TIPURI DE ECOSISTEME

n functie de mediul n care se afla se pot deosebi trei categorii d ecosisteme: . ecosisteme marine (sau oceanice); . ecosisteme de ape dulci (continentale); . ecosisteme terestre. Aceasta clasificare a fost reconsiderata n ultimii ani. n functie de noil< realitati, ecosistemele s-au grupat n urmatoarele trei clase majore: . ecosisteme naturale; . ecosisteme modificate; . ecosisteme amenajate. Ecosistemele naturale sunt acele ecosisteme n care efectul impactului uman nu este resimtit (padurile ecuatoriale, adncurile marilor si oceanelor, zonele polare), n aceste ecosisteme efectul poluantilor si al activitatilor umane este mai putin resimtit. Ecosisteme modificate sunt acele ecosisteme n care se face resimtita ntr-o oarecare masura efectul indirect al poluantilor si activitatii umane (impactul ant 19119f53t ropomorf indirect). Ecosisteme amenajate sunt ecosistemele aflate n atentia omului pentru obtinerea de hrana si materii prime vegetale si animale. Aceste ecosisteme sunt direct influentate de activitatile umane prin selectia componentei biocenozei si printr-o interventie permanenta de reglare a populatiei biocenozei. Sintetiznd toate tipurile si clasele de ecosisteme amintite anterior se ajunge la urmatoarea schema generala:

..1

Ecosisteme naturale

. marine . de ape continentale terestre

. epigee . hipogee

II

Ecosisteme modificate
. agrosisteme . ecosisteme silviculturale . spatii verzi Ecosisteme amenajate urbane . ecosisteme pisciculturale

Ecologie si protectia mediului

__________________________________ 39

2.4.1. Ecosisteme acvatice

Ecosistemele acvatice sunt ecosistemele ale caror biocenoze sunt legate de mediul acvatic, nsusirile fizice si chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare dect a aerului; mediul acvatic este o solutie nutritiva a carei compozitie influenteaza calitatile biocenozei. Ecosistemele acvatice cuprind: lacurile, baltile, apele curgatoare, apele freatice, apele marine si oceanice, n functie de particularitatile structurale biochimice si ecologice existente n ecosistemele acvatice, se deosebesc: . ecosisteme marine; . ecosisteme lacustre; . ecosisteme dulcicole. Ecosisteme marine - sunt ecosisteme care apartin marilor si oceanelor situate n toate zonele acvatice: literala, pelagiala, batiala, abisala si hadala. Diferentierea ecosistemului marin se face n functie de substrat (masa apei sau substrat solid), adncime, luminozitate etc. n functie de luminozitate ecosistemele marine se grupeaza n: . autotrofe (O - 200 m adncime) - n care predomina plantele; . heterotrofe (peste 200 m adncime) - populate de animale rapitoare si detrivore. n functie de apropierea sau departarea de tarm ecosistemele marine se grupeaza n: . ecosisteme litorale; . ecosisteme pelagice (largul marilor si oceanelor) cu plante si animale de talie mare: balene, casaloti, delfini, rechini etc.

Pe verticala ecosistemele marine se grupeaza n mai multe zone: . zona enfatica (O - 200 m adncime); . zona batiala (200 - 3000 m adncime), lipsite de lumina si caracterizate prin omogenitate si stabilitate a temperaturii si salinitatii;

. abisala (3000 - 6000 m adncime); . zona hadala (peste 6000 m adncime), caracterizate prin lipsa completa de luminozitate si curenti marini, stabilitate relativa a temperaturii apei (+ 4C) n tot timpul anului si presiuni mari; aceste zone sunt populate de: bacterii, viermi, unele specii de moluste si pesti.

40

Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale acestora Principalii factori abiotici ai biotopului marin sunt: . presiunea hidrostatica - aceasta este n crestere cu l atm pentru fiecare 10 m adncime; . luminozitatea; . temperatura - ce se caracterizeaza printr-o stratificare termica verticala la suprafata apei si relativ constanta n adncime; . continutul apei n saruri minerale, oxigen si dioxid de carbon. . Dupa locul ocupat n biotop, principalele grupe ecologice de vietuitoare marine sunt: . bentosul - care cuprinde organisme fixate pe substrat: alge, organisme mobile reprezentate de crustacee, pesti etc. . planctonul - alcatuit din vietuitoarele care plutesc transportate de curentii marini: alge unicelulare, meduze etc. . nectonul - alcatuit din ansamblul speciilor care traiesc n largul marii, capabile sa se deplaseze activ, notnd mpotriva curentilor marini: cefalopodele, crustacee decapode, mamifere etc.

2.4.2. Ecosistem e terestre

Ecosistemele terestre sunt acelea n care comunitatile de organisme ocupa biotopurile formate pe suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite din sol si substratul pedogenetic, precum si dintr-o faza gazoasa (aerul) si una lichida (apa din substrat si cea din precipitatii). Ecosistemul terestru reprezinta componenta principala a mediului nostru de viata, asigurnd permanenta regimului hidrologic al rurilor, procesul de pedogeneza, purificarea aerului atmosferic, structura peisajului, n tara noastra, principalele ecosisteme terestre naturale sunt reprezentate de paduri, pajisti, tufarisuri, ceea ce reprezinta 42% din suprafata tarii. Ecosisteme terestre sunt si ecosistemele urbane, rurale si agroecosistemele.

2.4.3. Ecosisteme urbane

Orasele au aparut n istorie n urma asezarilor rurale, dar sunt si ele destul de vechi, aparitia lor fiind consemnata istoric n urma cu mai multe mii de ani. Sunt caracterizate chiar de la nceput prin constructii mai mari si mai durabile dect la sate, prin mprejmuire cu ziduri de aparare, prin productie industrial mestesugareasca, schimburi comerciale si prin rol administrativ. Munca intelectuala, organizarea sociala (inclusiv militara) au constituit atuuri ale vechilor orase, n Evul Mediu si n perioada Renasterii s-au intensificat mestesugurile,

Ecologie si protectia mediului ______________________________________ 41_ comertul, iar n epoca moderna, prin revolutia tehnica (sec. XVIII - XIX), s-a dezvoltat industria. Aceasta a determinat cresterea numarului marilor orase si a marimii acestora care s-a accelerat prin explozia demografica din sec. al XX-lea. Revolutia tehnico-stiintifica din a doua jumatate a acestui secol a dus la rasturnarea raportului n favoarea populatiei urbane. Cu toate ncercarile de organizare si planificare a dezvoltarii urbane, acest fenomen a avut si aspecte anarhice, nestiintifice, potrivnice biologiei umane. Trasaturile negative ale orasului se accentueaza sub influenta presiunii demografice. Orasul se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi proprii, n care factorii naturali se diminueaza pe seama cresterii importantei factorilor artificiali. n functie de spatiu, orasele se extind n suprafata pe zeci de kilometri. Orasele se dezvolta pe verticala din cauza economicitatii impuse de spatiu si de amenajarile edilitare. Densitatea populatiei n orase ajunge n medie la 30000-35000 loc./km2 n orasele aglomerate. Structurile orasului modern constau din mari proportii de roca si metal (cladiri si cai de comunicatie), relief nalt si variat al cladirilor, reducerea spatiilor verzi. Apele de suprafata sunt poluate cu reziduuri industriale si urbane, iar solul este poluat cu gunoaie, cenusa, zgura, materiale de constructie, metale, materiale sintetice, reziduuri petroliere si alte reziduuri industriale si gospodaresti, inclusiv cu utilaje si masini uzate. Orasul constituie un complex ecologic n care atmosfera se caracterizeaza prin atenuarea exceselor climatice din timpul iernii, intensificarea caracterelor determinate de acumularea radiatiilor calorice n timpul verii, reducerea radiatiilor ultraviolete si alterarea proprietatilor chimice prin acumularea poluantilor emisi de diferite surse: uzine, sisteme de ncalzire, mijloace de transport reziduuri etc. n orase creste nivelul de zgomot, se intensifica relatiile interumane, aglomeratia si stresul. Poluarea mediului si aglomeratia care favorizeaza stresul psihic constituie principalele categorii de factori negativi care actioneaza asupra populatiei urbane, i diminueaza potentele biologice si psihice. Poluarea sonora se adauga celei fizico-chimice, constituind un factor de mediu caracteristic orasului. Biologia populatiei urbane se caracterizeaza printr-o mortalitate superioara n general celei din mediul rural.

2.4.4. Ecosisteme rurale

Asezarile rurale au constituit tipul marii majoritati a localitatilor umane din toata lumea pna n secolul trecut si continua n tarile n curs de dezvoltare si n cele subdezvoltate si n prezent.

42

Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale acestora

Unitatile rurale se bazeaza, de regula, pe o productie mixta agricola si zootehnica, la care se adauga si forme incipiente de industrie. n asezarile rurale tipice stilul de viata se caracterizeaza prin largul contact cu factorii de mediu naturali, populatia dispunnd de aer, apa, spatiu, dar totodata fiind expusa n mare masura intemperiilor meteorologice si avnd un mai larg contact cu solul natural, cu plantele si animalele. Ritmul de viata este n general mai lent, posibilitatile de transport mai reduse, contactul interuman mai rar, dar mai intim. Munca fizica constituie modul caracteristic de activitate pentru o mare parte a populatiei rurale. Aprovizionarea cu apa si alimente este caracterizata de dependenta de sursele imediate si de productia proprie, n timp ce mbracamintea, educatia, cultura sunt obtinute n mare masura de la oras. Starea de sanatate si capacitatile biologice ale populatiei rurale se caracterizeaza prin potente superioare datorita: atmosferei curate, factorilor fizici ai atmosferei care stimuleaza functiile organismului, spatiilor mai largi, apei nepoluate, activitatii fizice intense, alimentelor bogate n vitamine si saruri, contactelor interumane mai rare si mai putin stresante. Mortalitatea populatiei rurale constituie un indicator fidel al tuturor conditiilor pozitive si negative si se afla comparativ cu mortalitatea populatiei urbane la nivel inferior, n conditiile naturale superioare si ferita de influenta negativa a unor factori urbani (poluare, stres), populatia din mediul rural care dispune de amenajari edilitare minime poate avea o sanatate mai viguroasa att fizic, ct si psihic.

2.4.5. Agroecosisteme
Agricultura are scopul de a abate fluxul natural din ecosistem, n beneficiul anumitor specii, cu scopul de a asigura productivitati maxime ale acestora. Pentru realizarea unor astfel de obiective, formele naturale de plante si animale sunt nlocuite prin varietati cultivate, care n decursul unor procese de selectie au fost alese pentru obtinerea substantelor necesare omului (fig.2.4.5.). Calorii solare Calorii PROCESE (lumina, caldura) AGRICOLE t alimentare Calorii fosile (combustibili) ^
....................

^,
w

Fig. 2.4.5.

Ecologie si protectia mediului Abaterea fluxului natural al substantelor nutritive din sol spre producerea unei anumite specii a constituit ntotdeauna principala preocupare a agricultorilor, n dorinta lor de a obtine cantitati ct mai mari de produse. Numarul speciilor de plante si animale domestice este foarte mic. La plante: cereale, leguminoase, radacinoase, fructe; la animale: rumegatoare, porcine, ovine si cteva specii de pasari. Ele au fost specializate n decursul multor generatii, astfel ca n timp au devenit cu totul diferite fata de speciile ancestrale. Caracteristica relatiei dintre om si natura, prilejuita de agricultura moderna, consta n posibilitatea folosirii n productia agricola nu numai a energiei solare, ci si a unei cantitati suplimentare de energie obtinuta cu ajutorul combustibililor fosili. Aceasta energie suplimentara se utilizeaza n procesele agrozootehnice nzestrate cu masini, pompe si instalatii de irigatii, precum si la fabricarea ngrasamintelor chimice si care necesita mari cantitati de energie. Principala problema ecologica este aceea de a se putea realiza un echilibru ntre caloriile "intrate" si cele "iesite" din procesele agricole.

44

Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale aceston

VERIFICAI-V CUNOsTINELE

Raspundeti la urmatoarele ntrebari: 1. Care sunt partile componente ale unui ecosistem si relatiile care exista ntre acestea? 2. Care sunt factorii abiotici din structura biotopului?

3. Clasificati ecosistemele si dati cte un exemplu pentru fiecare tip de ecosistem. 4. Definiti biocenoza si precizati structura acesteia. Alegeti din variantele de raspunsuri de mai jos pe cel corect: 1. Ce este biotopul? a) Mediul natural al plantelor si animalelor care traiesc mpreuna? b) Plantele si animalele care traiesc mpreuna? c) Animalele dintr-o padure? 2. Ce este ecosistemul? a) Toate plantele dintr-un anumit loc? b) Populatiile de plante si animale mpreuna cu biotopul lor? c) Toate animalele si plantele dintr-un biotop? 3. Oceanul este: a) Habitat? b) Ecosistem?

c) Biocenoza? 4. Delfinul este un animal de : a) Ecosistem terestru? b) Ecosistem marin? c) Ecosistem de apa dulce?