Conservarea biodiversităţii .

1. Cartea Roşie a Republicii Moldova.

2.Ariile naturale protejate de stat.
3. Reţeaua Ecologică Naţională

1. Problema protecţiei florei şi faunei Republicii Moldova este astăzi la scară

naţională o chestiune de prim-ordin, întrucât există o tendinţă de reducere sau chiar
de dispariţie a mai multor specii de plante şi animale.

Scopul Cărţii Roşii este, în primul rând, a pune la dispoziţia cercurilor ştiinţifice,
factorilor decizionali de mediu, practicienilor şi a opiniei publice un document de
bază pentru studierea profundă a biodiversităţii şi elaborarea acţiunilor în vederea
restabilirii şi conservării ei.

Este bine ştiut faptul că activitatea umană are un impact decisiv asupra mediului
înconjurător, îndeosebi asupra regnului animal si a celui vegetal Impactul respectiv
a luat o amploare deosebită în republică mai ales în ultimii 20-25 de ani.
Valorificarea excesivă a terenurilor agricole poluarea resurselor acvatice si a
solului, reducerea suprafeţelor cu vegetaţie naturală, inclusiv a celor forestiere, au
provocat fragmentarea, limitarea ariilor naturale, agravarea condiţiilor de viața,
limitarea ariei de răspândire a multor specii de plante si animale si, drept
consecinţă, reducerea numărului lor si chiar dispariţia unora dintre acestea

Comparând numărul actual al speciilor de animale si plante vulnerabile, periclitate

si critic periclitate cu cel de acum 15-20 de ani, putem ajunge cu facilitate la
concluzia că starea ecologică a multora a devenit critică. Dacă prima ediţie a Cărţii
Roşii includea 29specii de animale si 26 specii de plante, apoi ediţia de fată
cuprinde 126 specii de plante si 116 de animale Situaţia respectivă reprezintă un
semnal alarmant si demonstrează necesitatea întreprinderii unor acţiuni urgente si
eficiente în scopul conservării, protejării si restabilirii ecosistemelor si, în special a
speciilor de plante si animale rare ameninţate cu dispariţia sau pe cale de dispariţie

2. Arie naturală protejată – un teritoriu natural cu elemente naturale

reprezentative, ocrotit în scopul conservării şi protecţiei componentelor mediului.
Valorificarea intensivă a naturii a determinat reducerea considerabilă a ariilor
naturale şi a cauzat dezechilibrul ecologic al mediului. Aceste arii au fost mai puţin
supuse transformării de către om. O parte din ele au fost luate sub protecţia
statului, servind drept repere pentru restabilirea condiţiilor naturale de dezbvoltare
a lor şi a teritoriilor limitrofe de odinioară. În limitele teritoriilor protejate de stat
este interzisă orice activitate umană. În Republica Moldova sînt luate sub protecţia
statului mai multe rezerbvaţii şi monumente ale naturii cu diferite destinaţii.
Rezervaţiile şi monumentele naturale reprezintă nişte laboratoare în natură, în care
savanţii au posibilitatea să cerceteze şi să evidenţieze legităţile dezvoltării
componentelor şi a complexelor naturale. Ele sevesc drept repere pentru
restabilirea condiţiilor naturale de pe teritoriul nostru şi crează posibilităţi de
elaborare de pe poziţi ştiinţifice argumentate a bazelor folosirii raţionale a
resurselor naturale.
Rezervaţia ştiinţifică este un teritoriu terestru ori acvatic de importanţă
naţională cu statut de instituţie de cercetări ştiinţifice destinată menţinerii
obiectivelor şi complexelor naturale, conservării plantelor şi animalelor, elaborării
bazelor ştiinţifice de protecţie a mediului.
Pe teritoriul R. Moldova există cinci rezervaţii ştiinţifice (3 silvice : “Codru”,
“Plaiul fagului”, “Pădurea domnească” şi 2 hidrobiologice: “Prutul de Jos”,
“Iagorlîc”) cu o suprafaşă totală de 19378 ha.
Rezervaţiile peizagistice sau landşafturile naturale reprezintă nişte complexe
naturale de mare valoare ştiinţifică, ecologică, recreativă, estetică, instructivă şi
educaţională. Ele sunt destinate mebnţinerii particularităţilor naturale ale acestor
complexe şi unei activităţi economice reglementate. Rezervaţiile au o importanţă
deosebită şi pot servi drept laboratoare în natură pentru savanţi, care cercetîndu-le,
pot explica just evoluţia lor.
În prezent sînt luate sub protecţie 41 de rezervaţii peizagistice (La castel,
Suta de movle, Saharna, Trebujeni, Ţipova) cu o suprafaţă de 34200 ha.
Monumentele ale naturii se numeşte un obiect al naturii care are o
deosebită valoare ecologică, ştiinţifică, culturală, estetică şi istorică. Republica
Moldova ispune de mai multe monumente naturale, cele mai importante fiind luate
sub protecţia statului. Mernţionăm : monumentele geologo-paleontologice –
toltrele, Vîlceaua Cotov, Complexul de fosile din preajma localităţilor Cimişlia şi
Taraclia; monumente hidrologice (Fîntîna lui Ştefan cel Mare, Izvorul Domniţei);
sectoare reprezentative cu vegetaţie silvică (Pădurea Ciuhureni, Pădurea Hîrjauca-
Sipoteni, Pădurea Pogoreloe); sectoare reprezentative cu vegetaţie de stepă
(Sectorul cu vegetaţie de stepă Ciumai, Sectorul cu vegetaţie de stepă Dezghingea,
Sectorul cu vegetaţie de stepă Bugeac, Sectorul cu vegetaţie de stepă Vrăneşti);
arbori seculari (Stejarul lui Ştefan cel Mare)
Parcuri vechi sînt monumentele de arhitectură peizagistică în care au fost
plantate numeroase specii de arbori şi arbuşti aduse din diferite regiuni şi ţări ale
lunmii şi cultivate în paralel cu speciile autohtone. Ele sînt nişte valoroase grădini
dendrologice, în care savanţii studiază modul de aclimatizare a diferitelor specii de
arbori şi arbuşti. Parcurle vechi au o mare importanţă ştiinţifică, estetică, recreativă
şi culturală. În prezent sînt luate sub protecţie 20 parcuri vechi (Ţaul, Pavlovca,
Rediul Mare, Mileşti, Brînzeni, Ivancea) cu o suprofaţă de 191 ha.

3. Reţeaua Ecologică Naţională a Moldovei reprezinta totalitatea habitatelor

naturale, legate fizic (teritorial) si functional ( prin populatiile speciilor si
ecosistemelor), peisaje naturale si istorice, monumente ale naturii si de istorie, ce
constituie elemente peisagistice, de asemenea landsafturi artificiale si elementele
lor cu o valoare deosebita pentru conservarea diversitatii biologice, mentinerea
echilibrului geosistemic din punct de vedere stiintific si estetic. REN reprezinta un
mecanism informational, coordonator si juridic de asigurare a conservarii
componentelor ei fizice, suveranitatii Moldovei si stabileste responsabilitatea la
nivel national si international a statului in domeniul diversitatii biologice.
Reţeaua Ecologică Naţională e bazata pe complexul de sarcini:

a. conservarea diversitatii biologice si peisagistice, a monumentelor natural-

istorice, arheologice si alte monumente, ce constituie elemente peisagiste;
b. mentinerea echilibrului geosistemic, care asigura durabilitate generala a
ecosistemelor in tara pe fundalul proceselor dinamice, ce duc la schimbarea
rezistentei ecosistemelor locale;
c. lupta cu desertificarea, in masura realizata prin conservarea diversitatii
biologice si peisagiste, inclusiv crearea habitatelor analogice celor naturale
( impadurire, restabilirea stratului ierbos, recultivarea resurselor geologice in
locurile de extragere a lor si a.);
 d. trecerea la utilizarea durabila a resurselor naturale renovabile, inclusiv
biologice, pedologice, acvatice si a.;
e. sustinerea securitatii ecologice a tarii.

Reteaua ecologica a Moldovei va exercita urmatoarele functii:

a. conservarea ecosistemelor, habitatelor, speciilor si landsafturilor in context

national, regional si global, inclusiv prin conservarea si restabilirea
integritatii si conexiunilor teritoriale;
b. protejarea si ridicarea calitatii resurselor naturale de importanta vitala,
asigurate de sistemele ecologice - aer, apa, sol;

c. ridicarea rezistentei agrocenozelor si potentialului lor de restaurare din

contul influentei agroecologice a elementelor REN si o conservare mai buna
a agentilor biologici;

d. influenta stabilizatoare asupra climei, inclusiv amortizarea schimbarilor

climaterice in context global;

e. conservarea si ameliorarea calitatilor naturale pentru recreatie in tara,

stimularea businessului turistic, ecoturismului si atragerea populatiei la
ocrotirea mediului ecologic;

f. dezvoltarea in baza REN a sistemului de monitoring biologic, solutionarea

problemelor de mediu la nivel informational, stiintific si practic;

1. Explică ce importanţă pentru natură şi societate au rezervaţiile naturalr din

Republica Moldova.
2. Lucrezi la Ministerul Ecologiei. Alcătuieşte un act de evaluarena
prejudecăţilor cauzate naturii de către braconierii care pescuiesc şi vînează
în rezervaţia “Prutul de _Jos”

3. Ce măsuri trebuie întreprinse pentru restabilirea pădurilor de stejar care se

usucă în rezervaţia “Pădurea domnească”

4. Ce măsuri trebuie să fie aplicate de către organizaţiile statale şi locale pentru

protecţia rezervaţiilor peizagistice ale republicii.

5. Argumentaţi importanţa rezervaţiilor peizagistice, rezervaţiilor ştiinţifice,

monumentelor naturii pentru natură, ştiinţă şi societate.

6. Alcătuieşte un proiect de majorare a număruui de monumente ale naturii în

republică.

7. Elaborează un intinerar turistic cu Parcurile vechi ale Moldovei.