Desertificarea

Efect al activitatilor umane asupra

mediului, pe langa despăduriri şi
poluare
 Definitii
Deşertificarea este definitǎ de Convenţia ONU
pentru Combaterea Deşertificǎrii drept
“degradarea terenurilor din zonele aride,
semiaride şi subumede-uscate ca rezultat al
acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbǎrilor
climatice, precum şi datoritǎ activitǎţilor umane”.
Degradarea solului în zonele uscate este
definitǎ ca o reducere sau diminuare a
productivitǎţii biologice sau economice. Ea
afecteazǎ o treime din suprafaţa terestrǎ şi
peste 1 miliard de oameni.
• Altfel spus, desertificarea este procesul de
degradare al ecosistemelor din spatiile
semiaride, care nu se mai pot regenera,
ca urmare a unor factori naturali
(fenomene ale naturii, etc.) si antropici
(actiuni directe sau indirecte ale omului
asupra geosistemului, creand prin
ansamblul activitatilor sale o modelare a
mediului).
• Practic, desertificarea este acel proces de
distrugere a solului si extindere a desertului.
• Deşerturile sunt regiuni caracterizate prin
existenţa unor soluri degradate, adesea
destructurate, iar vegetaţia este cvasiinexistentă.
Natural, deşerturile se formează în zonele aride
(în astfel de zone, secetele pot dura mai multe
zeci de ani, cum este cazul în Atacama, Chile)
şi/sau în condiţii climatice extreme (+60° în
Sahara, Libia şi -89° în Vostok în Antarctica).
• Zonele cele mai expuse riscului desertificarii: Asia de
Sud-Vest, Vestul Statelor Unite ale Americii, centrul
Asiei.
 Fenomenele care anunta
desertificarea
• Reducerea rezervelor
de apa din sol
• Distrugerea covorului
vegetal care acopera solul
• Degradarea solului din
cauza accentuarii
proceselor de eroziune,
salinizare, lateritizare
• Inaintarea dunelor.
Explicarea fenomenelor care duc la
degradarea solului
• Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid
de la suprafaţa uscatului prin acţiunea vântului, apei sau
gheţii sau ca urmare a acţiunii unor organisme vii
(bioeroziune).
• Salinizarea este procesul de imbibare a solului cu saruri
solubile.
• Lateritizarea este procesul de formare a solurilor
lateritice (foarte slab fertile).
• Duna de nisip este o forma de relief cu aspectul unor
coame paralele, apărute sub acţiunea vântului în
regiunile nisipoase; Val sau colină de nisip, format de
vânt pe malul unei mări sau într-un desert.
 Cauzele deşertificării:
• Încălzirea globală şi modificarea regimului
precipitaţiilor atmosferice
• Activităţile antropice: suprapăşunatul,
creşterea rapidă a populaţiei
• Sărăcia
• Cultivarea excesivă
• Lipsa mijloacelor alternative de existentă
 Efectele deşertificării
• Scăderea fertilităţii solului, distrugerea
biomasei
• Producţii alimentare scăzute şi apariţia
problemelor legate de lipsa hranei
• Scăderea stării de sănătate a populaţiei şi
riscul de apariţie a unor epidemii
• Apariţia actelor ilegale şi a conflictelor
 Sahelul- desertificare intensa
• SAHEL.Regiune în Africa,care ocupă o suprafată de 4
milioane km pătraţi,face tranzaţia între savană si pustiul
Sahara, traversând Senegalul, Mauritania, Mali, Volta
Superioara, Niger, Ciad şi partea centrală a
Sudanului,pe o lungime de 6500 km.
• Este zona în care ierburile
devin dominante,luând locul
boschetelor arborescente ale
savanei.Începând din octombrie,
şapte luni de zile nu cade o
picătură de apă.În această
perioadă ierburile se usucă,
pământul crapă,multe râuri,
fluvii şi lacuri seacă.
Prin despăduriri,în unele cazuri,
deşertul înaintează cu 50 km pe an,
la anii de secetă prelungită.
 Scurt Istoric
• Din anul l968 Sahelul a cunoscut o
secetă neîntreruptă,care a provocat
numeroase pierderi- sute de mii de
oameni au decedat, ca şi trei milioane
de vite de altfel. Numele regiunii,vine de
la cuvântul arab Sahel care înseamnă
,,margine,brâu periferic”.
• Sahelul se prezintă ca
o regiune geografică
deosebit de originală,a cărei
identitate este rezultatul complex
atât al interacţiunii factorilor generali
şi locali, climatici, biotici şi geomorfologici,
cât şi al intervenţiei tot mai active a omului
asupra întregului ecosistem .
Originalitatea sa deosebită constă,
înainte de orice,în situaţia de zonă
intermediară, de trecere dar şi de
legătură,în acelaşi timp,între
Sahara şi savanele sudaneze.
 Clima Sahelului
• Clima se caracterizează prin precipitaţii foarte puţine,un sezon
uscat foarte lung,care ajunge până la 9-10 luni pe an,ploi ce cad la
intervale neregulate,aspect ce se accentuează pe măsură ce se
înaintează spre nord,variaţii mari de temperatură de la zi la noapte.
Cantitatea de precipitaţii-elementul
principal ce caracterizează
Sahelul-este redusă,
ea variind între 100 şi
500 mm pe an.Aceste
precipitaţii sunt repartizate
neuniform,scăzând rapid
pe măsură ce se înaintează
spre nord.
Scăderea precipitaţiilor
este mai evidentă pe
coasta atlantică.
 Relieful Sahelului
• Prin simplitate si
uniformitate,relieful accentuează
caracterul de omogenitate al
peisajului sahelian. Peste tot aici
predomină formele plane,
reprezentate fie prin podişuri
netede, aparent suspendate
deasupra împrejurimilor şi
mărginite de versanţi abrupţi,fie
prin câmpii joase, imense.

• Ca şi în cea mai mare parte a

Africii,orizontalitatea domină şi
relieful sahelian. Deseori această
trăsatură este subliniată şi mai
mult de un fel de cruste,
feruginoase, aidoma unor imense
carapace, ce acoperă la suprafaţă
formele reliefului respectiv.
 Relieful Sahelului
• Podişurile sunt formate,de obicei,din
straturi groase, orizontale, de
gresii.Din această cauză ele sunt
joase, plate, nedepăşind câteva sute
de metri.Doar versanţii lor sunt
abrupţi,ceea ce le dă aspectul unor
fortificaţii naturale.Asa sunt Tagant,
Assaba sau Adrar in Mauritania ori
Bandiagara in Mali.
Dune qoz – rasaritul soarelui
• Podişurilor li se opun regiunile
joase,câmpiile nesfârşite şi monotone.
Foste bazine marine, umplute de
sedimente şi acoperite la suprafaţă de
o mantă groasă de nisip,aşa cum sunt
în bazinul Senegalului, al Nigerului
sau Ciadului, ele împart în prezent,
vaste regiuni joase, depresionare.
Totuşi, în mare parte, câmpiile
respective prezintă valuri de dune
modelate de vânturi,parţial fixate de
vegetaţie. Dunele fixate,numite şi
,,qoz”,sunt o prezenţă caracteristică a
morfologiei întregii regiuni sahaliene.
Ele au un mare avantaj practic fiind
uşor de lucrat.
 Solurile Sahelului
• De alt fel,datorită aridităţii
climatice şi uniformităţii reliefului,
în Sahel, nu există decat soluri
sărace: nisipoase în partea
nordică şi ceva mai evoluate, dar
cu conţinut ridicat de săruri
feroase în sud.
• Din acestă cauză apare o uşoară
tendinţă a creşterii fertilităţii
solului de la nord la sud.
 Vegetaţia Sahelului
• La prima vedere, zona
saheliană pare monotona,
• Cu toată fragilitatea lor, aceleaşi ierburi şi tufişuri
solurile saheliene permit,în mărunte despărţite de spatii
mod normal,creşterea unui nisipoase, goale, cât vezi cu
anumit covor vegetal,ceea ce ochii. Mai degrabă pare a fi o
nu se întampla peste tot in păşune săracă, dar nesfârşita.
Sahara. Prin prezenţa De altfel, deseori, cercetătorii
învelişului vegetal, oricât de subliniază ,tocmai acest
sărăcăcios ar fi el, Sahelul aspect: identitatea aproape
prefigurează savana, care se perfectă între Sahel şi păşunea
dezvoltă însă, ceva mai la sud. din sudul Saharei.
Totodată, tipul de vegetaţie de
aici este elementul care
marcheaza vizual Sahelul şi,
alături de climă şi relief, îl
defineşte ca o zonă
biogeografică cu trăsături
proprii.
 ”Stepa cu tufişuri ierboase”
• Sahelul este domeniul aşa-numitei • O trăsătura
”stepe cu tufişuri ierboase”, cum i se esenţială a
spune frecvent în literatura de covorului
specialitate, de fapt o formă vegetal
degradată a savanei propriu-zise. sahelian este
• Îi sunt discontinuitatea
caracteristice”tufele”de lui. Tufele de
graminee rezistente şi ierburi sunt
aspre, precum şi arbuştii despărţite de
cu rădăcini lungi, între suprafeţe mari
care salcâmul de sol gol.
african(acacia)este • Ca urmare,focul nu se
aproape un simbol. prea poate propaga de la
o tufă la alta.
 Apa Sahelului
• Sahelul este una din • În afara precipitaţiilor,în
regiunile africane puţin Sahel apa poate fi
generoase în apă. întalnita în bălţi ,numai
Comparativ cu temporar,în lacuri şi
Sahara,aici,apa este mai fluvii,în mod permanent,şi
prezentă cantitativ şi sub sub nisipuri,ca apă
forme mai diverse.Cel freatică.
putin în “anii ploiosi”, • Resurse importante de
cantitatea de precipitaţii apă potabilă,în
ajunge în sudul Sahelului Sahel,sunt doar cele sub
până la 500-550 mm forma de pânze freatice
anual. ori cele din fluvii si lacuri
permanente.
 Ploile
• Ploile asigură o bună parte din
nevoile Sahelului,dar numai
atâta timp cât plouă sau până
ce apa nu se infiltreză sub
nisipuri.Oricum,ploile sunt o
sursa de apa pentru Sahel,
reprezentând de
fapt,evenimentul esenţial în
cursul unui an; deasemenea,
ele constituie o caracteristică a
Sahelului în comparaţie cu
Sahara,unde au un caracter cu
totul accidental.De altfel,se şi
spune ca acolo de unde încep
ploile,începe şi Sahelul.
 Ploile

• Când plouă în Sahel,apa cade

în picături mari,repezi şi de
scurta durată.Ea se scurge în
timp de câteva zile sau numai
ore,în şuvoaie puternice,pe
vaile uedurilor şi dispare sub
stratul de nisip al acestor
văi,care în restul anului sunt
seci.Uneori ploaia abia
umezeşte nisipul pe 2-3 cm
grosime,iar alteori picăturile de
ploaie nici măcar nu reuşesc
să-l atingă evaporându-se
chiar în aer,la câţiva cm
deasupra solului.
 Ape temporare
• Sahelul poate fi considerat,pe
bună dreptate,un fel de spaţiu-
limită,unde apele curgătoare îşi
pierd caracterul
permanent,devenind din cauza
ariditătii ape temporare. Marile
fluvii care vin din regiuni mai
sudice bogate în
apă(Niger,Senegal,Sari,Logone)s
e arcuiesc în cuprinsul
Sahelului,parcă lovindu-se de o
barieră invizibila, căutând în final
alte drumuri de întoarcere sau
pierzându-şi apele în lacuri cu
suprafeţe nestatornice. Există însă
şi o exceptie, Nilul, care reuşeşte
să-l străbată de la sud spre nord,
traversând în continuare chiar şi Nilul, exceptie - apa permanenta
Sahara cea de temut.
 Resurse naturale ale Sahelului

Aur - resursa
• Natura Sahelului nu şi-a răsfăţat locuitorii nici cu
destulă apă,nici cu vegetaţie bogată şi nici cu bogăţii
minerale usor de exploatat.Mai mult timp s-a spus că
ţările Sahelului sunt sărace,că nu ar dispune de
resurse naturale. În realitate subsolul sahelian
ascunde,conform cercetărilor geologice mai recente,
multe bogaţii.
 Resurse naturale sahaliene
• Timp de secole,
Sahelul a fost
cunoscut mai ales
prin două resurse
minerale, aurul şi
sarea, dar şi prin
altele, mai puţin
importante, vegetale
–guma,indigoul,sau
animale-fildesul.
Sarea s-a exploatat şi
continuă să se
exploateze în multe
zone. Dintre cele mai
cunoscute amintim
salinele din Ciad,
Niger şi din
Mauritania.
 Vocatia pastorala a Sahelului
• În ansamblu,Sahelul este cu
precădere un domeniu pastoral,
chiar dacă în văile fluviilor
Nil,Senegal,Niger,Lagone şi Sari
s-a dezvoltat o agricultura cu
caracter în general
extensiv.Vocaţia pastorală a fost
şi rămâne aici modalitatea cea
mai adecvata de utilizare raţională
• Una din caracteristicile fundamentale a unor resurse naturale vegetale
ale Sahelului o constituie limitate.
apartenenţa lui concomitenta la două
lumi fundamental deosebite,atât ca
natură,cât şi ca tip de
economie.Datorită aridităţii sale
excesive,Sahelul de Nord
formează,împreună cu Sahara,o
lume dură,la limita existenţei,cu
paşuni extrem de sărace,cu o acută
lipsă de apă.Spre sud,însa,prezenţa
unor păşuni din ce în ce mai
productive înlesneşte creşterea
bovinelor, iar umiditatea mai ridicată
oferă şi posibilitatea practicării
culturilor agricole,care satisfac într-o
anumită măsură consumul local.
 Romania amenintata de
desertificare?
• O treime din teritoriul Romaniei (aproximativ 7
milioane de hectare) si 40 la suta din suprafata
agricola se afla in zone cu risc de desertificare.
Regiunile cele mai expuse sunt sudul Campiei
Romane, Dobrogea, sudul Moldovei.
• Defrisarile exagerate ameninta echilibrul
ecologic al Romaniei, siguranta alimentara si
sanatatea populatiei.
• Daca in anul 1900 Romania avea 18 milioane
hectare de padure, in 1945 erau 9 milioane
hectare, in 1989 se ajunsese la numai 6
milioane de hectare impadurite.
 Combaterea desertificarii
• Plantarea de perdele forestiere si de specii
rezistente la seceta, asa cum este barajul verde
din Munii Atlas
• Dimensionarea corecta a numarului de animale
in functie de capacitatea de suport, pentru
evitarea suprapasunatului
• Dezvoltarea sistemelor de irigatii din resurse
excedentare si stoparea coborarii nivelului
apelor freatice
• Diminuarea poluarii si respectarea protocolului
de la Kyoto privind eliminarea gazelor cu efect
de sera
 Ziua Mondiala a Mediului
• Ziua Mondiala a Mediului a fost lansata in 1972 la
Stockholm.
• Desertificarea a fost tema si pentru Ziua Mondiala a
Mediului din 1984. Aproximativ 3,6 miliarde din cele 5,2
miliarde hectare de uscat arabil din lume sunt victime ale
eroziunii si degradarii solului in peste 100 de tari. Un
miliard din populatia lumii este afectat de desertificare.
Zilnic, 33.000 de oameni mor de foame. Rezultatele
desertificarii sunt distrugerea stratului fertil, urmata de
pierderea capacitatii solului de a sustine recolte, pasuni
sau alte activitati umane.
• Impactul economic este cumplit, cu pierderi de mai bine
de 40 miliarde de dolari pe an in bunuri agricole si o
crestere a preturilor agricole.
 Ziua Mondiala a Mediului
• Desertificarea creeaza conditii de incendii, furtuni, lipsa
de apa. Praful din zonele desertificate ajunge in orase.
Particulele de praf inhalate in organismul uman
afecteaza grav sanatatea.
• Aproximativ 200 de cercetatori din 50 de tari considera
ca penuria de apa va fi una din cele doua probleme cele
mai ingrijoratoare in cursul acestui mileniu, cealalta fiind
schimbarile climatice.
• Incepand cu anul 1950 consumul de apa potabila la
scara mondiala s-a triplat. Daca aceasta tendinta
persista, in urmatorii 20 de ani consumul de apa va
creste cu 40 la suta. Numarul persoanelor care vor
cunoaste stresul hidric va creste de la 470 milioane
estimate in prezent la 3 miliarde in anul 2025.
 Bibliografie
• http://www.infonews.ro/article38313.html
• www.apmbc.ro/files/deserturile_si_desertificarea.doc
• www.super-referate.com/referate/geografie/22/Deserturile-si-Desertificarea-Sahara-
Climatul-tropical-uscat.php - 11k
• http://www.e-referate.ro/referate/Africa__continent_al_deserturilor2007-03-06.html
• http://www.evenimentul.ro/articol/seceta-flagelul-secolului-trecut.html
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_solului
• http://lateritizare.vocabular.ro/wordSearch.php?view=views/wordSearch.xsl&
• http://lateritizare.vocabular.ro/wordSearch.php?view=views/wordSearch.xsl&
• G. Erdeli, N. Ilinca, E. Matei, S. Costache, C. Șerban- Geografie, Probleme fundamentale ale
lumii contemporane- Manual pentru clasa a 11-a, Editura Economica, pg. 12, 59-60
• Poze
http://images.google.ro/imghp?gbv=2&svnum=10&um=1&hl=ro&btnG=C%C4%83utare+Ima
gini
 power point
realizat de prof. Radu Bereteu
Colegiul Naţional Moise Nicoara Arad