Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

EREDIATE ȘI VARIABILITATE

Profesor: Emilia Maria Muntean

Elev: Stainbok Mihai-Tudor / 9C

2020 - 2021
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

CUPRINS

Argument..................................................................................................................1

CAP. 1. Introducere.................................................................................................2

CAP. 2. Ereditatea și variabilitatea........................................................................3

CAP. 3. Legile și viața lui Gregor

Mendel...............................................................4

CAP. 4. Experimentele lui Gregor

Mendel.............................................................5

Bibliografie................................................................................................................7

2
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

ARGUMENT

Lucrarea este împărţită în patru capitole principale. Primul capitol prezintă introducere
ce ne face sa avem o idee față asupra temei proiectului. Subiectele abordate se referă la
elementele ce reprezintă ereditatea și variabilitatea in lumea vie.

Al doilea capitol se concentrează asupra definirii și înțelegerii termenilor de ereditate și

variabilitate. Prima subsecțiune, prezintă și explică termini de ereditate și variabilitate. A doua
subsecțiune se ocupă cu prezentarea organismelor homozigote și heterozigote .

Al treilea capitol se concentrează asupra o aprofundare a legilor mendeliene cât și

munca și viața lui Gregore Mendel

Al patrulea capitol descrie rezultatele muncii lui Gregore Mendel, atenția fiind oferită
asupra descoperirilor sale alături de experimente concrete folosite în timpul cercetărirlor lui.

3
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

CAPITOLUL I

INTRODUCER

În studiul de față se prezintă ereditatea și variabilitatea lumii vii pentru a demonstra

caracteristicile de reproducere a viețuitoarelor transmițând urmașilor gene specifice speciei cât și
variația viețuitoarelor față de alți indivizii din specie . Ereditatea fiind capacitatea părințiilor de a
transmite urmașilor caracterele lor. Variabilitatea remarcă capacitatea indivizilor unei specii de a
se deosebi prin caractere ereditare si neereditare. Elementele ce reprezintă ereditatea și
variabilitatea sunt: Gena ( reprezintă unitatea de baza structurală și funcțională a materialului
genetic, ocupând un anumit ”locus” în cromozomi.) ; Genotipul ( reprezintă totalitatea genelor
din corp ) ; Fenotipul ( semnifică totalitatea însușirilor morfologice, fiziologice, biochimice ale
unui organism la un moment dat ) ; Gene alele ( reprezintă genele care determina același caracter,
dar în forme contrastate, spre exemplu păr brunet-blond )

4
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

CAPITOLUL II

EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA

2.1 Definirea și înțelegerea termenilor de ereditate și variabilitate

Ereditatea reprezintă propietatea tuturor organismelor vii aparținătoare unei specii de a da

naștere la urmași asemănători sau capacitatea organismelor de a transmite la descendenți anumite
caractere ereditare, fir prin reproducere asexuată sau reproducere sexuată. Să fie mai clar
ereditatea este o propietate a ființelor vii de a transmite urmașilor gene specifice speciei făcând
urmașul să aibă de exemplu parul de culoarea șaten moștenit de la un ascendent.

Variabilitatea genetică este propietatea ființelor vii de a își schimba sub influența
mediului și a eredități, însușirile lor morfologice, fiziologice, biochimice, ecologice, de a se
deosebi undele de altele. Mulțumită variabilității în lumea vie nu există două ființe perfect
identice. Variabilitatea fiind opusul eredității, deoarece prin variabilitatea urmașii se îndepărtează
de înfățișarea părințiilor (mai mult sau mai puțin) , însă variabilitatea și ereditatea sunt totuși
legate între ele prin sistemele de nucleoproteine din celulă.

( Fig. 1)

5
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

2.2 Organismele homozigote și heterozigote

Organismele homozigote sunt organismele care au factorii ereditari pereche identici

(AA;aa)

Organismele heterozigote sunt organismle care au factorii ereditari pereche diferiți (Aa)

Dacă un caracter se manifestă acesta este numit dominant ( fiind notat cu litere de tipar
mari ”A” iar cel recesiv este notat cu litere de tipar mici ”a” , rămâne ascuns)

Gena dominantă îți manifestă caracterul în fenotip, în generația F 1 (dacă organismele

încrucișate sunt homozigote) iar cea recesiva nu-și manifestă caracterul în generația F 1

( Fig. 2 )

( Fig. 3 )

6
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

CAPITOLUL III

LEGILE ȘI VIAȚA LUI GREGOR MENDEL

3.1 Viața lui Gregor Mendel

Gregor Johann Mendel a fost un om de stiință, meteorolog, matematician și biolog acesta

a fost născut la Heizendorf în Cehia într-o familie vorbitoare de limbă germană. Acesta era fiu de
lucrători de fermă aflată în posesia familiei Mendel de cca. 130 de ani. Acesta a urmat
Universitatea din Viena în 1851, acesta a studiat fizica, botanica, etnomologia și paleontolgia.
După doi ani acesta se întoarce la abație ca profesor de fizică.

Gregor Mendel este mai bine cunoscut ca și ”tatăl geneticii moderne” acest titlu a fost
primit după ce între anii 1856-1863 el a cultivat și a studiat plante de mazăre experimentele sale
ducând ulterior la așa numitele ”Legile eredității ale lui Mendel”

7
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

(Fig. 1)

3.2 Legile lui Gregor

1. Legea purității gameților: Gameți sunt puri din punct de vedere genetic, adică conțin un
singur factor ereditar, o singură alelă din perechea de alele conținute de celule somatice.

(Fig. 2)

P și F 1 fiind generația parentală și respectiv prima generație filială.

A și 0 sunt două alele ce contribuie la realizarea caracterului ”grup samgvin” A este o

alela dominantă ( determină grupul A) iar 0 este o alelă recesivă (în stare homozigotă, 00,
determinând grupul 0).

În prima generație filială ( F1 ) hibrizii au aceleași caractere denotipice adică sunt

uniformi, dacă indivizii din generația parentală erau homozigoți.

Același principiu mai poate fi formulat: uniformitatea caracterelor la hibrizii din F1.

Acest principiu este valabil și in cazul codorminanței:

(Fig. 3)

8
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

Fenotipul și genotipul corespund, adică 100% heterozigoți în genotip și de grup AB în

fenotip.

2. Legea segregării caracterelor la hibrizii din F2: la hibrizii din F2 caracterele se

separă în raportul de 3 Dominant: 1 recesiv, adică ( F1 )A0 x A0, ( F2 )25% AA; 50% AO; 25%
OO în genotip; respectiv în fenotip 75% cu grupa A și 25% cu grupa sanguină O, adică tocmai
raportortul de segregare obținut și de Mendel prin numărarea bob cu bob.

Dacă în F1 se întâlnesc însă două persoane cu grupele sanguine AB, atunci în F2

probabilitățiile descendențiilor vor fi aceleasși în genotip și în fenotip, raportul de segregare fiind
1:2:1

3. Legea segregării independente a perechilor de caractere: Se poate vizualiza în caz de

dihibridare, adică de urmărire a transmiterii în cazul unor caractere independente, codificate de
gene nealele. De exemplu, în cazul grupelor sanguine genele ce determină sistemul ABO sunt
situate pe brațul lung al cromozomului 1 (1p), fiin notate D și respectiv d ( alela D dominantă față
de d, alela recesivă)

Pornind în generația parentală de la doi dublu homozigoți, unul cu alele dominante și

celălat cu alele recesive, conform principiului uniformității caracterelor în prima generație toți
descendenții (hibrizii) vor fi 100% dubli, heterozigoți în genotip și respectiv 100% de grup A și
Rh+ în fenotip (adică vor exprima caracterul dominant).

( P ) AA/DD x OO/dd

( F ) AO/Dd

9
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

CAPITOLUL IV

Experimentele lui Gregor Mendel

4.1 Experimentele lui Gregor Mendel

Gregor Mendel este cel mia bine cunoscut pentru munca sa cu plantele de mazăre în
grădina abației. El a petrecut aproximativ șapte ani de plantare, de reproducție și cultivare a
plantelor de mazăre într-o zonă exprerimentală a grădinii de la abație care a fost începută de
staretul precedent. Prin păstrarea înregistrărilor meticulos, experimentele lui Mendel cu plante de
mazăre au devenit baza geneticii moderne.

Mendel a ales plante de mazăre ca planta sa experimentală din mai multe motive. Mai
întâi de toate, plantele de mazăre necesită foarte puțină îngrijire și cresc foarte rapid, de
asemenea aceste plante au atât bărbații cât și piese de reproducere feminine astfel acestea putând
fi eco-polenizate sau auto-polenizate .

Primele experimente a lui Mendel s-au concentrat pe o singură trăsătură, la un moment

dat și colectarea de date cu privire la variațiile prezente timp de mai multe generații. Acestea au
fost numite experimente monohybrid. În total Mendel a studiat șapte caracteristici. Descoperirile
sale au arătat că au existat unele variații care au fost mult mai probabil să apară peste alte variații.

10
 Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”

Când a crescut mazăre de rasă pură de variații diferite el a constatat că în următoarea generație
raportul era de 3:1 dintre variante. El a numit cel care părea să lipsească din prima generație
filială ”recesiv” iar celălalt ”dominant”

Bibliografie

1. Curtu, L., 2018-2019: Genetică Forestieră, vol. I și II. Curs, Facultatea de Silvicultură și
Exploatări Forestiere din Brașov.
2. https://issuu.com/olgamihailiuc/docs/-1642429892
3. https://sites.google.com/view/profudebio/biologie-vegetal%C4%83-%C8%99i-animal
%C4%83/ereditate-%C8%99i-variabilitate
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ereditate
5. https://lectiigimnaziubiologiechimie.files.wordpress.com/2020/10/u1.l1.-ereditatea-si-
variabilitatea.pdf
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Variabilitate_genetic%C4%83

11