1

Fisa de lucru


1.Ecosistemele antropice:Urbane /Rurale
a) Definitie
b) Clasificare


A. Ecosistemele antropice in prezent si perspective

Definire, componente si tipuriSistemele antropizate sunt formate prin
transformarea si simplificarea sistemelor ecologice naturale.Fiind ecosisteme
simplificate, cu nivel redus de complexitate a organizarii si cu echilibru
precar,sistemele antropizate nu se pot mentine dect prin interventia severa si
permanenta a populatiei umane pecai multiple si specializate, cu imputuri mari de
energie auxiliara sub forma combustibililor fosili. n perspectiva nu prea
ndepartata (aproximativ sub 100 de ani) este probabil ca stocurile utilizabile
decombustibili fosili sa se epuizeze. Unii autori mai putin optimisti (sau poate mai
realisti) afirma ca timpulde epuizare este si mai scurt, de 40-50 de ani. De aceea,
se impune de urgenta revizuirea tehnologiilor nfavoarea celor cu consumuri
energetice reduse, paralel cu stimularea mecanismelor si proceselor
demaximizare si concentrare a energiei solare.

Ecosisteme urbane
Orasele au aparut n istorie n urma asezarilor rurale, dar sunt si ele destul de
vechi, aparitia lor fiind consemnata istoric n urma cu mai multe mii de ani.
Sunt caracterizate chiar de la nceput prin constructii mai mari si mai
durabile dect la sate, prin mprejmuire cu ziduri de aparare, prin productie
industrial mestesugareasca, schimburi comerciale si prin rol administrativ.
Munca intelectuala, organizarea sociala (inclusiv militara) au constituit atuuri ale
vechilor orase, n Evul Mediu si n perioada Renasterii s-au intensificat
mestesugurile,comertul, iar n epoca moderna, prin revolutia tehnica (sec. XVIII
- XIX), s-a dezvoltat industria.
Trasaturile negative ale orasului se accentueaza sub influenta
presiunii demografice. Orasul se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi
proprii, n care factorii naturali se diminueaza pe seama cresterii importantei
factorilor artificiali.
In functie de spatiu, orasele se extind n suprafata pe zeci de kilometri. Orasele
se dezvolta pe verticala din cauza economicitatii impuse de spatiu si
de amenajarile edilitare.
Orasul constituie un complex ecologic n care atmosfera se caracterizeaza prin
atenuarea exceselor climatice din timpul iernii, intensificarea
2

caracterelor determinate de acumularea radiatiilor calorice n timpul verii,
reducerea radiatiilor ultraviolete si alterarea proprietatilor chimice prin
acumularea poluantilor emisi de diferite surse: uzine, sisteme de ncalzire,
mijloace de transport reziduuri etc. n orase creste nivelul de zgomot, se
intensifica relatiile interumane, aglomeratia si stresul.
Poluarea mediului si aglomeratia care favorizeaza stresul psihic
constituie principalele categorii de factori negativi care actioneaza asupra
populatiei urbane, i diminueaza potentele biologice si psihice. Poluarea sonora
se adauga celei fizico-chimice, constituind un factor de mediu caracteristic
orasului.
Ecosisteme rurale
Asezarile rurale au constituit tipul marii majoritati a localitatilor
umane din toata lumea pna n secolul trecut si continua n tarile n curs de
dezvoltare si n cele subdezvoltate si n prezent.

B.Clasificare

Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale acestora
Unitatile rurale se bazeaza, de regula, pe o productie mixta agricola
si zootehnica, la care se adauga si forme incipiente de industrie.
n asezarile rurale tipice stilul de viata se caracterizeaza prin largul contact cu
factorii de mediu naturali, populatia dispunnd de aer, apa, spatiu, dar totodata fiind
expusa n mare masura intemperiilor meteorologice si avnd un mai larg contact
cu solul natural, cu plantele si animalele. Ritmul de viata este n general mai lent,
posibilitatile de transport mai reduse, contactul interuman mai rar, dar mai intim.
Munca fizica constituie modul caracteristic de activitate pentru o mare parte a
populatiei rurale. Aprovizionarea cu apa si alimente este caracterizata
de dependenta de sursele imediate si de productia proprie, n timp ce
mbracamintea, educatia, cultura sunt obtinute n mare masura de la oras.

2. Agroecoesisteme
a) Definitie
b) Ecosisteme agricole

A. 1. DEFINITIA AGROECOSISTEMULUI
Agroecosistemul este o unitate funcional a biosferei, creat de om n scopul
obinerii de produse agricole. Omul, n conformitate cu scopurile pe care le
urmrete, imprim agroecosistemului o structur trofic de o diversitate mai
redus dect n cadrul ecosistemelor care s-au format n mod natural.
3

Agroecosistemele se constituie n uniti funcionale ale biosferei structurate i
reglate de om. Agrobiocenoza se deosebete de biocenoza unui ecositem natural
prin aceea c este format dintr-o singur specie strin respectivei zone
biogeografice. Reducerea diversitii agrobiocenozei pn la monocultur (
cultivarea unei singure specii ) necesit meninerea unor modificri n biotop i
are consecine asupra relaiilor dintre specii.
B. Din punct de vedere energetic, Puia I., Soran V., Rotar I., (1998) clasifica
agroecosistemele in agroecosisteme extensive (intensitate redusa) , intensive, si
industriale (industrializate)

a) Agroecosisteme extensive sau de intensitate redusa
b) Agroecosisteme intensive
c) Agroecosistemele industriale sau industrializate
Tabelul nr. 7 Clasificarea ecosistemelor ( Haber ,1990)
I. Bio-ecosisteme Se caracterizeaza prin dominanta componentelor naturale si a
proceselor biologice
1. Ecosisteme
naturale
Fara influentare umana directa (capabile de autoreglare).
2. Ecosisteme
aproape naturale
Influentate de om dar similare cu cele naturale (se schimba
putin daca se sisteaza influenta umana; sunt capabile de
autoreglare)
Ecosisteme
semi-naturale
Rezulta din folosirea de catre om a tipurilor I 1 si I 2, fara sa
fie create intentionat. Se schimba semnificativ daca influenta
omului inceteaza.; Capacitate limitata de autoreglare;
Manegementul este necesar
4.Ecosisteme
antropogene
(biotice)
Create intentionat de catre om; Dependente in totalitate de
manegenmentul si controlul uman
II. Tehno-
ecosisteme
Sisteme tehnice antropogene; Domina structurile (artefactele)
cu procesele tehnologice;
1.Asezari umane Create intentionat de om pentru activitati industriale,
economice, culturale; Dependente in intregime de controlul
uman si de bioecosistemele cu care alterneaza sau de care
sunt inconjurate.
2. Sisteme de
trafic
Complexe
industriale



3.Agricultura ecologica
4

a) Definitie
b) Exemple de alimente ecologice
c) Exemple de alimente modificate genetic

A. Rolul sistemului de agricultur ecologic este de a produce hran mai curat,
mai potrivit metabolismului uman, n deplin corelaie cu conservarea i
dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice
este producerea de produse agricole i alimentare proaspete i autentice, prin
procese create s respecte natura i sistemele acesteia. Pentru obinerea i
comercializarea produselor ecologice care poart etichetele i siglele specifice,
productorii trebuie s parcurg un proces strict ce trebuie urmat ntocmai.Astfel,
nainte de a obine produse agricole ce pot fi comercializate cu meniunea
,,produs ecologic exploataia trebuie s parcurg o perioad de conversie, de
minimum doi ani.n Romnia, controlul i certificarea produselor ecologice este
asigurat n prezent de organisme private.
Sigla naional ,,ae, specific produselor ecologice, alturi de
sigla comunitar sunt folosite pentru a completa etichetarea, n scopul
identificrii de ctre consumatori a produselor obinute n conformitate cu
metodele de producie ecologic.Agricultura ecologic este un sector dinamic n
Romnia care a cunoscut n ultimii ani o evolutie ascendent, att n sectorul
vegetal ct i n sectorul de producie animalier.
B.Exemple de produse alimentare ecologice
Daca pe o eticheta scrie supa de legume organice 100% inseamna ca toate
ingredientele din supa sunt ecologice. Pe eticheta pe care scrie supa de legume
si este inclusa fraza contine morcovi si tomate organice inseamna ca un minim
de 70% din ingredientele continute sunt organice, iar diferenta ar putea fi
reprezentata de componente non-organice - cert este ca acestea nu vor fi
modificate genetic, iradiate sau fertilizate cu pesticide.
In alte cazuri in care pe eticheta s-ar citi pur si simplu supa de legume iar
cuvantul organic este scris alaturi de altele in partea din spate a ambalajului, cum
ar fi apa, cartofi, morcovi si fasole organica, posibil ca in acest caz morcovii si
cartofii nu au fost cultivate organic.

5

C.Mutaiile genetice se fac pentru sporirea potenialului de producie,
ameliorarea rezistentei la principalele boli, ameliorarea calitii fructelor, pentru
crearea de diferite efecte, culori la flori. n ultimii ani, prin mutaie genetic au fost
obinute roii, mere, cartofi, fasole, mazre, porumb, sfecla modificate. La
produsele modificate genetic se amestec gene vegetale cu cele animale. n
natur, astfel de ncruciri nu sunt posibile. De exemplu, genele unui pete pot fi
transferate planta de tomate sau la cpun (pentru a putea fi cultivat pe tot
timpul anului), pentru a le conferi rezisten sporit la temperaturi sczute.
Plantele ob- inute prin astfel de tehnici de inginerie genetic sunt forate s
produc substanele chimice ale petelui, ajungnd s elaboreze substane pe
care petii o produc n mod natural, pentru a supravieui n ap rece. Acum se
lucreaz la via-de-vie transgenetic. Intenia multinaionalelor este de a introduce
OMG-uri n butucii de vi i n drojdia de vin cu scopul de a obine vinuri cu
arome de cpuni, zmeur sau de banan .


4.Avantajele agriculturii ecologice


Avantaje agriculturii ecologice

Aer, ap i produse agroalimentare mai puin contaminate.
Prin extinderea agriculturii ecologice, aerul prezint o calitate mai bun n
principal prin faptul c nu se mai utilizeaz produse chimice care se pulverizeaz.
Prezen pesticidelor n apa potabil a devenit o problema din ce n ce mai mare,
agricultura convenional fiind principal surs de contaminare a apei cu
nitrai, nitrii, bacterii, pesticide.Neutilizarea pesticidelor determin un risc mai
mic de contaminare a produselor agricole. Produsele agricole sunt produse
sntoase, sigure pentru consumul uman si animal.Condiii sigure de munc
pentru agricultori. Agricultorii care practic agricultura ecologic sunt expui mai
puin riscului contaminrii cu pesticide. Este cunoscut faptul c muli agricultori
mor anual sau reprezint diverse afeciuni grave, acestea fiind cauzate de
utilizarea pesticidelor.