Sunteți pe pagina 1din 28

Biosfera

Alina Atudori Simona Iurea Georgiana Ciobanu Lorenzo Zurini

Biosfera reprezinta suma globala a tuturor ecosistemelor de pe Terra. Aceasta contine totalitatea organismelor vii care traiesc la suprafata planetei, de aceea, este supranumita zona vie a pamantului. Este in stransa legatura cu toate celelalt sisteme ale planetei, fiind direct influentata de acestea. Este foarte puternic influentata in mod antropic.

1) INTRODUCERE

Cantitatea de vegetatie metru patrat ^^

Biosfera a aparut o data cu aparitia vietii pe pamant, si anume cu aproximativ 3.6 miliarde de ani in urma, cand au luat nastere, din supa primordiala, o multime de specii de bacterii procariote. Aceste bacterii procariote au inlesnit sinteza oxigenului, din alti compusi gazosi, prezenti inca de la formarea geologica a planetei, astfel permitand vietii sa se dezvolte. Pe parcursul urmatoarelor cateva miliarde de ani, evolutia si-a urmat cursul, astfel ajungandu-se la varietatea de organisme existenta in era omului.

2) GENEZA BIOSFEREI

Se considera ca primele forme de viata au fost bacteriile primitive.

Biosfera prezinta un mare numar de ecosisteme mai mici, fiecare cu caracteristicile sale proprii, cu fauna si flora sa specifica. Aparitia acestor ecosisteme este influentata de factori naturali, precum crima si precipitatiile, dar si de factori antropici. Desi aparent izolate, ecosistemele comunica intre ele, prin transfer de organisme sau de hrana Dintre aceste ecosisteme, ac=mintim cateva dintre cele mai importante :

3) VARIETATEA BIOSFEREI

Sunt situate in apropierea ecuatorului, in zone cu precipitatii puternice, sau bazine fluviale. Sunt dispuse etajat, pe doua-trei straturi, adesea ajungand pana la 70 de metri. Fauna si flora sunt extrem de diverse, cuprinzand zeci de mii de specii, din majoritatea arborelui taxonomic. Vietuitoarele sunt adaptate vietii in zone asezoniere.

3.1) PADURILE ECUATORIALE

O imagine din Padurea Amazoniana ^^

Se gasesc in zone aflate sub efectul vanturilor musonice. Se aseamana padurilor ecuatoriale ca alcatuire si structura ecosistemica. Vietuitoarele care o locuiesc sunt adaptate ciclicitatii sezoanelor musonice

3.2) PADURILE MUSONICE

Inundatii provocate de ploile musonice ^^

Se gasesc in zone aride, cu temperaturi ridicate, vegetatia acestor ecosisteme consta in arbusti de talie mica, dar si din arbori ca Baobabul. Succesiunea sezoniera consta intr-un sezon secetos si unul ploios, sub influenta vanturilor alizee. Fauna cuprinde specii de erbivore mari, precum zebrem antilope, dar si carnivore mari, precum lei, tigri sau crocodili.

3.3) SAVANELE

Girafe alergand prin savana Africana ^^

Reprezinta zone foarte aridem adesea acoperite de dune de nisip, formate sub actionea vantului. In aceste regiuni, evaporatia depaseste cu mult precipitatiile, astfe ne permitand vegetatiei sa se dezvolte. Vegetatia care insa se dezvolta in aceste zone aride consta in arbusti xerofiti, sau in cactusi, si in general, plante care pot stoca apa. Fauna este, la randul ei reprezentata de specii de animale care isi pot stoca apa in propriul corp, precum camiladromader sau soparla-spinoasa.

3.4) DESERTURILE

Dune de nisip din desertul Sahara ^^

Se afla intre paralela 45 si cea de 30, in special in jurul Marii Mediterane, si in peninsula California. Climatul consta in veri secetoase si calduroase si ierni blande si umede. Flora este alcatuita din arbusti xerofiti, arbori vesnic verzi, cu coaja groasa si frunze mici si cerate. Fauna cuprinde numeroase insecte si reptile.

3.5) MEDITERANEEA

Maslin aflat pe un sol stancos, tipic mediteranean ^^

Se afla in zone climatice temperate, caracterizate de ierni aspre si precipitatii reduse. Plantele dispun de un sezon de vegetatie scurt, flora fiind alcatuita din arbusti si arbori de talie mica. Fauna este alcatuita din erbivore mari, rozatoare si multe specii de pasari.

3.6) STEPELE

Zona de stepa din Transilvania ^^

Caracteristice zonei temperate si mai raspandite in emisfera nordica. Sunt alcatuite din arbori anuali, care isi pierd coroana in fiecare an, dar si din conifere, mereu-verzi, raspandite, mai ales in zonele mai reci Adesea, sunt defrisate, pentru a face loc terenurilor agricole. Fauna numara numeroase specii de erbivore, rozatoare si pasari.

3.7) PADURILE TEMPERATE

Padure de conifere ^^

Padure de foioase ^^

Prezinta un climat aspru, subpolar, dezvoltandu-se exclusiv in nordul Eurasiei. Solul este aflat in permafrost, cauzat de temperaturile medii anuale negative. Vegetatia este formata din plante ierboase, muschi licheni, si, pe alocuri, arbori de talie foarte mica. Fauna cuprinde animale cu sange cald, adaptate la conditile aspre.

3.8) TUNDRA

Tundra Siberiana ^^

Ecosistem care se gaseste exclusiv in zonele polare si subpolare, caracterizate prin temperaturi medii negative. Teritoriile aflate in jurul acestor calote glaciare au aspectul unor deserturi stancoase. Vegetatia este practic inexistenta. Fauna este relativ restransa, fiind alcatuita din cateva specii de mamifere acvatice si pasari.

3.9) GHETARII CONTINENTALI

Urs polar escaladand un aisberg, in apropierea Polului Nord ^^

Activitatile umane au modificat ecosistemele tereste din cele mai vechi timpuri. Cresterea populatiei exercita o presiune din ce in ce mai mare asupra terenurilor , find necesare cantitati sporite de hrana , apa, fibre textile, resurse minerale etc. Cele mai profunde transformari ale biosferei si ale invelisului de sol se inregistreaza in perimetrul localitatilor urbane si rurale. Asezarile umane si activitatile industriale produc si o puternica poluare a solurilor. Ploile acide determina desfolierea arborilor si, in consecinta, distrugerea unor suprafete intinse de padure.

4) INFLUENTA ANTROPICA

Smogul de deasupra orasului Beijing ^^

De altfel, anual 50 000 de speci de plante si animale sunt aduse in pragul disparitiei din cauza modificarii conditiilor de mediu. Utilizarea agricola si suprapasunatului din regiunile semidesertice duc la intensificarea spulberarii nisipurilor de vant, la distrugerea cuverturii fragile de sol si la extinderea deserturilor, fenomen cunoscut sub numele de desertificare. Despaduririle si utilizarea neadecvata a versantilor contribuie la degradarea solurilor prin proces de eroziune si alunecare. In prezent , circa 15% din suprafata continenetelor este afectata de diferite pocese de degradare. Procesele de eroziune ale solurilor detin 56%, procesele de deflatie 28%, degradarea chimica 12%, degradarea fizica 4%.

Efectele devastatoare ale defrisarii ^^

S-ar putea să vă placă și