CARACTERISTICILE

ECOSISTEMELOR
ANTROPIZATE
Modalitati de investigare

ALCATUIREA UNUI ECOSISTEM

Ecosistemul este alctuit din 2 componente: biocenoza (comunitatea) i
biotopul. O biocenoz reprezint un ansamblu de populaii din specii diferite
ntre care se stabilesc diverse interaciuni. Dintre acestea, cele mai
importante pentru funcionalitatea ecosistemului sunt relaiile trofice.
Biotopul reprezint ansamblul factorilor abiotici care acioneaz asupra unei
biocenoze.
Ecosistemele caracteristice unui anumit climat formeaz biomuri sau
complexe regionale (tundra, taigaua, pdurea de foioase etc.).

TIPURI DE ECOSISTEME
In functie de mediul n care se afla se pot deosebi trei categorii d ecosisteme:
. ecosisteme marine (sau oceanice);
. ecosisteme de ape dulci (continentale);
. ecosisteme terestre.
Aceasta clasificare a fost reconsiderata n ultimii ani. n functie de noile realitati,
ecosistemele s-au grupat n urmatoarele trei clase majore:
. ecosisteme naturale;
. ecosisteme modificate;
. ecosisteme amenajate.

ECOSISTEME NATURALE
sunt acele ecosisteme n care efectul impactului uman nu este resimtit
(padurile ecuatoriale, adncurile marilor si oceanelor, zonele polare), n
aceste ecosisteme efectul poluantilor si al activitatilor umane este mai putin
resimtit

Ecosisteme naturale

. Marine, de ape continentale terestre

. Epigee, hipogee

ECOSISTEMELE MODIFICATE SI ARANJATE

Ecosisteme modificate sunt acele ecosisteme n care se face resimtita ntro oarecare masura efectul indirect al poluantilor si activitatii umane
Ecosisteme amenajate sunt ecosistemele aflate n atentia omului pentru
obtinerea de hrana si materii prime vegetale si animale. Aceste ecosisteme
sunt direct influentate de activitatile umane prin selectia componentei
biocenozei si printr-o interventie permanenta de reglare a populatiei
biocenozei.
Ecosisteme amenajate . agrosisteme . ecosisteme silviculturale . spatii
verzi urbane . ecosisteme pisciculturale

ECOSISTEME MARINE
- sunt ecosisteme care apartin marilor si oceanelor situate n toate zonele acvatice:
literala, pelagiala, batiala, abisala si hadala.
Diferentierea ecosistemului marin se face n functie de substrat (masa apei sau
substrat solid), adncime, luminozitate etc.
In functie de luminozitate ecosistemele marine se grupeaza n:
autotrofe (O - 200 m adncime) - n care predomina plantele;
heterotrofe (peste 200 m adncime) - populate de animale
rapitoare si detrivore.

In functie de apropierea sau departarea de tarm ecosistemele marine se grupeaza n:

ecosisteme litorale;
ecosisteme pelagice (largul marilor si oceanelor) cu plante si
animale de talie mare: balene, casaloti, delfini, rechini etc.

 Pe verticala ecosistemele marine se grupeaza n mai multe zone:

zona enfatica (O - 200 m adncime);

zona batiala (200 - 3000 m adncime), lipsite de lumina si
caracterizate prin omogenitate si stabilitate a temperaturii si
salinitatii;
abisala (3000 - 6000 m adncime);

zona hadala (peste 6000 m adncime), caracterizate prin lipsa

completa de luminozitate si curenti marini, stabilitate relativa a
temperaturii apei (+ 4C) n tot timpul anului si presiuni mari;
aceste zone sunt populate de: bacterii, viermi, unele specii de
moluste si pesti.

ECOSISTEM E TERESTRE
sunt acelea n care comunitatile de organisme ocupa biotopurile formate pe
suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite din sol si substratul pedogenetic,
precum si dintr-o faza gazoasa (aerul) si una lichida (apa din substrat si cea
din precipitatii). Ecosistemul terestru reprezinta componenta principala a
mediului nostru de viata, asigurnd permanenta regimului hidrologic al
rurilor, procesul de pedogeneza, purificarea aerului atmosferic, structura
peisajului, n tara noastra, principalele ecosisteme terestre naturale sunt
reprezentate de paduri, pajisti, tufarisuri, ceea ce reprezinta 42% din
suprafata tarii. Ecosisteme terestre sunt si ecosistemele urbane, rurale si
agroecosistemele.

 Ecosisteme urbane

Orasele au aparut n istorie n

urma asezarilor rurale, dar sunt si
ele destul de vechi, aparitia lor fiind
consemnata istoric n urma cu mai
multe mii de ani. Sunt caracterizate
chiar de la nceput prin constructii
mai mari si mai durabile dect la
sate, prin mprejmuire cu ziduri de
aparare, prin productie industrial
mestesugareasca, schimburi
comerciale si prin rol administrativ.

Agroecosisteme

Agricultura are scopul de a abate fluxul natural din ecosistem, n

beneficiul anumitor specii, cu scopul de a asigura productivitati maxime
ale acestora. Pentru realizarea unor astfel de obiective, formele naturale
de plante si animale sunt nlocuite prin varietati cultivate, care n
decursul unor procese de selectie au fost alese pentru obtinerea
substantelor necesare omului

STRUCTURA UNUI ECOSISTEM

Depinde de insusirile biotopului cat si de cele ale biocenozei.
In functie de speciile existente intr-o biocenoza ecosistemul prezinta o distributie
pe zone si straturi.
Un exemplu ar fi ca zona de la marginea unei paduri este deosebita de interiorul
acelei paduri atat prin insusirile biotopului cat si ale biocenozei
Alt exemplu ar fi zona litorala a unu lac si zona din larg care difera din punct de
vedere ecologic.
Elementele biotopului si ale biocenozei variaza si pe verticala,ceea ce duce la
aparitia unei stratificari; prin stratificare vietuitoarele folosesc spatial vital cu
conditiile sale de mediu.