]iu `n
aer liber, etc). Dac\ acestea nu exist\ sau nu reprezint\ cca. 50% din suprafa]a
agricol\, ele trebuiesc `nfiin]ate sub forma unor culturi furajere (1 ha agricol/1
U.V.M.).

6
 2.3 Principii fundamentale [i reguli generale de
func]ionare a fermelor biologice

Principiul fundamental al sustenabilit\]ii fermei se `ntemeiaz\ pe

func]ia solului, ca forma]iune complex\, de frontier\ activ\ `ntre regnul
mineral [i `ntregul regn viu.
Solul permite trecerea unor componente minerale `n lumea vie [i
re]inerea altora la complexul coloidal, `n forme stabile, `mpiedicându-le s\
migreze ca poluant `n ap\ [i aer.
Pentru ferma ecologic\, solul reprezint\ suportul fizic, principalul
depozitar al celor mai importante resurse precum [i un complex de factori
ecologici.
El poate `ndeplini aceste func]ii numai dac\ starea sa de s\n\tate este
bun\. De aceea, regula func]ional\ este ca toate ac]iunile `ntreprinse `n sectorul
vegetal [i animal s\ urm\reasc\ `ns\n\to[irea [i cre[terea calit\]ii solului, a
fertilit\]ii sale.
Al doilea principiu fundamental const\ `n caracterul predominant local
al proceselor [i ac]iunilor care mizeaz\ pe resursele locale valorificate eficient
[i intensiv. Acestea comunic\ pu]in cu exteriorul permi]ând intr\ri [i ie[iri la
nivelul strictului necesar.
Regula elementar\ `n func]ionarea fermei este c\ nimic din ceea ce se
produce sau rezult\ de la o activitate din ferm\ nu reprezint\ un de[eu de care
ferma trebuie s\ se debaraseze ci o materie prim\, o alt\ categorie de resurse
proprii care trebuiesc utilizate dup\ reguli precise.
~n activitatea din ferm\, principiile pot fi transpuse prin:
- cre[terea obligatorie a animalelor al\turi de cultivarea plantelor;
- compostarea tuturor reziduurilor organice [i utilizarea
composturilor pe toate solurile fermei ca `ngr\[\mânt organic obligatoriu;
- generalizarea unor rota]ii lungi ale culturilor cu utilizarea
plantelor leguminoase [i `ngr\[\mintelor verzi;
- evitarea antibioticelor [i a stimulatorilor hormonali;
- utilizarea metodelor macanice [i termice de combatere a
buruienilor;
- procesarea produselor `n ferm\ [i vânzarea lor direct c\tre
consumatori;

7
 - utilizarea for]ei de munc\ din exterior numai atunci când este
strict necesar, ca o contribu]ie pozitiv\ a fermei pentru comunitatea rural\.

2.4 Principiile [i regulile din sectorul vegetal al fermelor

biologice

Acestea sunt fundamentate [i `ntemeiate pornind de la câteva premise

juste [i anume:
1. cultivarea plantelor agricole se face pe sol, care reprezint\
suportul, mediul [i rezervorul de resurse;
2. produc]ia plantelor agricole depinde de fertilitatea solului;
3. plantele agricole exploateaz\ dar [i modific\ direct fertilitatea
solului;
4. produc]iile plantelor agricole stau la baza cre[terii animalelor
din ferm\ iar nivelul lor calitativ [i cantitativ influen]eaz\ efectivele de
animale, structura lor, produc]ia [i calitatea produselor;
5. sectorul animal realizeaz\ produc]ii secundare [i reziduale
care trebuiesc restituite solului pentru restaurarea fertilit\]ii acestuia;
6. `nainte de a fi restituite, ele trebuie s\ fie prelucrate `mpreun\
cu alte resurse proprii;
7. utilizarea lor trebuie s\ ]in\ cont de caracteristicile fizico-
chimice [i biologice ale solurilor.

2.5 Mijloace de restaurare [i cre[tere a fertilit\]ii solurilor

Fertilitatea solului depinde atât de alc\tuirea intern\ a acestuia

cât [i de condi]iile pedoclimatice din zon\ [i de culturile amplasate pe el.
O prim\ m\sur\ o reprezint\ practicarea unor rota]ii ra]ionale `n
care s\ alterneze plante care tind s\ deterioreze solul cu plante care
amelioreaz\ propriet\]ile acestuia. Pentru aceasta trebuie ca terenul s\ fie
`mp\r]it `n sole cu `nsu[iri asem\n\toare [i cu acela[i nivel de fertilitate.
Practicarea unor rota]ii ra]ionale presupune:
- cunoa[terea propriet\]ilor fizico-chimice ale solurilor [i
cerin]ele plantelor de cultur\;
- practicarea culturilor succesive ca solul s\ fie tot timpul acoperit
[i includerea `n rota]ie a leguminoaselor care contribuie la refacerea
fertilit\]ii;

8
 - corelarea num\rului de culturi `n func]ie de neuniformitatea
terenului;
- cultivarea acelor specii care prin starea sanitar\, m\rimea [i
siguran]a produc]iilor au dovedit c\ sunt mai bine adaptate la condi]iile din
zon\;
- utilizarea de soiuri [i hibrizi zona]i [i excluderea organismelor
modificate genetic;
- `nmul]irea plantelor `n ferm\ [i tratarea semin]elor cu produse
proprii biodinamice.
Un rol important `l are [i fertilizarea organic\. Aceasta trebuie s\ includ\
neap\rat dejec]iile animale al\turi de celelalte reziduuri organice, `ngr\[\minte
verzi, etc.
~ngr\[\mintele organice amestecate `n diferite propor]ii trebuiesc
obligatoriu compostate.
Lucr\rile solului au deasemenea un rol important [i `n special a lucr\rilor
superficiale fa]\ de cele adânci (ar\tura).
Lucr\rile de `ngrijire a culturilor de câmp [i paji[tilor pot contribui la
cre[terea fertilit\]ii solurilor.
Combaterea buriuenilor prin practicarea rota]iei, stimularea
fenomenelor alelopatice din sol, soiuri competitive, aplicarea amendamentelor,
eliminarea excesului de ap\, practicarea culturilor ascunse, etc., influen]eaz\
fertilitatea.
De asemenea se recomand\ lucr\rile mecanice (pra[ilele) [i metodele
termice.
La toate acestea se recomand\ [i recoltarea la timp a culturilor.

2.6 Protec]ia plantelor `n ferma biologic\ prin mijloace

indirecte

Din acest punct de vedere, aten]ia este `ndreptat\ asupra cauzelor care
produc bolile [i atacul de d\un\tori [i nu asupra simptomelor de manifestare.
Bolile plantelor sunt produse de viru[i, bacterii sau ciuperci, agen]i care pot
fi vehicula]i prin produsele plantelor atacate, dar formele lor de rezisten]\ se depun
`n sol.
Fiecare plant\ cultivat\ are boli specifice care sunt atrase acolo unde ea
se cultiv\ iar formele de rezisten]\ se vor g\si pe terenul respectiv. De aceea,

9
principalul mijloc de reducere a atacului este rota]ia [i aceasta cu o durat\
determinat\ chiar de longevitatea formelor de rezisten]\.
Cultivarea unei alte specii pe sola respectiv\, reduce [ansele de
`nmul]ire datorit\ lipsei de hran\ [i trec `n forme de rezisten]\ (spori). Dac\
urmeaz\ [i alte culturi, [ansele de supravie]uire, inclusiv a sporilor, se diminueaz\
sim]itor.
Totodat\, `ntr-un sol s\n\tos, cu o activitate intens\, fiecare dintre
aceste specii sunt consumate de c\tre alte vie]uitoare: viru[ii de c\tre bacterii
nepatogene, bacteriile de c\tre ciuperci, ciupercile de c\tre protozoare sau alte
animale din sol, astfel `ncât [ansele de a produce atacuri se diminueaz\.
Din punct de vedere biochimic, diferi]i compu[i elimina]i `n sol de c\tre
planta cultivat\ sau alte organisme edafice sau pu[i `n libertate prin descompu-
nerea materiei organice inhib\ activitatea pu]inelor exemplare r\mase [i chiar
le omoar\.
Cultivarea de soiuri rezistente la boli [i `n condi]ii favorabile reduc
atacul [i respectiv pagubele.
~n privin]a d\un\torilor specifici sau polifagi, situa]ia este mai
complex\ deoarece `nafara formelor de rezisten]\ din sol mai pot produce
pagube acelea[i specii sau altele care provin din alte sole sau ecosisteme.
~n ferma ecologic\, corect integrat\ `n peisaj, aceast\ situa]ie nu se
`ntâlne[te, deoarece `n aceste ecosisteme `[i g\sesc loc de cuib\rit o mul]ime de
zoofage (insecte carnivore, p\s\ri, mamifere).
Plantele superioare bine `ngrijite, produc alcaloizi care regleaz\
organismele d\un\toare din sol, ajutate de bacteriotoxinele produse de
bacteriile utile [i de bacteriile parazite din corpul animal precum [i de
animalele zoofage utile. Aceste ac]iuni poart\ denumirea de efecte alelopatice
iar fenomenul se nume[te alelopatie. Pe baza acestui fenomen s-au produs
preparate biodinamice care ac]ioneaz\ ca activatori energetici ai
metabolismului tuturor organismelor care s\ produc\ substan]ele alelopatice.

2.7 Hr\nirea animalelor cu furaje proprii, produse `n

ferm\, principiul fundamental `n dimensionarea [i structurarea
efectivelor de animale

Acest principiu func]ioneaz\ ca un factor de integrare [i echilibru `ntre

cele dou\ sectoare – vegetal [i animal.

10
 ~n baza lui, sectorul de cre[tere a animalelor are o dezvoltare limitat\ la
posibilit\]ile celui vegetal de a-l sus]ine cu furaje proprii.
Supradimensionarea sectorului animal fa]\ de limitele celui vegetal, atrage
dup\ sine cump\rarea de furaje.
Acesta implic\ o serie de dezavantaje:
- cantit\]i mai mari de dejec]ii animale decât limitele maxime de
absorb]ie ale terenurilor [i culturilor din ferm\;
- ob]inerea de furaje [i produse vegetale `n cantit\]i mari dar de
calitate inferioar\;
- influen]e negative asupra animalelor din ferm\;
- cantit\]ile prea mari de dejec]ii, uneori nu pot fi prelucrate de
vie]uitoarele din sol, solurile se supra`nc\lzesc, ard, o parte din nutrien]i
pierzându-se prin levigare [i volatilizare;
- acumularea de nitra]i `n produsele vegetale.
Subdimensionarea sectorului animal deasemenea nu este benefic\. Ca
dezavantaje enumer\m:
- se produc cantit\]i mici de dejec]ii;
- o parte din produsele vegetale nu-[i g\sesc `ntrebuin]area `n
hrana animalelor;
- nu se poate sus]ine un program intensiv de fertilizare, fertilitatea
solului sc\zând.
Este necesar ca pe m\sur\ ce produc]iile de furaje cresc, s\ creasc\ [i
efectivele de animale. Altfel, dac\ furajele `n exces sunt vândute [i solurile nu-
[i mai recupereaz\ nutrien]i extra[i din furaje, se reduce fertilitatea.
Se pot permite schimburile de furaje cu alte ferme bio, dar numai `n
anumite condi]ii.

2.8 Principii [i reguli pentru sectorul de cre[tere a

animalelor

~n structurarea [i dimensionarea efectivelor de animale, cât [i `n

organizarea activit\]ii din ferme, principiul precau]iei are un rol important,
vizând echilibrul func]ional al fermei [i autonomia sa prin reciclarea complet\
a dejec]iilor [i altor reziduuri.
Echilibrul fermei [i al solurilor sale depinde de `nc\rc\tura total\ de
animale din ferm\, limitat\ de m\rimea suprafe]ei agricole [i de produc]ia
ob]inut\.

11
 Func]ie de zona climatic\ [i sol, `nc\rc\tura de animale este cuprins\
`ntre 0,8-1,2 UVM/ha agricol.
Un alt principiu de baz\ este c\ `nc\rc\tura de animale trebuie s\ fie
complex\ [i diversificat\.
Complex\ `n sensul c\ trebuie crescute cât mai multe specii de animale,
respectiv toate speciile care pot valorifica superior resursele din sectorul
vegetal f\r\ a concura omul [i nevoile sale de hran\ vegetal\.
Complexitatea trebuie s\ fie optim\, limitându-se la speciile care pot fi
sus]inute cu furaje proprii.
~n ferm\ se pot cre[te toate speciile de animale dar nu trebuie s\
lipseasc\ bovinele, p\s\rile [i albinele.
Prin diversitate se `n]elege c\ trebuiesc crescute atât animale de
produc]ie cât [i de reproduc]ie precum [i toate categoriile de vârst\ [i
fiziologice.
Un principiu fundamental `n cre[terea animalelor este alimenta]ia
biologic\ [i de calitate care impune respectarea ritmului natural, biologic, de
cre[tere al fiec\rei categorii de animale, genetic determinat.
Alimenta]ia biologic\ presupune utilizarea cu prec\dere a furajelor din
ferm\ precum [i includerea lor `n ra]ii diferen]iate pe specii, ras\, vârst\, mas\,
nivelul produc]iilor, etc.
Ra]iile `ntocmite trebuiesc mereu corelate `n func]ie de fluxul de furaje
[i calitatea lor dar [i de comportamentul animalelor fa]\ de hran\.
O pondere deosebit\ `n alimenta]ia animalelor o are furajul verde dar se
mizeaz\ pe consumul lui direct, prin p\[unat [i numai pentru anumite categorii
de animale, par]ial, pe administrarea lui la iesle.
Animalele trebuie s\ aib\ un contact direct cu solul [i cu vegeta]ia de
pe sol cu importan]\ deosebit\ `n respectarea ritmului de cre[tere natural al
animalului dar [i `n reproduc]ia [i s\n\tatea acestuia.

2.9 Ad\postirea [i `ntre]inerea animalelor `n ferma

ecologic\

Ad\postirea animalelor are o importan]\ deosebit\ `n zootehnia

ecologic\.
Pentru aceasta se impune o serie de reguli:
1. ad\posturile s\ fie `n apropierea câmpurilor produc\toare de
furaje [i mai ales de paji[ti [i cât mai departe de sursele externe de poluare;

12
 2. cre[terea suprafe]elor [i volumului de ad\postire pentru a
asigura un grad cât mai redus de apropiere reciproc\ a animalelor;
3. asigurarea microclimatului optim (lumin\, temperatur\,
umiditate) cât [i a compozi]iei optime a aerului prin construc]ia ad\postului [i
mai pu]in prin mijloace tehnice produc\toare de zgomote;
4. cre[terea gradului de complexitate al compartiment\rilor
interioare din ad\posturi pentru a permite ad\postirea mai multor sau tuturor
categoriilor de animale dintr-o specie, favorizând confortul psihic [i
reproduc]ia natural\;
5. amenaj\rile interioare trebuie s\ pemit\ locuri pentru sta]ionare,
odihn\ [i hr\nire a animalelor cât mai largi [i comode, alei [i spa]ii pentru
mi[carea animalelor `n ad\post, etc.;
6. amenaj\rile exterioare trebuie s\ asigure atât func]ionalitatea
ad\posturilor (fluxul hranei, apei [i gunoiului) dar mai ales s\ permit\ mi[carea
liber\ a animalelor `n afara ad\posturilor, `n padocuri, ]arcuri, care nu trebuiesc
s\ fie betonate ci `nierbate, c\ptu[ite cu lemn, etc.;
7. este exclus\ ]inerea animalelor `n cu[ti, baterii supraetajate,
boxe, cu suprafe]e betonate, metalice, pe gr\tare. La toate animalele `ntre]inute
pe sol este necesar un a[ternut din materii vegetale (paie) sau rumegu[;
8. stabula]ia nu trebuie s\ fie permanent\ ci trebuie s\ aib\ un
caracter temporar, limitându-se la perioadele de clim\ excesiv\ sau când
p\[unea nu poate fi exploatat\;
9. stabula]ia trebuie s\ fie liber\ chiar [i pentru animalele mari iar
legarea animalelor la iesle trebuie s\ permit\ animalelor s\ fac\ mi[c\ri `n
diferite direc]ii.
Toate acestea atrag dup\ sine cre[terea st\rii de s\n\tate a animalelor,
robuste]ea lor fizic\, cre[terea rezisten]ei la intemperiile climatice, astfel `ncât
`ntre]inerea s\n\t\]ii cu mijloace alopate este limitat\ la vaccin\ri, unele interven]ii
chirurgicale, manevre la f\tare.
De asemenea se intervine atunci când din afara fermei se propag\
epidemii care trebuiesc comb\tute.

2.10 Integrarea fermei biologice cu peisajul [i

comunitatea local\

Toate agroecosistemele dintr-un spa]iu rural, delimitat ca peisaj,

reprezint\ structuri spa]iale [i func]ionale ale peisajului.

13
 Aceste structuri ecologice ale peisajului nu se `mbin\ doar spa]ial ci
func]ioneaz\ `n interac]iune formând astfel un sistem ecologic unitar. Peisajul
este nivelul superior imediat `n care orice ecosistem component este integrat [i
subordonat. De aceea ecosistemele, prin structurile [i func]iile sale, trebuie s\-
[i aduc\ aportul la men]inerea integralit\]ii peisajului, la cre[terea durabilit\]ii
[i sustenabilit\]ii sale [i la men]inerea [i ameliorarea mediului local, condi]ii
esen]iale pentru ca peisajul s\ satisfac\ nevoile popula]iei locale.
Fermele biologice trebuiesc proiectate ca tipologie, structur\ [i
componente `n func]ie de suprafa]a de teren de care dispun dar [i de toate
caracteristicele peisajelor din care face parte teritoriul fermei, astfel `ncât
fiecare ferm\ biologic\ integrat\ corect `n peisaj este un unicat ca amenajare [i
structur\.
Organizarea activit\]ii fermelor trebuie f\cut\ astfel `ncât `n
interac]iune cu peisajul, s\ nu provoace deregl\ri [i dezechilibre ci dimpotriv\
s\ produc\ ordine exterioar\ [i func]ional\.
Organizarea fermei, modul de amplasare a diferitelor construc]ii, modul
de folosin]\ a terenului, etc., vor ]ine cont de o serie de aspecte [i anume:
- ecosistemele naturale limitrofe fermei [i rolul lor pentru ferm\;
- amenaj\rile tehnice, modul cum func]ioneaz\ [i pot servi
interesele fermei;
- formele de relief, substratul geologic [i hidrografic;
- re]eaua hidrografic\ [i distribu]ia sa `n interiorul fermei;
- distribu]ia terenurilor pe categorii de folosin]\;
- clima;
- prezen]a altor ecosisteme pe teritoriul fermei (p\duri, lacuri);
- re]eaua de drumuri de acces [i utilitatea lor pentru ferm\;
- prezen]a comunit\]ilor socio-economice [i a obiectivelor
turistice [i culturale, etc.
}inând seama de aceste aspecte, teritoriul fermei va suferi numai acele
amenaj\ri interioare care sunt neap\rat necesare pentru buna sa func]ionare [i
care lipsesc, sunt insuficiente sau prost plasate `n raport cu ea.

14
 Cap. III FERMA BIOLOGIC|, SISTEM MIXT
AGROFORESTIER, ECONOMICO-ECOLOGICO-SOCIAL

3.1 Structura complex\, mixt\ a fermei biologice

Ferma biologic\ nu este doar o amenajare complex\ hidroameliorativ\

[i agroforestier\ ci un sistem economico-ecologico-social `n care se
organizeaz\ un flux al materialelor, a for]ei de munc\ [i a banilor, precum [i un
mediu unitar care-i permite s\ func]ioneze cu o autonomie `nalt\, dar limitat\
de caracterul s\u de sistem deschis.
O astfel de ferm\ are `n structura sa urm\toarele componente:
- sectorul forestier;
- sectorul agricol pentru produc]ia vegetal\ [i cresc\torii de
animale;
- intreprindere de producere a `ngr\[\mintelor;
- sta]ia de compostare;
- sectorul biodinamic unde se produc produse fito [i
zoofarmaceutice [i dinamizatoare (acesta poate lipsi);
- sectorul de preparare a nutre]urilor;
- sectorul de prelucrare [i industrializare a produselor animale;
- sectorul de prelucrare, ambalare [i depozitare a produselor
vegetale;
- sectorul administrativ – gospod\resc – social.

3.2 Sectorul forestier `n structurarea fermei biologice

Domeniul silvic, atunci când are o pondere `nsemnat\ (cca. 33%)

`ndepline[te atât func]ii ecologice, dar ofer\ [i produc]ii specifice – lemn,
hran\ pentru om [i animale, alte produse.
P\durile au rol `n:
- formarea solurilor;
- ofer\ protec]ie culturilor agricole;
- stabilizeaz\ relieful;

15
 - regleaz\ circuitul apei `n natur\ prin reducerea scurgerilor;
- echilibreaz\ clima din teritoriu (temperatur\, umiditate
atmosferic\, viteza vântului);
- produc\toare de oxigen;
- barier\ [i filtru activ pentru poluan]ii atmosferici;
- mediu pentru animale;
- mediu pentru odihn\ [i recreere, etc.
Vegeta]ia silvic\ din ferm\ este totdeauna prezent\ dar ponderea [i
structurarea sa este diferit\ de la o ferm\ la alta.
Vegeta]ia silvic\ poate fi:
-preexistent\ pe teritoriul fermei, reprezentat\ de p\duri mici, pâlcuri
de arbori, tufi[uri, arbori izola]i, perdele forestiere amenajate cu diferite
scopuri (antierozional, protec]ie a malurilor).
-amenajat\ `nainte, `n timpul sau dup\ conversia fermei.
Amenaj\rile silvice au rol `n:
- protec]ia solurilor [i a culturilor agricole;
- valorificarea superioar\ a terenurilor improprii pentru
agricultur\;
- divesificarea produc]iei fermei;
- diversificarea activit\]ii muncitorilor [i cre[terea gradului lor de
ocupare `n sezonul de vegeta]ie cât [i `n afara lui;
- diversificarea [i `nfrumuse]area teritoriului fermei [i cre[terea
valen]elor turistice [i recreative.
Pentru amenaj\rile silvice sunt luate `n considerare:
- suprafe]ele expuse vânturilor puternice [i cu mare frecven]\;
- terenurile cu roc\ la zi (stânc\rii, alunec\ri);
- aproprierea drumurilor intens circulate;
- zonele depresionare, cu exces hidric [i f\r\ drenaj;
- râpele [i dealurile abrupte;
- malurile apelor;
- pantele mari cu pericol de eroziune [i alunec\ri;
- vecin\tatea planta]iilor pomi-viticole lipsite de protec]ie
natural\;
- hotarele fermei atunci când `n apropiere se desf\[oar\ activit\]i
poluante.

16
 Tipuri de amenaj\ri silvice:
- mici p\duri de câmpie sau de lunc\; `mp\duriri [i re`mp\duriri
ale suprafe]elor degradate mai mari de 250 m2;
- tuf\ri[uri xerofile sau hidrofile;
- perdele forestiere de protec]ie din arbori [i arbu[ti;
- perdele de protec]ie mixte din arbori [i arbu[ti forestieri [i
pomicoli.
Pozi]ia perdelelor `n ferm\:
Având `n vedere c\ scopul principal este de protec]ie `mpotriva
vânturilor puternice [i eroziunii eoliene [i hidrice, perdelele forestiere se
amplaseaz\ `n jurul diverselor elemente ale peisajului (cur]i, [osele, cl\diri,
paji[ti, terenuri `n pant\, etc.) astfel `ncât formeaz\ o re]ea de amenaj\ri
protectoare alc\tuit\ din suprafa]e par]ial `nchise, cu caracter celular.
~n zonele litorale, câmpiile joase sau pe terasele `nalte, un diametru de
1-2 km pentru aceste celule s-a dovedit optim.
Pe solurile nisipoase [i pt. culturi sensibile la vânt (legume) aceste celule
trebuiesc s\ aib\ dimensiuni mai mici.
Perdelele se amplaseaz\ [i pe p\[uni cu rol `n reducerea vitezei vântului
[i ca umbr\ sau dos `n cazul ploilor puternice. Aceste perdele trebuiesc s\ aib\
specii diferite de arbori [i arbu[ti [i s\ fie protejate de un gard de o parte [i de
alta.
Pe terenurile `n pant\ se amplaseaz\ de-a lungul curbei de nivel perdele
simple formate de multe ori dintr-un singur rând de arbori [i arbu[ti.
V\ile râurilor [i zonele mai `nalte ale malurilor pot fi protejate de
perdele forestiere sau chiar cu p\duri artificiale de lunc\.
~n zonele montane, perdelele de protec]ie au rol de a proteja `mpotriva
avalan[elor de z\pad\ sau pietre precum [i a apei rezultate din topirea
z\pezilor.
Perdelele pot fi alc\tuite din arbori dar intr\ `n func]iune dup\ 15-20
ani pe când cele formate din arbu[ti au o cre[tere rapid\, `n 2-4 ani formeaz\
tufe compacte [i `nalte de 6-7 m.
Ca specii pot fi utilizate m\lin, porumbar, ulm, soc, frasin, m\ce[, alun,
r\chit\, salcie, p\ducel, stejar, plop, salcâm, etc.
Perdelele au l\]imi diferite (1-3 rânduri) [i sunt alc\tuite din arbori [i
arbu[ti din specii diferite.
Perdelele mixte de protec]ie sunt alc\tuite din rânduri de arbori
forestieri [i pomi fructiferi. Sunt preferate `n marile bazine pomicole precum [i
`n protec]ia drumurilor de exploatare [i de acces `n ferm\.
17
 Sunt formate din 3-5 rânduri, 1-2 rânduri lâng\ drum cu arbori
forestieri [i 2-4 rânduri `nspre sole cu pomi [i arbu[ti fructiferi.

3.3 Reguli generale pentru `nfiin]area perdelelor

forestiere

La ampasarea, dimensionarea [i structurarea perdelelor forestiere de

protec]ie trebuiesc respectate o serie de reguli astfel:
1. Perdelele forestiere nu trebuiesc amplasate ca linii izolate de
arbori `n câmp deschis, ci legate fizic [i func]ional de toate celelalte structuri
silvice sau de alt\ natur\, cu rol de protec]ie.
2. Ele trebuie s\ fie continue, singurele `ntreruperi fiind pe l\]imea
drumurilor, pe care sunt perpendiculare, dar `mbinate cu perdele de protec]ie
ale drumului.
3. Trebuiesc `ntre]inute [i ferite de atacul animalelor s\lbatice [i
domestice mai ales `n primii ani de la `nfiin]are.
4. Perdelele forestiere pot avea 1, 2 sau mai multe rânduri de
arbori [i arbu[ti.
5. Perdelele trebuie s\ fie rare, semipermeabile pentru vânturi,
pentru a le reduce intensitatea. Perdelele dense favorizeaz\ formarea
vârtejurilor iar `n cazul solurilor nisipoase este favorizat\ formarea dunelor [i
vârtejurilor `ntre perdea [i dun\.
6. Perdelele trebuiesc s\ fie realizate prin plantarea mai multor
specii autohtone de arbori [i arbu[ti pentru a avea o dubl\ stratificare iar
arbu[tii s\ confere protec]ie pentru regenerarea arborilor [i pentru instalarea
unei vegeta]ii ierboase.
7. Distan]a dintre perdele trebuie s\ fie de circa 25 de ori mai mare
decât `n\l]imea maxim\ a perdelelor la 10 ani de la `nfiin]are.
8. ~ntre]inerea perdelelor trebuie s\ vizeze ramificarea abundent\,
longevitatea, p\strarea structurii ini]iale de specii, cre[terea biodiversit\]ii [i
ob]inerea de produc]ii diverse, mari [i `ntr-un ritm sus]inut.

3.4 Sectorul agricol: func]ii [i structur\

Func]ia principal\ este de a produce o gam\ cât mai larg\ de produse

vegetale [i animale, `n cantit\]i cât mai mari, preponderent din resurse proprii, de
calitate superioar\ [i cât mai intens prelucrate `n ferm\.

18
 Ferma biologic\ trebuie s\ vând\ aceste produse biologice comunit\]ii
locale dar [i altor comunit\]i [i pe cât posibil, pe filiera produselor ecologice cu
respectarea tuturor regulilor [i restric]iilor.
Sectorul agricol presupune existen]a unor sectoare principale
(obligatorii) [i a unor sectoare auxiliare.
Sectoarele agricole obligatorii sunt:
1. sectorul vegetal, care cuprinde paji[tile [i culturile agricole
anuale [i perene;
2. sectorul animal, care cuprinde animalele de produc]ie [i
reproduc]ie din toate speciile care pot fi hr\nite cu furaje produse `n ferm\ cu o
`nc\rc\tur\ de aproximativ 1 UVM/ha;
3. sectorul de producere a composturilor (`ngr\[\minte organice
rezultate din fermentarea aerob\ a tuturor reziduurilor organice din ferm\);
4. sectorul administrativ, gospod\resc [i social.
Orice ferm\ `[i poate organiza produc]ia [i circuitele având cele patru
sectoare.
Sectoarele auxiliare au rol `n cre[terea integralit\]ii, autonomiei [i a
nivelului de prelucrare a produselor.
Promovarea tuturor sectoarelor auxiliare se poate realiza doar `n ferme
mai mari de 50 ha.
Ca sectoare auxiliare avem:
1. Sectorul demonstrativ-experimental [i de producere a semin]elor
[i materialului s\ditor (`n fermele mari pot fi dou\ sectoare distincte);
2. Sectorul de condi]ionare [i prelucrare a produselor vegetale.
Acest sector presupune existen]a sta]iilor de condi]ionare dar [i alte instala]ii
pentru mor\rit [i panifica]ie, prelucrare, prelucrare [i conservare a legumelor [i
fructelor, de vinifica]ie, distil\rii;
3. Sectorul de preparare a nutre]urilor [i buc\t\ria furajer\;
4. Sectorul de prelucrare a produselor animale principale [i
secundare;
5. Sectorul de prelucrare a lemnului provenit de la pomi [i arbu[ti
forestieri sau pomicoli, vi]\ de vie, r\chit\rii;
6. Sectorul agroturistic;
7. Sectorul de producere a preparatelor biodinamice (Biodyn +).

19
 3.5 Sectorul produc]iei vegetale: func]ii [i structur\

Func]iile sectorului vegetal sunt:

- s\ produc\ o cantitate cât mai mare [i divers\ de produse
vegetale pentru consum uman [i pentru industrializare;
- s\ produc\ `ntreg necesarul de furaje, de toate tipurile, pentru a
putea sus]ine `n medie 1 UVM / 1 ha agricol;
- s\ contribuie prin mijloace proprii, specifice, la men]inerea
st\rii de s\n\tate [i la cre[terea fertilit\]ii;
- s\ realizeze aceste func]ii utilizând adecvat, complet [i cu
maxim\ eficien]\ resursele proprii ale fermei [i `n special pe cele naturale.
Prncipalele componente ale sectorului vegetal sunt: terenul arabil [i
paji[tile. Pot s\ mai existe [i planta]ii pomi-viticole.
Elementul principal care structureaz\ fondul funciar agricol `l
reprezint\ raportul `ntre suprafa]a arabil\ [i paji[ti numit raport ogor/paji[te [i
care trebuie s\ fie de aproximativ 1:1.
Terenul arabil este destinat producerii de hran\ pentru om, dar [i de
nutre]uri concentrate, fibroase [i suculente prin cultivarea de plante furajere
anuale [i perene.
Terenul `nierbat (paji[tile) asigur\ pe lâng\ furaje [i loc de mi[care [i
`ntre]inere a animalelor `n sezonul de vegeta]ie.

3.6 Paji[tile din ferma biologic\

Paji[tile din ferma biologic\ sunt reprezentate de:

-paji[ti naturale – care sunt ameliorate [i se men]in indiferent cât de
mare suprafa]\ ocup\;
-paji[ti artificiale – care pot fi temporare sau permanente, `nfiin]ate `n
locul celor naturale degradate, `n arabil, sau `n locul planta]iilor pomi-viticole.
Rolul de paji[te, dar numai pentru producerea de mas\ verde cosit\ sau
fân o pot `ndeplini [i alte suprafe]e ocupate cu vegeta]ie cum ar fi: benzile
`nierbate cu caracter antierozional, intervalele `nierbate dintre rândurile de
pomi [i vie, suprafe]ele ocupate de solele s\ritoare din asolamente, etc.
Pentru 1 UVM sunt necesare 0,6-0,75 ha paji[te [i 0,25-0,4 ha arabil
total. Dac\ suprafa]a ocupat\ cu paji[ti este prea mic\, ea trebuie completat\ cu
paji[ti artificiale.

20
 Paji[tile naturale sunt reprezentate de p\[uni [i fâne]e, de preferat
predominan]a p\[unilor, fâne]ele putându-se ob]ine [i de pe alte suprafe]e
cultivate.
Paji[tile artificiale vor fi amplasate `n condi]ii improprii pentru alte
plante agricole cum ar fi:
- suprafe]ele cu ap\ freatic\ la mic\ adâncime [i cu pericol de
inundare;
- suprafe]ele situate la mare altitudine, unde cad peste 800 mm
precipita]ii;
- zonele cu cea]\ frecvent\ [i umiditate atmosferic\ ridicat\;
- terenuri cu soluri argiloase [i drenaj intern redus;
- terenuri cu pante mari [i soluri sub]iri, puternic erodate;
- extremit\]ile fermei greu accesibile.
La `nfiin]area paji[tilor se utilizeaz\ specii perene, cât mai longevive
(graminee [i leguminoase perene), compatibile `ntre ele [i `n func]ie de modul
de folosin]\.
Ca specii sunt recomandate urm\toarele: ov\scior, golom\], p\iu[,
timoftic\, firu]\, iarb\ de gazon (raigras), coada vulpii, ghizdei, trifoi, lucern\,
etc. Participarea uneia sau alteia dintre specii cât [i raportul dintre ele la
alc\tuirea paji[tilor depinde foarte mult de zona de cultur\ (soluri uscate,
reav\ne, umede, zona montan\, etc) cât [i de categoria de animale pentru care
este destinat\

3.7 Terenul arabil al fermei: func]ii, structur\

Terenul arabil al fermei are o suprafa]\ mult diminuat\ atât de vegeta]ia

silvic\ cât [i de paji[tile temporare.
Astfel, suprafa]a arabil\ r\mas\ are un poten]ial mai ridicat al solurilor
[i un relief mai adecvat, putând fi apt\ pentru cultivarea unui spectru mai larg
de plante.
Structura culturilor din arabil trebuie s\ `ndeplineasca urm\toarele
func]ii:
- asigurarea cu hran\ vegetal\ diversificat\ [i de calitate a
popula]iei din ferm\;
- vânzarea de produse vegetale alimentare [i nealimentare pentru
popula]ia extracomunitar\ [i pentru industria prelucr\toare;
- furnizarea de nutre] [i a[ternut pentru animalele din ferm\;

21
 - acoperirea terenului pe o perioad\ cât mai lung\ de timp;
- valorificarea superioar\ a resurselor de sol [i climatice din zon\;
- limitarea efectelor negative ale culturilor asupra mediului;
- utilizarea amenaj\rilor tehnice la `ntregul lor poten]ial.
Pentru `ndeplinirea acestor func]ii se vor avea `n vedere urm\toarele:
- alegerea unui sortiment de culturi diversificat, func]ie de
cerin]ele plantelor [i coni]iile pedoclimatice;
- predominan]a culturilor care `ntâlnesc condi]iile cele mai
favorabile [i ale c\ror produse sunt cele mai solicitate;
- organizarea judicioas\ a asolamentelor.
La alegerea sortimentului de plante se va ]ine cont de:
- zonarea culturilor;
- amenaj\rile hidroameliorative existente;
- condi]iile pedoclimatice din zon\;
- experien]a fermelor bio mai vechi dar plasate `n condi]ii
asem\n\toare.

3.8 Organizarea asolamentului: structur\ [i func]ii

~n fermele cu suprafe]e mici (sub 50 ha) se organizeaz\ unul sau cel

mult dou\ asolamente diferite iar dac\ dispune de o suprafa]\ mare se
organizeaz\ mai multe asolamente.
Toate asolamentele fermei sunt mixte, ponderea diferitelor culturi
depinzând de pozi]ia fermei, favorabilitatea terenului pentru anumite grupe de
plante, necesarul de furaje, etc.
~n cadrul amenaj\rilor hidroameliorative se organizeaz\ asolamente
speciale (antierozionale, pentru terenuri cu exces hidric, pentru terenuri
nisipoase, salinizate, etc).
Organizarea judicioas\ a unui asolament presupune existen]a unui
num\r suficient de mare de sole (9-10 [i chiar 15).
Solele au `n general dimensiuni mai mici (de circa 2 ha) dar pot ajunge
[i la câteva zeci de ha. Solele trebuie s\ aib\ forme regulate [i cât mai egale
pentru a nu se modifica structura culturilor.
Asolamentul trebuie s\ contribuie la men]inerea [i cre[terea fertilit\]ii
solului, la evitarea apari]iei “oboselii solului”, precum [i la `ntre]inerea
biodiversit\]ii edafice [i a echilibrelor biodinamice din sol.
La stabilirea rota]iei vor trebui respectate o serie de principii:

22
 - alternarea plantelor cu `nr\d\cinare profund\ cu cele cu
`nr\d\cinare superficial\;
- alternarea culturilor cu biomas\ mic\ cu cele cu biomas\ mare;
- alternarea plantelor fixatoare de azot cu plante mari
consumatoare de azot;
- alternarea culturilor sensibile la `mburuienare cu plante care
lupt\ bine cu buruienile;
- alternarea culturilor p\ioase cu specii frunzoase;
- alternarea culturilor de toamn\ cu cele de prim\var\;
- practicarea culturilor ascunse ori de câte ori este posibil;
- utilizarea mixturilor.

3.9 Sistemele de culturi din rota]iile biologice

~n rota]ia din ferma biologic\, terenul din fiecare sol\ este intens
valorificat, la fel ca [i resursele climatice din sezonul de vegeta]ie, prin culturi
principale, secundare, succesive, asunse sau acoperite – acoperitoare pentru
sol.
Culturile principale sunt cele care, prin perioada lor lung\ de vegeta]ie,
ocup\ cea mai mare parte a sezonului activ pe sola respectiv\, realizând, `n
acela[i timp, produc]ia cea mai important\ pentru ferm\ (cereale p\ioase,
porumb pentru boabe, soia, floarea soarelui, inul pentru fibre [i ulei, sfecla
pentru zah\r, cartoful, fasolea, maz\rea, etc).
Culturile secundare sunt practicate `ntre dou\ culturi principale cu rolul
de a acoperi solul [i a-l proteja `mpotriva eroziunii, de a produce furaje sau
pentru `ngr\[\minte verzi.
Cele mai multe culturi secundare sunt `nfiin]ate `n partea a II-a a
sezonului activ (de vegetatie).
~n cultur\ secundar\ sunt preferate leguminoasele perene sau anuale de
toamn\, rezistente la condi]iile pedoclimatice, cu o r\s\rire [i cre[tere rapid\,
produc\toare de mari cantit\]i de biomas\, bogat\ `n azot, fosfor [i alte
substan]e minerale.
Culturile secundare pentru `ngr\[\mânt verde prezint\ o serie de
avantaje ca:
- acumularea azotului [i carbonului `n sol;
- reducerea levig\rii unor elemente ca N, Ca, K;
- reducerea eroziunii;

23
 - cre[terea coeficientului de `nmagazinare a apei;
- umbrirea solului [i reducerea fenomenului de supra`nc\lzire [i
evaporare a apei;
- afânarea, aerarea, structurarea solului [i refacerea humusului
prin biomasa `ncorporat\;
- controlul bolilor, d\un\torilor [i buruienilor;
- reducerea consumurilor de `ngr\[\minte pentru culturile
postmerg\toare.
Culturile succesive se `nfiin]eaz\ dup\ cele principale [i pot fi: `n
miri[te [i ascunse (sub`ns\mân]ate `n cele principale). Ele pot fi alese dintre
cele pentru boabe, cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie [i soiuri extratimpurii
(fasole, maz\re, cartof), dintre cele furajere, legumicole (castrave]i, pepeni,
frunzoase), sau pentru `ngr\[\mânt verde. Pot fi culturi pure sau mixte, anuale,
bienale sau perene.
Efectul culturii succesive se resimte `n primul [i chiar al doilea an.
mazariche
Ex: trifoi ro[u ( ) + graminee – cartof + secar\ de toamn\
sulfina
toamna vara toamna

3.10 Cauzele care impun cre[terea biologic\ a animalelor

domestice

Cre[terea animalelor `n sistem intensiv [i mai ales industrial f\r\

respectarea cerin]elor lor individuale, `n ad\posturi tixite [i cu microclimat
artificial, are repercusiuni asupra s\n\t\]ii, vitalit\]ii [i a capacit\]ii
reproductive, chiar dac\ un timp produc]ia [i profitabilitatea a crescut.
O prim\ cauz\ a cre[terii biologice a animalelor este c\ `n tehnologiile
intensive scad [ansele de supravie]uire individual\ [i perpetuarea speciilor
datorit\ consangviniz\rii [i clon\rii.
Astfel, scade rezisten]a fizic\ la intemperii climatice, boli [i parazi]i
animali, longevitatea, etc.
Problemele de s\n\tate [i fertilitate se rezolv\ pe cale medicamentoas\
alopat\ dar totodat\ creaz\ alte forme mai rezistente la medicamente [i nevoia
de altele noi, mai toxice.
~n general, la toate speciile de animale crescute `n sistem industrial a
sc\zut capacitatea sistemului imunitar iar aplicarea repetat\ a tratamentelor a

24
dus la cre[terea rezisten]ei agen]ilor patogeni la aceste substan]e [i la dificult\]i
`n men]inerea s\n\t\]ii animalelor, sl\bit\ [i de consumul de furaje poluate cu
pesticide [i metale grele.
Totodat\, acest sistem industrial produce efecte negative asupra
solurilor, plantelor agricole [i s\n\t\]ii oamenilor.
Cantit\]ile mari de dejec]ii solide [i lichide acumulate lâng\ cresc\torii,
de cele mai multe ori lipsite de terenuri agricole, polueaz\ grav solurile, apele
[i atmosfera.
Aditivii furajeri, substan]ele hormonale de sintez\, pesticidele din
furaje, microorganismele patogene [i parazi]ii ajung `n dejec]ii care pot s\
deregleze via]a edafic\ [i s\ polueze solul.
Slaba calitate a produselor animaliere pune `n pericol s\n\tatea
oamenilor. Astfel, contaminarea laptelui cu antibiotice produce neajunsuri
s\n\t\]ii oamenilor [i `n procedeele de prelucrare a laptelui `n care se utilizeaz\
bacterii. De asemenea cre[te rezisten]a unor agen]i patogeni (Salmonella) la
aceste antibiotice.
Utilizarea substan]elor hormonale de sintez\ pot ajunge prin
intermediul alimentelor la consumator producând deregl\ri ale metabolismului,
obezitate, sc\derea rezisten]ei, imunit\]ii, etc.

3.11 Alegerea speciilor de animale `n ferma biologic\

~n general, toate speciile de animale pot fi crescute `ntr-o ferm\ bio [i

mai ales `n una cu suprafa]\ agricol\ mare [i condi]ii pedoclimatice variate. Nu
`ns\ `n toate fermele pot fi crescute optim toate speciile de animale mai ales
când suprafa]a este mic\ sau chiar mare, dar condi]iile sunt uniforme [i
favorabile producerii de alimente pentru om.
Alegerea speciilor de animale care pot fi crescute se face ]inând seama
de mai multe criterii, cum ar fi:
- importan]a produselor lor pentru alimenta]ia popula]iei,
cerin]ele de produse pe pia]\ [i posibilitatea vânz\rii lor imediate chiar din
ferm\;
- particularit\]ile de hr\nire [i digestie ale animalelor,
valorificarea diferitelor tipuri de furaje [i concuren]a cu omul pentru anumite
produse vegetale;
- spectrul de furaje produse `n ferm\, cantit\]ile realizate,
suprafe]ele ocupate de paji[ti [i produc]ia lor;

25
 - situa]ia solurilor din ferm\, necesitatea fertiliz\rii cu dejec]ii
animale, cantitatea [i calitatea acestora, produse de diferitele specii de animale;
- produsele secundare [i reziduale cu rol furajer ob]inute `n
sectorul forestier sau cele auxiliare, cantit\]ile [i animalele care pot fi hr\nite
cu ele;
- necesitatea de utilizare corect\ [i `n siguran]\ a paji[tilor prin
rota]ia ciclurilor de p\[unat cu diferite specii [i categorii de animale;
- rolul unor specii de animale `n valorificarea superioar\ a
condi]iilor din ferm\, fa]\ de care au cele mai bune adapt\ri, serviciile aduse de
acestea culturilor `n instalarea echilibrelor ecologice.
Func]ie de aceste criterii, `n orice ferm\ biologic\, `n mod obligatoriu,
trebuiesc crescute bovine, p\s\ri (g\ini) [i albine.
~n unit\]ile care practic\ agroturismul este important\ cre[terea
cabalinelor, iar `n cele situate la mare altitudine, cu p\[uni montane, cre[terea
ovinelor [i a caprinelor.
~n gospod\riile cu suprafe]e arabile mari [i cu poten]ial cerealier ridicat,
`n care sunt organizate activit\]i de prelucrare a produselor vegetale [i animale,
devine necesar\ cre[terea suinelor [i a unor efective mari de p\s\ri (g\ini,
curci).
Dac\ `n gospod\rii sau `n apropiere se g\sesc lacuri, b\l]i, pot fi crescute
p\s\ri ca ra]e, gâ[te sau animale de blan\.

3.12 Rolul rumeg\toarelor [i al taurinelor `n special, `n

ferma biologic\

Rumeg\toarele `n general, dar mai ales bovinele, nu pot lipsi din nici o
ferm\, de multe ori `n fermele mici, lor repartizându-li-se 80-95% din totalul
UVM.
~nc\rc\tura de bovine nu poate sc\dea `n nici un caz sub 40-50% din
total UVM [i atunci doar `n favoarea altor rumeg\toare (ovine, caprine) sau a
cabalinelor astfel `ncât `mpreun\ ele s\ reprezinte cel pu]in 60-70% din total
UVM.
Avantajul acestor specii se datoreaz\ sistemului digestiv care permite
utilizarea furajelor fibroase sau grosiere f\r\ a face concuren]\ omului, furaje
rezultate ca produse secundare de la culturile de cereale, leguminoase,
oleaginoase, colete [i frunze de sfecl\, tuberculi necomerciabili, resturi
vegetale din legumicultur\, etc.

26
 Taurinele produc [i mari cantit\]i de dejec]ii, valoroase atât aplicate
direct (`n timpul p\[unatului) cât [i compostate.
O vac\ (1 UVM) poate produce `ntr-un an `ntre 5,5-20 t gunoi
fermentat alc\tuit atât din dejec]ii cât [i din paiele utilizate ca a[ternut.
Gunoiul de bovine [i taurine are o valoare superioar\, compozi]ie
chimic\ complex\ [i echilibrat\ [i pretabilitate la compostare.
~n fermele care au [i ovine, se calculeaz\ aproximativ 70-80 UVM (vaci
adulte `n lacta]ie) la 100 ha agricol iar cele f\r\ sector ovin 100 vaci cu lapte la
100 ha agricol.
Dac\ `n ferm\ este [i tineret mascul [i femel pentru `ngr\[are, se
rezerv\ 1,2-1,3 UVM / 1 ha agricol.

3.13 Pozi]ia celorlalte categorii de animale domestice `n

structura fermelor biologice

Dup\ stabilirea efectivelor de taurine, func]ie de cantit\]ile de dejec]ii

pe care le pot produce [i de efectele lor asupra produc]iilor, se diversific\ mai
mult sau mai pu]in celelalte specii de animale. Pentru aceasta trebuie ]inut cont
de specificul hr\nirii acestor specii [i de posibilitatea de a le asigura hrana din
produc]ia fermei.
Astfel, ovinele fiind tot rumeg\toare, sunt necesare deoarece pot
consuma reziduuri vegetale neacceptate de bovine sau iarba paji[tilor cu
vegeta]ie joas\ [i rezistent\ la p\[unatul oilor dar inaccesibil\ bovinelor.
Ele pot valorifica otavele joase ale tuturor p\[unilor [i fâne]elor, nu
necesit\ a[ternut de paie [i produc mai pu]in gunoi decât bovinele.
Gunoiul are o consisten]\ [i o compozi]ie chimic\ mai pu]in echilibrat\
decât cel de bovine fiind mai zvântat, mai bogat `n azot [i cu un raport N : P mult
mai mare.
Azotul nu poate fi absorbit `n totalitate de c\tre plante din cauza
insuficien]ei fosforului [i risc\ s\ se piard\ `n atmosfer\, `n ap\, etc.
Sectorul cabalin nu este obligatoriu dar poate fi promovat din mai multe
motive.
Caii se pot cre[te deoarece nu sunt preten]io[i fa]\ de ad\posturi, `n
fermele cu pante mari [i abrupte se utilizeaz\ pentru trac]iune precum [i la
efectuarea unor lucr\ri de `ntre]inere a culturilor din cadrul fermei (pr\[it,
bilonat).

27
 De asemenea, caii se utilizeaz\ [i pentru agrement. Gunoiul de cabaline
este produs `n cantit\]i mari ca [i la vaci dar are o calitate mai bun\ decât a
acestuia. Este mai bogat `n N P K [i un raport C : N (21:1) fa]\ de 25:1 la vaci.
Gunoiul de cabaline are un rol important `n procesul de compostare
fiind totodat\ foarte util `n producerea r\sadului deoarece degaj\ mai mult\
c\ldur\ `n timpul ferment\rii.
De asemenea, fiind un bun liant al p\mântului, se utilizeaz\ `n
construc]ii care sunt necesare `n ferma biologic\, fiind simple, ieftine,
c\lduroase, ecologice.
Sectorul de cre[tere a suinelor este necesar `n fermele cu pondere mare
a cerealelor dar s\ nu dep\[easc\ 20-30 % din totalul UVM.
~n hrana porcilor se pot utiliza toate subprodusele de la prelucrarea
laptelui, de la selectarea semin]elor, reziduuri din mor\rit [i panifica]ie,
extragerea uleiului, resturi alimentare, etc.
Sectorul aviar este obligatoriu `n orice ferm\, numai structurarea sa pe
specii [i ponderea fa]\ de `nc\rc\tura total\ de animale este diferit\.
Prin particularit\]ile de hr\nire, printr-o digestie diferit\ de cea a
porcilor, p\s\rile valorific\ mai bine, mai rapid [i mai complex resursele, de
aceea atunci când produc]ia de gr\un]e este mic\, sectorul aviar are prioritate
fa]\ de cel de cre[tere a porcilor.
G\inile nu pot lipsi niciodat\ chiar [i `n cea mai mic\ gospod\rie.
~nc\rc\tura de g\ini se calculeaz\ func]ie de suprafe]ele cultivate astfel:
pentru culturi alimentare (grâu, secar\, fasole, soia) 10 g\ini /ha iar la paji[ti,
pentru alergat, 200 g\ini ou\toare (150 cu pui)/ha.
Efectivele pot fi mai mari când suprafe]ele de lucern\ sau trifoi sunt mari,
când `n ferm\ se produc [roturi, etc.
Curcile [i bibilicile sunt la fel de necesare fiind mult mai u[or [i ieftin
de crescut, valorificând mai bine hrana din ferm\. Se recomand\ 10-15 curci
adulte cu puii lor / 100 g\ini.
Gâ[tele [i ra]ele trebuiesc totdeauna crescute când exist\ sau pot fi
amenajate suprafe]e de ap\ `n ferm\.
Vara sunt `ntre]inute pe p\[unile de lâng\ ap\ iar `n toamn\ vor fi
p\strate numai p\s\rile matc\, bobocii fiind sacrifica]i.
Aceste specii au [i un mare apetit pentru viermi [i molu[tele existente
salubrizând p\[unile ovinelor sau câmpurile joase ale gr\dinilor de legume.
Pentru valorificarea superioar\ a resurselor din ferm\ precum [i pentru
diversificarea produselor alimentare [i nealimentare, pot fi crescute [i alte
animale mici (nutria, bizamul, iepurii).
28
 Sectorul apicol are o pozi]ie aparte `n ferma biologic\, fiind obligatoriu.
Albinele au calitatea de a nu afecta `nc\rc\tura de animale, nu fac concuren]\
nici unei specii de animale [i nici omului, prezentând doar avantaje (produse
apicole, polenizare).
~n cazul `n care se iau m\suri corespunz\toare de cultivare a plantelor
melifere, pomi fructiferi, etc, se pot cre[te pân\ la 50 de colonii de albine la
100 ha agricol.

29
 Cap. IV SECTOARELE SPECIALE ALE FERMEI
BIOLOGICE

4.1 Sectoarele speciale ale fermei biologice. Enumerare [i

func]ii

Pentru a-[i `ndeplini func]iile, ferma biologic\ trebuie s\ desf\[oare

activit\]i specifice, unele fiind obligatorii [i necesitând o bun\ cunoa[tere `n
vederea organiz\rii judicioase a acesteia.
Cre[terea produc]iei [i a fertilit\]ii solurilor se face practicând doar
fertilizarea organic\. Fertilizarea se va face doar cu `ngr\[\minte organice
produse `n ferm\, de aceea este important\ organizarea judicioas\ a tuturor
acestor reziduuri.
Managementul integrat al tuturor categoriilor de reziduuri organice are
la baz\ compostarea acestora, activitate organizat\ `ntr-un sector specializat [i
obligatoriu `n ferm\.
~n fermele de tip biodinamic este obligatorie organizarea unui alt sector
special propriu, acela de producere a preparatelor biodinamice cu rol `n
vitalizarea [i dinamizarea solului, `n intensificarea proceselor de compostare,
de protec]ie a plantelor [i controlul `mburuien\rii, bolilor [i d\un\torilor, de
`ngrijire a s\n\t\]ii animalelor din ferm\.

4.2 Pozi]ia sectorului de compostare [i compatibilitatea sa

cu fermele biologice

Sectorul de compostare este obligatoriu `n ferm\ pentru a da tuturor

reziduurilor organice cea mai bun\ `ntrebuin]are `n cre[terea fertilit\]ii solului.
~n sectorul de compostare, organizat `n afara solului, sunt recreate de
fapt condi]iile `n care a avut loc humificarea materiei organice moarte. Astfel,
`n condi]ii de aera]ie permanent\, de bun\ umezire, `n contact cu solul [i `n
prezen]a c\ldurii, materia organic\ moart\ s-a descompus aerob prin procese
fermentative dezvoltate de bacterii [i fungi. O parte din compu[ii organici

30
simpli au p\truns `n sol unde prin procese lente de sintez\ [i condensare s-a
format [i s-a acumulat treptat humusul [i concomitent solul `n natur\.
Aplicarea direct\ a gunoiului pe sol, chiar [i iarna, urmat\ de
`ncorporarea imediat\ cu plugul, duce la pierderi `nsemnate de azot cuprinse
`ntre 24-55%.
Atunci când gunoiul nu se aplic\ imediat pe sol ci este depozitat [i
preparat prin diferite metode, pierderile de azot sunt `n general mai mici, sub
form\ de oxizi de azot [i mai pu]in amoniac.
Aplicarea direct\ [i separat\ a gunoiului diferitelor specii de animale, `n
stare proasp\t\ sau fermentat\ prin diverse metode, poate crea dezechilibre
chimice `n sol [i condi]ii de nutri]ie neadecvate pentru diferite culturi.
Compostarea presupune amestecarea gunoiului diferitelor specii de
animale, `n diferite propor]ii [i a acestora cu resturi vegetale, alte tipuri de
reziduuri organice `n propor]ii care s\ duc\ la o compozi]ie chimic\ mai
complex\ [i mai echilibrat\ decât cea a gunoiului de la oricare specie de
animale.
Este mai u[or s\ faci analizele fizico-chimice [i biologice a unui singur
material decât pe aceea a fiec\rui ingredient luat `n parte.
La aplicarea composturilor, riscul de a gre[i doza potrivit\ pentru fiecare
sol\ [i cultur\ `n parte este foarte sc\zut.
Compostarea `n amestec a tuturor reziduurilor din ferm\ este, deci
solu]ia optim\, care asigur\ cea mai bun\ compatibilitate [i eficien]\ maxim\
sub toate aspectele.
Obiectivele pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ compostarea:
- suprimarea mirosurilor nepl\cute ale reziduurilor organice;
- ameliorarea condi]iilor de igien\;
- reducerea capacit\]ii de germinare a semin]elor;
- men]inerea [i cre[terea valorii `ngr\[\mintelor;
- cre[terea activit\]ii biologice din sol;
- cre[terea calit\]ii produc]iilor plantelor;
- pierderi minime de nutrien]i `n timpul aplic\rii;
- cheltuieli adi]ionale de investi]ii, minime;
- condi]ii de munc\ acceptabile;
- cheltuieli energetice minime.

31
 4.3 Principiile [i regulile compost\rii

Compostarea este o sum\ de procese microbiene, enzi-matice, chimice

[i fizice, aflate `n interdependen]\, care se petrec `n masa reziduurilor organice,
`n condi]ii de aera]ie, umiditate, c\ldur\, soldate cu ob]inerea de substan]e
humice [i biomas\ microbian\ incluse `ntr-un produs nou cu propriet\]i
distincte fa]\ de materialele din care a provenit, numit compost.
Compostarea este un proces de fermenta]ie aerob\, procesele anaerobe,
cu pondere ne`nsemnat\, fiind tot fermentative, niciodat\ de putrefac]ie.
Procesul de fermenta]ie are loc sub ac]iunea bacteriilor [i a fungilor.
Sunt implicate bacterii [i actinomicete aerobe termofile, termo-mezofile
[i mezofile din rândul speciilor care tr\iesc `n sol dar [i `n rumenul
rumeg\toarelor.
Transform\rile din gr\mezile de compostare au loc `n patru faze:
- faza mezofilic\;
- faza termofilic\;
- faza rece [i `ntunecoas\;
- faza de maturare.
~n prima faz\ sunt active bacteriile mezofile [i actinomicetele la
temperaturi de pân\ la 400C care descompun o serie de materiale.
~n faza termofil\ sunt active bacteriile termofile care descompun rapid
zaharuri, gr\simi, proteine, cu pierderi de amoniac [i cre[terea pH-ului.
~n faza rece, fungii mezofili reinvadeaz\ materialul la extremit\]ile sale
[i atac\ celuloza, permi]ând invazia bacteriilor mezofile.
Toate cele trei faze dureaz\ pu]in (5-6 s\pt\mâni), cea mai lung\ fiind
ultima – de maturare a compostului, `n care toate reac]iile duc la formarea de
acizi humici [i al]i compu[i humici stabili.
~n timpul compost\rii, se desf\[oar\ o intens\ competi]ie `ntre
microorganisme care se soldeaz\ cu producerea de substan]e antibiotice. De asemenea
gr\mada este invadat\ de macrofaun\ (furnici, p\ianjeni, viermi) care des\vâr[esc
macerarea materialului [i maturarea compostului.
Controlul temperaturii, mai ales `n primele s\pt\mâni [i men]inerea
acesteia sub 600C face ca procesele s\ mearg\ `n direc]ia dorit\.
Compostarea decurge normal [i f\r\ riscuri dac\ raportul mediu C:N
din masa reziduurilor este de 30:1 [i dac\ umiditatea medie a amestecului la
formarea gr\mezilor este de 50-60%.

32
 ~n procesul de compostare este obligatoriu `mbun\t\]irea aera]iei care
se realizeaz\ prin remanierea materialului, mai ales `n prima faz\. Aceasta
const\ `n schimbarea radical\ a a[ez\rii materialului din gr\mad\ prin
schimbarea pozi]iei gr\mezii, simultan cu aerarea puternic\ a `ntregului
material, a[ezarea celui de la suprafa]a gr\mezii la baza celei noi [i invers. Sunt
necesare 1-3 remanieri, num\rul acestora depinzând de natura materialelor,
raportul C:N, gradul de m\run]ire, con]inutul `n ap\ [i durata compost\rii.
Pentru diminuarea num\rului de remanieri, gr\mezile de compostare
vor trebui s\ fie optim dimensionate ca l\]ime [i `n\l]ime, lungimea putând fi
oricât de mare.
Gr\mezile de compostare au `n general o sec]iune vertical\ conic\ cu
vârful u[or te[it, cu o l\]ime la baz\ de 2-3 m [i o `n\l]ime la coam\ de 1,2-1,5
m.

4.4 Metode de compostare

Compostarea se poate realiza `n gr\mezi de compostare, fermentatoare,

l\zi [i silozuri de lemn, etc.
Gr\mezile pot fi formate din straturi succesive dispuse pe vertical\ sau
lateral.
Unii autori recomand\ formarea progresiv\ a gr\mezilor, pe lungime
a[ezându-se dou\ [iruri mai `nguste care se contopesc `ntr-o singur\ gr\mad\
`n final, de aceea[i form\ [i cu acelea[i restric]ii dimensionale.
Pentru fermele biologice mai mici, sau pentru alte utilit\]i,
composturile se pot prepara utilizând fermentatoare simple, statice sau rotative,
de diferite capacit\]i.
Pentru cantit\]i mai mici [i când exist\ suficient lemn `n ferm\, se
propune compostarea `n l\zi sau silozuri de lemn, de diferite tipuri, `n care
aera]ia este permanent\. O astfel de metod\ prezint\ o serie de avantaje cum ar
fi: utilizarea resurselor de lemn, a for]ei de munc\, diminuarea cheltuielilor de
transport, evitarea mirosurilor urâte, cre[terea unor animale mici `n aceste
culcu[uri, compostarea direct\ a dejec]iilor acestora, etc.

33
 4.5 Starterele de compostare

~n domeniul compost\rii reziduurilor organice, o problem\ destul de

controversat\ este cea a aditivilor de intensificare a procesului numit [i “starter
de compostare”.
Este absolut necesar\ utilizarea starterelor cu condi]ia ca ace[tia s\ fie
corect realiza]i, ob]inu]i [i aplica]i. Starterul de compostare trebuie s\ con]in\
un amestec bine determinat de microorganisme, enzime, substan]e active sau
activante, alese [i combinate cu mult discern\mânt `n urma unor studii [i
cercet\ri minu]ioase.
O aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ microorganis-melor [i preparatelor
strict microbiologice care trebuie s\ con]in\ `n propor]ii echilibrate organisme
amonificatoare [i nitrificatoare, bacterii [i ciuperci, organisme termogene [i
mezogene.
Aceste preparate trebuiesc folosite `n cantit\]i suficiente pentru ca ele
s\ se `nmul]easc\ rapid [i s\ devin\ dominante `n raport cu cele existente [i
neeconomice, `n competi]ia pentru materia organic\ moart\, ca surs\ de hran\
[i energie `n acela[i timp.
Nu trebuie uitat c\ mediul de via]\ al acestor microorganisme este
solul, de aceea, la prepararea sau la aplicarea starterelor trebuie utilizat [i sol
(p\mânt).
Ca starter de compostare pot fi utilizate preparatele biodinamice
realizate din plante spontane ca: Achillea millefolium (coada [oricelului),
Matricaria chamomilla (mu[e]el), Querqus robur (stejar), Taraxacum
officinale (p\p\die), Valeriana officinalis (odolean), Urtica dioca (urzic\).
Utilizarea starterelor de compostare are drept scop scurtarea duratei de
compostare (`n special a primelor etape), pentru a l\sa r\gaz suficient matur\rii
compostului iar `ntregul ciclu s\ dureze mai pu]in (3,5-4,5 luni vara [i 5-6 luni
iarna).
Scurtarea duratei de compostare se dovede[te necesar\ pentru reducerea
suprafe]elor destinate sectorului de compostare.
Unii autori recomand\ ca aditivi o serie de fosfa]i bru]i sau alte
minerale, roci naturale, cu rol `n `mbog\]irea mineral\ a materialului iar `n
cazul argilei [i prafului [i `n azot amoniacal pe care acestea `l absorb, `l re]in, `l
`mpiedic\ s\ se piard\ [i s\ polueze aerul.

34
 De asemenea, este mai bun starter p\mântul care a fost compostat `n
anii anteriori [i `nsu[i compostul ob]inut la ciclul anterior, ad\ugat `n cantit\]i
mici `n gr\mezile de compostare.

4.6 Organizarea activit\]ii de compostare `n gr\mezi

Func]ie de m\rimea fermei, de cantitatea [i diversitatea reziduurilor

organice rezultate, etc. trebuiesc stabilite metodele de compostare cele mai
adecvate.
~n fermele mici, când resturile vegetale se composteaz\ direct la
suprafa]a terenului arabil `n pale sau balo]i la marginea solelor, principalele
materiale r\mân cele din ad\posturile de animale (gunoiul [i mustul), la care se
adaug\ resturi vegetale lemnoase, reziduuri furajere, gunoaie, m\tur\tur\, etc.
~n acest caz nu se amenajeaz\ o suprafa]\ special\ pentru compostare,
gr\mezile instalându-se la marginea solelor sau paji[tilor pe care urmeaz\ s\
fie administrat compostul.
~n fermele mari, când se composteaz\ cantit\]i mari de gunoi dar [i de
resturi vegetale, este necesar\ amenajarea unei suprafe]e cu caracter
permanent, numit\ sta]ie de compostare.
Suprafa]a nu reprezint\ mai mult de 1% din suprafa]a fermei,
compostarea f\cându-se `n gr\mezi.
Compostarea se poate realiza `n dou\ variante:
1. a[ezarea diferitelor materiale `n gr\mad\, `n straturi succesive;
2. alc\tuirea unui amestec omogen, din toate materialele, dup\ o
prealabil\ m\run]ire [i formarea de gr\mezi.
Aceast\ variant\, de[i d\ rezultate mai bune, este mai greu de realizat.
Prima variant\ este mai avantajoas\, necesitând suprafe]e pentru
depozitare mai mici, un consum mai mic de energie, utilaje mai pu]ine [i mai
simple, dar mai mult\ munc\ manual\.
Prezint\ [i dezavantajul c\ nu se respect\ totdeauna propor]iile
diferitelor materiale [i necesit\ un volum mai mare de munc\ pentru
omogenizare.
De[eurile se m\run]esc pe m\sur\ ce se aduc [i se dispun `n straturi mai
groase sau mai sub]iri func]ie de propor]ia de participare, alternând de obicei
resturile vegetale, m\tur\tura, p\mântul, gunoaiele menajere cu `ngr\[\mântul
animal solid [i lichid pân\ la definitivarea gr\mezii.
La proiectarea sta]iei de compostare se au `n vedere urm\toarele:

35
 - se estimeaz\ cantit\]ile de reziduuri care se produc lunar;
- se stabile[te procentul de participare al fiec\rei categorii;
- func]ie de masa volumetric\, dup\ m\run]ire, se calculeaz\
volumul total al gr\mezilor;
- func]ie de forma gr\mezii [i dimensiunile acesteia se calculeaz\
lungimea necesar\ pentru 1m3 de material pus la compostare;
- cunoscând volumul total, se afl\ lungimea total\ a gr\mezilor;
- func]ie de lungimea unei gr\mezi se afl\ num\rul de gr\mezi, la
care se adaug\ o gr\mad\ `n plus, loc gol pentru remaniere;
- se afl\ l\]imea necesar\ pentru amplasarea gr\mezilor egal\ cu
produsul dintre num\rul de gr\mezi [i l\]imea maxim\ la baz\ (2 m)
multiplicat\ cu 2-2,5.
~ntre gr\mezi este necesar\ o distan]\ de cel pu]in 2 m pentru
deplasarea utilajelor. De asemenea, trebuie l\sat un spa]iu de 0,5 m lâng\
fiecare gr\mad\, spre aval, pentru practicarea unor rigole de colectare a apei
din compost [i din precipita]ii care se prelinge pe taluzele gr\mezilor.
Cunoscând toate acestea se poate calcula suprafa]a necesar\ pentru
compostare la care se adaug\ suprafa]a ocupat\ de materii prime `n a[teptare [i
cea amenajat\ pentru condi]ionarea composturilor [i depozitarea lor pân\ la
aplicare.
Depozitul de materiale [i sectorul de condi]ionare se amplaseaz\ pe
platforme betonate iar gr\mezile pe solul special amenajat.
Pe suprafa]a ocupat\ de gr\mezi se decoperteaz\ solul pe o adâncime
de 20 cm. Pe fundul gr\mezii se a[terne un strat de sol gros de 10 cm de alt\
textur\ iar la suprafa]\ se a[terne un strat gros de 10 cm de compost vechi ce
constitue un bun mediu de cultur\ pentru `ngr\[\mintele compost\rii.
Pierderile de zeam\ de compost, de azot [i poluarea pot fi diminuate
prin amenajarea unor rigole de-a lungul gr\mezilor [i canale colectoare,
perpendicular pe acestea care permit colectarea lichidului `ntr-un bazin acoperit
[i utilizarea la reumezirea gr\mezilor. De asemenea, gr\mezile pot fi acoperite
cu diferite materiale care s\ permit\ totu[i aerisirea dar s\ evite trecerea masiv\
a apei de ploaie prin gr\mad\.
Suprafa]a trebuie ferit\ de vânturi puternice [i insola]ie mare, ea fiind
`nconjurat\ cu perdele forestiere.
Bazinele pot fi legate [i de depozitul de furaje, ad\posturile de animale
[i pot fi colectate [i apele reziduale din gospod\rie.

36
 Gr\mezile de compostare trebuiesc acoperite cu diferite materiale
p\mânt, turb\, frunze, paie, material plastic, etc. pentru a oferi protec]ie
organismelor din gr\mad\, dar s\ permit\ aerisirea, s\ `mpiedice uscarea [i
supra`nc\lzirea.
Umiditatea compostului trebuie s\ fie de 55-70%, de aceea gr\mezile
vor fi umezite repetat cu ap\ sau cu dejec]iile lichide colectate.
Remanierea periodic\ presupune inversarea pozi]iei materialului `n
gr\mad\ [i se face manual sau mecanizat cu ma[ini speciale.
~n ]ara noastr\ exist\ suficiente utilaje care pot fi utilizate pentru
prepararea composturilor:
- prese pentru balo]i circulari de paie (pentru acoperirea
gr\mezilor);
- ma[ini pentru adunat c\pi]e (MAC) [i platforme pentru
transportul c\pi]elor (PAC) cu care paiele [i vrejii pot fi aduna]i [i depozita]i
pân\ la compostare;
- toc\tor de tulpini [i `nc\rc\tor (TIT) pentru porumb;
- mori cu cioc\nele [i toc\tor pentru materiale vegetale;
- ma[ini pentru sf\râmat `ngr\[\mintele chimice (MSIC) pentru
m\run]irea materialelor minerale solide (calcar, var, roci, fosfa]i bru]i);
- buldozere, nivelatoare, `nc\rc\toare frontale sau cu graifer,
remorci cistern\ (RCU) pentru transportul dejec]iilor lichide;
- ma[ini pentru administrarea composturilor (MIG).

4.7 Sectorul biodinamic. Rol, preparatele [i destina]ia lor

Este prezent doar `n fermele de acest tip (biodinamice). Preparatele

biodinamice au menirea de a dinamiza procesele vitale prin atragerea unor
energii din natur\ prin intermediul unor substan]e care le capteaz\ [i le
introduce `n organismele vii din ferm\.
Aceste energii [i informa]ii din natur\ (cosmice) pot fi recep]ionate [i
acumulate `n anumite minerale, plante, organe ale diferitelor animale care
preparate `n anumite moduri [i aplicate, p\trund `n corpurile vie]uitoarelor `n
care continu\ s\ atrag\ aceste for]e, dinamizându-le, intensificându-le
activitatea, dirijând-o spre procese metabolice ordonate [i cu consecin]e
pozitive.
Modul lor de ac]iune nu este pur fizico-chimic ci energetic [i
informa]ional.

37
 De aceea, la ob]inerea preparatelor biodinamice se folosesc anumite
substan]e minerale `n stare cât mai pur\, unele plante sau anumite organe ale
lor, unele dejec]ii sau organe ale animalelor, capabile s\ includ\ aceste for]e
cosmice, `n anumite condi]ii de recoltare, preparare [i numai `n anumite
conjuncturi astrale, când aceste energii au o anumit\ intensitate [i anumite
efecte.
Rudolf Steiner consider\ c\ dinamizând activitatea din sol, din
gr\mezile de compostare, este activat\ indirect via]a plantelor [i a animalelor.
Direct plantele pot fi dinamizate [i prin preparate cu care se stropesc `n
anumite perioade ale vie]ii lor. Rudolf Steiner a realizat o serie de preparate
cum ar fi gunoiul de corn, silicea de corn, preparate din plante, etc.
Ex. Ceai din coada calului (Equisetum arvense) pentru stropit solul [i
plantele, cu efecte bune `n lupta contra bolilor criptogamice [i parazi]ilor
animali.

38
 Cap. V POZI}IA FERMELOR BIOLOGICE ~N
SISTEMUL PRODUCTIV AGRICOL. REZULTATELE LOR
ECONOMICE {I ECOLOGICE

5.1 Pozi]ia fermelor biologice `n cadrul sistemului

productiv agricol [i perspectivele lor

Fermele biologice, ca num\r [i suprafa]\ agricol\, au o pondere

ne`nsemnat\ `n raport cu celelalte tipuri conven]ionale de ferme agricole de[i
exist\ o cerere foarte mare de produse ecologice [i se ofer\ pre]uri foarte mari
pentru acestea.
~n U.E. se preconizeaz\ generalizarea agriculturii ecologice la nivelul
anului 2010, de aceea se duce o politic\ financiar\ generoas\ de subven]ionare
a fermelor `n conversie, a celora deja convertite [i a organiza]iilor de `ndrumare
[i controlul acestora.
Se acord\ de asemenea premii. Astfel, `n Fran]a, Ministerul Agriculturii
[i Mediului a acordat premii anuale timp de 2-3 ani fermierilor bio de: 1197
F/ha la culturile anuale, 1995 F/ha la legume, 700 F/ha la p\[uni, 9500 F/ha la
culturile perene (pomi, vi]\ de vie).
Re]inerea pe care o manifest\ fermierii fa]\ de conversia `n bio const\
`n dificult\]ile practice ale conducerii [i dirij\rii proceselor complicate din
ferm\ [i a r\spunderii sporite a fermierului `nsu[i `n respectarea cu stricte]e a
rigorilor produc]iei biologice.
Principalele motive ale consumatorilor pentru produsele bio constitue `n
primul rând grija pentru propria s\n\tate [i apoi gustul, naturale]ea [i mediul.
~n România, ne afl\m la nivelul anului 2003, cu agricultura biologic\
`ntr-o situa]ie care poate fi apreciat\ ca special\.
De promovare [i sus]inere financiar\ legiferat\ nici nu poate fi vorba,
dar avem o lege cu privire la produsele ecologice [i regulile [i restric]iile
impuse la ob]inerea lor.
Legea româneasc\ este inspirat\ din cea a U. E. dar este mai pu]in
restrictiv\.

39
 Popularizarea legisla]iei `n domeniu s-a f\cut [i se face prin intermediul
revistelor de specialitate ca “Agricultura Româneasc\”, “Hortireform” precum
[i prin ANCA.
Suprafa]a gospod\rit\ biologic `n ]ara noastr\ este de sub 1000 ha,
reprezentând < 0,01% din cea agricol\, fa]\ de 8,62% `n Austria, 8,86% `n
Suedia, 4,74% `n Elve]ia [i 0,77% `n Slovacia.

5.2 Performan]ele ecologice ale fermelor biologice [i

calitatea produselor ecologice

Analiza fermelor biologice sub aspectul performan]elor lor economice,

comparativ cu cele conven]ionale, este pe cât de necesar\, pe atât de dificil\.
De pe pozi]ie strict economic\ (nivelul cantitativ al produc]iilor, profit)
f\r\ a lua `n considerare influen]a fermei biologice `n plan social sau ecologic,
analiza este `n defavoarea acesteia.
Nivelul produc]iilor animale [i vegetale este mai sc\zut `n fermele biologice,
depinzând de o serie de factori ca:
- stadiul evolutiv al fermei (conversie par]ial\ sau total\,
vechimea ca ferm\ biologic\);
- condi]iile `n care func]ioneaz\ (situa]ia solurilor, factorii
climatici, etc);
- gradul de dotare cu mijloace fixe, performan]ele lor;
- for]a de munc\ disponibil\, gradul de ocupare [i preg\tire.
O analiz\ comparativ\ a fermelor biologice din Germania [i a celor
conven]ionale `n perioada 1979-1981 arat\ c\ pierderile de produc]ie sunt de
11-15% `n sectorul vegetal [i de 12-19% la produc]ia de lapte. Cu cât vechimea
fermei biologice cre[te cu atât cre[te [i produc]ia, uneori produc]ia vegetal\, la
anumite culturi (grâu, ov\z, cartof de toamn\) fiind mai mare comparativ cu
fermele conven]ionale.
{i `n Elve]ia (1979-1981) produc]ia vegetal\ [i de lapte se apropie
foarte mult de cele ob]inute `n fermele conven]ionale, uneori dep\[indu-le u[or.
Astfel, la grâu, `n ferma biodinamic\, la `nc\rc\tur\ de 0,6 UVM/ha
produc]ia este de 95% din cea conven]ional\ iar la 1,2 UVM/ha se ob]in
sporuri de 12% fa]\ de grâul conven]ional.
La furaje [i legume pierderile pot ajunge la 24% dar calitatea
produselor este net superioar\.

40
 ~nafar\ de calitatea produselor, mai ales la frunzoase `n ce prive[te
con]inutul `n nitra]i [i pierderile la p\strare la r\d\cinoase sunt mai mici cu 11-
29,4%.
Produsele fermei biologice sunt mai pu]in poluate cu pesticide.
Datorit\ calit\]ii superioare de necontestat, sub diferitele aspecte
produsele fermelor biologice, `n m\sura `n care sunt autentificate, se bucur\ de
mare `ncredere `n fa]a consumatorului, se vând bine [i repede [i la pre]uri
foarte bune.

5.3 Performan]ele ecologice ale fermelor biologice

Acestea nu pot fi separate de cele economice pe deplin. Cele mai

favorabile efecte de mediu [i ecologice se resfrâng asupra solurilor, asupra
propriet\]ilor [i fertilit\]ii acestora, care se amelioreaz\ `n totdeauna `n aceste
ferme.
Toate propriet\]ile fizice ale solului se amelioreaz\ fa]\ de sistemele
intensiv [i integrat: scade densitatea aparent\ `n stratul superficial, cre[te
porozitatea total\, scade porozitatea capilar\, f\când loc unei porozit\]i optime
de aera]ie, etc.
Cantitatea de ap\ din precipita]ii, `nmagazinat\ `n sol, este totdeauna
mai mare `ntr-o ferm\ ecologic\, diferen]ele de ap\ stocat\ men]inându-se la
dou\ luni de la c\derea precipita]iilor.
Formarea unor rezerve mai mari [i mai profunde de ap\ se explic\ [i
prin cre[terea vitezei cumulate de infiltra]ie a apei, atât la `nceputul, cât [i la
sfâr[itul verii.
Pe terenurile `nclinate, aceste efecte nu favorizeaz\ doar bilan]ul [i
regimul de ap\ al solului, ci [i reducerea eroziunii [i a pierderilor de fertilitate
chimic\ poten]ial\.
~n cadrul unei rota]ii biologice exist\ mai multe c\i de re]inere a
azotului `n solurile fermei, decât de pierdere a lui din ferm\ (inclusiv prin
vânz\ri), astfel c\ bugetul s\u total [i anual este pozitiv, al fosforului relativ
echilibrat, mai s\rac fiind al potasiului.
Pe m\sur\ ce timpul de func]ionare al fermei biologice cre[te, cre[te
con]inutul solului `n nutrien]i [i materie organic\, rolul cel mai important
revenind `ngr\[\mintelor organice [i `n special composturilor.
Poluarea produs\ de ferma ecologic\ este minim\ [i acceptabil\. Ea se
`nregistreaz\ datorit\:

41
 - pierderilor de gaze de ser\ (CO2, NO2, SO2) [i amoniac din
ad\posturile de animale [i din gunoiul acestora;
- pierderi minime de substan]e solubile (azota]i, fosfa]i, s\ruri de
K [i Ca) `n apele subterane [i de suprafa]\.
Monitoriz\rile efectuate `n diferite ]\ri (Fran]a, Germania, Elve]ia,
Austria, SUA), au ar\tat c\, la nivelul lor maxim `n anumite ferme pierderile de
N nitric `n apele subterane [i de suprafa]\ sunt mult sub limitele admise de
legisla]ie [i mai ales sub valorile `nregistrate la fermele conven]ionale,
totdeauna de câteva ori mai mari decâ limita admis\.

42
Referate :
1. Sectorul de compostare `n ferma biologic\.
2. Situatia fermelor biologice `n ]ar\ [i pe plan mondial.

43